Facturi neplătite ale statului: Un singur miliard poate fi atribuit facturilor neplătite din diferența de 28 de miliarde de lei înregistrată în primele șase luni între deficitele cash și ESA - Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor

 Anterior, și PSD a semnalat existența unor restanțe ale bugetului, printre care 5 miliarde de lei la concedii medicale, 4,8 miliarde de lei facturi neplătite de către Ministerul Dezvoltării, restanțe către magistrați de 5 miliarde lei și către Pfizer de 4 miliarde de lei, sume care nu sunt reflectate în execuția bugetară. Acestea nu au făcut, însă, obiectul moțiunii.

AUR, în moțiunea simplă dezbătută azi, a arătat că, "potrivit datelor Eurostat, în primul trimestru al anului 2026, România a înregistrat un deficit bugetar de 7,4% din PIB-ul trimestrial, pe seria brută, echivalentul a aproximativ 30 de miliarde de lei. În trimestrul al doilea, deficitul a urcat la 7,8% din PIB-ul trimestrial, adică puțin peste 39 de miliarde de lei.

În total, deficitul calculat potrivit metodologiei ESA a depășit 69 de miliarde de lei în primele șase luni ale anului.

Ce le comunica, însă, românilor pentru aceeași perioadă Ministerul Finanțelor, condus de același Alexandru Nazare? Un deficit bugetar de numai 41 de miliarde de lei, calculat pe metodologia în numerar. O diferență de peste 28 de miliarde de lei între cele două raportări!

O sumă considerabilă, ce necesită a fi explicată public".

CITEȘTE ȘI VIDEO Nicușor Dan divulgă: Nu i-am pus premierului Luca Niculescu condiția reducerii TVA. Pe Ilie Bolojan l-am nominalizat când am obținut angajamentul că nu va crește TVA

Potrivit răspunsului ministrului Finanțelor, atribuirea întregii sume de 28 de miliarde de lei unui stoc de facturi neplătite este greșită, doar 1 miliard de lei reprezentând, la momentul respectiv, stoc de facturi neachitate de către stat.

"Paradoxal, aceste două cifre despre care discutăm se depărtează în cursul anului pentru că vorbim de date trimestriale provizorii, nu sunt definitive, atenție. Sunt date trimestriale provizorii și se apropie la sfârșitul anului, nu din voința Ministrului, ci din construcția metodologiilor. România este judecată pe date definitive anuale. Nu trebuie să comparăm date anuale cu date trimestriale. Trebuie să comparăm date anuale.

Sunt, de fapt, aceiași bani în două momente. Și pentru că s-a tot vorbit de această diferență de 28 miliarde și a fost atribuită integral unor facturi neplătite, aș vrea să fac doar câteva clarificări. Mai mult de jumătate din această sumă nu provine de pe cheltuieli, că atare nu pot fi facturi neplătite, provine de pe venituri. Și dacă ne uităm la jumătatea care provine de pe cheltuieli, un singur miliard din 28 poate fi atribuit stocului de facturi neplătite.

Ca să elucidăm această cifră care la rândul ei este provizorie. Pentru că vorbim de date provizorii trimestriale, vorbim de date provizorii semestriale, vorbim doar de date provizorii", a declarat Nazare în Parlament.

Problema unor restanțe și obligații de plată ale bugetului de stat nereflectate în deficitul bugetar cash anunțat de către Ministerul Finanțelor a fost ridicată anterior de către PSD, în contextul intrării la guvernare după guvernul Bolojan. PSD a semnalat un număr mai mare de chestiuni, nu doar facturi restante.

Răspunsul ministrului nu a vizat, însă, și aceste eventuale restanțe.

CITEȘTE ȘI Adevăruri statistice: Salariile românilor cresc mai repede decât cele din UE. Dar taxele pe muncă ne trimit pe ultimul loc la ce îi ajunge salariatului în buzunar. Cât poate cumpăra el prin comparație cu vecinii GRAFIC

O parte dintre restanțele semnalate de PSD

• concedii medicale neplatite - 5 miliarde de lei
• 2,3 miliarde de lei facturi neplatite si aproximativ 2,5 miliarde de lei facturi neemise pe proiectele de Ministerul Dezvoltării - 4,8 miliarde de lei (platforma pe care se emit facturi a fost închisă pe 11 septembrie)
• compensările la energie și gaze - aproximativ 3 miliarde de lei
• proiectele pe PNRR - aproximativ 8-10 miliarde de lei
• restanțe magistrați - 5 miliarde de lei
• datoria către Pfizer - 4 miliarde de lei

Ministerul Finanțelor a explicat diferențele dintre deficitul publicat de Eurostat și cel pe standard național

În octombrie, Ministerul Finanțelor a explicat, într-un comunicat, diferențele dintre cele două metodologii și sursele unor discrepanțe între deficitul pe standard ESA și cel cash.

Deficitul bugetar mai ridicat anunțat de Eurostat, biroul de statistică al Comisiei Europene, pentru primele două trimestre din acest an, este determinat în mare măsură de diferențele de standarde comparativ cu standardul național, a transmis Ministerul Finanțelor, într-o explicație tehnică. La deficitul bugetar mai ridicat pe ESA din primele două trimestre au contribuit și investițiile foarte mari derulate ca parte din PNRR și accelerate pentru a fi terminate la timp.

CITEȘTE ȘI Autoritățile și spitalele locale pot utiliza până pe 25 noiembrie mecanismul de compensare a plăților restante către furnizori cu datoriile acestora către stat. Ministerul Finanțelor a pregătit formularele

Explicații pe scurt ale Finanțelor

• Unele venituri sunt încasate concentrat la începutul anului, cum sunt impozitele pe proprietate, care sunt repartizate în metodologia ESA uniform pe întregul an, ceea ce face ca profilul trimestrial al deficitului ESA să difere de cel al execuției cash). De asemenea, este cazul și altor tipuri de venituri.
• În ceea ce privește investițiile, datele transmise de Institutul Național de Statistică arată că valoarea lucrărilor înregistrate pe accrual în primul semestru este de același ordin de mărime cu plățile de investiții din execuția cash; o acumulare de facturi neplătite s-ar fi reflectat într-o valoare înregistrată superioară plăților.
• Anul 2026 este unul atipic în ceea ce privește investițiile publice. România a trebuit să finalizeze până la 31 august proiecte importante, ceea ce a însemnat că o parte din cheltuielile care, în mod obișnuit, se realizau spre finalul anului, în trimestrele III și IV, au fost efectuate mai devreme, în primul semestru. Acest lucru a pus presiune asupra deficitului din Trimestrul II și explică o parte din evoluția indicatorilor trimestriali publicați de Eurostat, atât înainte, cât și după ajustarea sezonieră.
• Execuția cash acoperă încasările și plățile dintre 1 ianuarie și 31 decembrie. În metodologia europeană, impozitele încasate într-o lună sunt atribuite lunii anterioare, în care s-a născut obligația, astfel încât veniturile fiscale ale unui an corespund, în esență, încasărilor din februarie până în ianuarie următor, iar fiecare trimestru include încasările primei luni a trimestrului următor.
• Caracterul provizoriu al datelor trimestriale nu reduce importanța monitorizării lor, dar impune prudență în formularea concluziilor definitive.
• Seriile trimestriale publicate de Eurostat sunt statistici din sistemul conturilor naționale, care descriu poziția administrației publice în raport cu economia fiecărui trimestru, nefiind indicatori ai execuției bugetare.