Consumatorii industriali de energie electrică din România, Bulgaria și Grecia au cerut Comisiei Europene stabilirea unui mecanism de sprijin în raport cu prețurile angro mari la electricitate suportate de industriile energointensive, în special de cele din Europa de Sud-Est, din cauza fragmentării pieței europene unice de profil ca urmare a insuficienței interconexiunilor energetice dintre țările din Europa Centrală, în principal Austria, și cele din Balcani via Ungaria.
Nemulțumirea marilor consumatori industriali de curent electric din regiune este mai veche, după cum a relatat Profit.ro.
Noua solicitare este inclusă acum într-o scrisoare oficială adresată vicepreședintei executive pentru Tranziție Curată, Justă și Competitivă a Comisiei, Teresa Ribera, și comisarului european pentru Energie și Locuire, Dan Jorgensen, care îi are drept co-destinatari pe miniștrii Energiei din cele 3 țări menționate.
Scrisoarea, analizată de Profit.ro, este semnată de Asociația Companiilor Consumatoare de Energie din România (ACCER), Federația Consumatorilor Industriali de Energie din Bulgaria (BFIEC) și Uniunea Consumatorilor Industriali de Energie din Grecia (UNICEN).
″Prin natura lor, industriile mari consumatoare de energie au nevoie de electricitate accesibilă pentru a concura pe piețele locale și internaționale și pentru a-și furniza produsele la prețuri competitive. Susținem eforturile Comisiei de a oferi energie curată și accesibilă pentru industrie. Susținem integrarea completă a pieței energiei electrice, iar micile divergențe dintre zonele de ofertare (de 1 până la 5 euro/MWh) sunt de așteptat și, în general, nu afectează competitivitatea industriei.
Cu toate acestea, după cum bine știți, în prezent, din cauza interconectării insuficiente, piețele de energie electrică din Europa de Sud-Est suferă din cauza diferențelor uriașe de preț față de Europa Centrală, cu consecințe dezastruoase pentru întreprinderile industriale din Bulgaria, Grecia și România. Însă în ciuda demersurilor Comisiei de a reduce decalajul dintre Europa de Sud-Est și Europa Centrală, există state membre care acționează în direcția opusă″, scrie în document.
În primul trimestru din 2025, România a avut al treilea cel mai mare preț mediu angro la energie cu livrare în bandă din UE, de 148,3 euro/MWh, cu aproape 50% peste media Uniunii (100 euro/MWh), fiind depășită doar de Ungaria (149,5 euro/MWh) și Irlanda (154,1 euro/MWh), potrivit datelor oficiale ale Bruxelles-ului.
ACCER, BFIEC și UNICEN arată în scrisoare că operatorul de transport și sistem (OTS) al Austriei, Austrian Power Grid AG (APG), omologul Transelectricii din România, beneficiază în continuu de 6 ani, din 2020 încoace, de derogare de la norma UE care prevede că OTS nu trebuie să limiteze volumul capacității de interconectare transfrontalieră pus la dispoziția exportatorilor și importatorilor din piața de energie electrică pentru a rezolva congestii interne în interiorul propriei zone de ofertare sau ca modalitate de a gestiona fluxurile din tranzacțiile interne ale zonelor de ofertare, asigurând un nivel minim de capacitate disponibilă pentru exportul și importul de energie electrică de 70% din capacitatea totală de transport.
Cea mai recentă derogare le-a fost aprobată celor de la APG, de către reglementatorul național austriac, în decembrie anul trecut, pentru 2025.
În trecut, și Transelectrica a beneficiat de astfel de derogări din partea Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) din România.
″Derogarea menționată mai sus poate fi acordată pentru un an și poate fi prelungită o singură dată, dacă amploarea derogării este redusă semnificativ. Cu toate acestea, OTS-ul austriac a primit a șasea derogare consecutivă, fiind efectiv exceptat de la cerințele articolului 16 alineatul (8) din Regulamentul (UE) 2019/943, de la intrarea sa în vigoare. Între timp, nu vedem nicio acțiune pentru îmbunătățirea situației din Austria într-un mod care să nu afecteze schimburile transfrontaliere de energie pe toate granițele, în special la granița Austria-Ungaria. Se pare că OTS-ul austriac abuzează de dreptul de a solicita derogare pe motiv de siguranță operațională și în vederea gestionării congestiilor.
În trecut, această derogare a avut un impact foarte prejudiciant asupra zonelor de ofertare din Europa de Sud-Est. Se raportează că, adesea, capacitățile de transport din Austria către Ungaria au fost stabilite la 0 MW, în special la vârfurile de consum de dimineață și de seară. Rezultatele pentru Europa de Sud-Est sunt bine cunoscute și sunt dezastruoase. Comisia este bine informată cu privire la situație. Suntem convinși că există un abuz al derogării, care duce la discriminare între schimburile interne și cele interzonale, care se extinde dincolo de regiunea CORE (Bulgaria și Grecia nu fac parte din regiune, dar derogarea afectează grav și România și Ungaria)″, se menționează în documentul citat.
Potrivit semnatarilor, în ciuda nivelului ridicat de interconectare dintre Grecia, Bulgaria și România, zonele de licitare din Ungaria, România, Bulgaria și Grecia sunt plasate într-o poziție discriminatorie, într-un mod care duce la fracturarea generală a pieței unice.
″Aceste țări au investit masiv în integrarea sistemelor și a piețelor, însă economiile lor sunt penalizate cu cele mai mari prețuri la energie electrică din UE. Acest lucru subminează efectiv Regulamentele UE care vizează o piață unică a energiei electrice complet integrată în cadrul Uniunii. Efectul negativ al acestor acțiuni asupra industriilor mari consumatoare de energie din Europa de Sud-Est a fost evident, iar Comisia cunoaște bine problema″, se atrage atenția în scrisoare.
În consecință, marii consumatori industriali de energie din Balcani cer Comisiei Europene să ia următoarele măsuri:
- Să stabilească un mecanism de sprijin pentru prețurile suportate de industriile energointensive, în special de cele din Europa de Sud-Est, până la înlăturarea barierelor fizice din calea schimburilor transfrontaliere de energie dintre sud-estul și centrul Europei. Un astfel de mecanism ar trebui să fie complementar ajutoarelor de stat care pot fi acordate prin așa-numitul Clean Industrial Deal;
- Să acționeze pentru implementarea proiectelor de majorare a capacității de transport a liniilor electrice existente și de construire de noi linii de transport de 400 kV, în interiorul Austriei, precum și la granița Austria-Ungaria, aceste proiecte fiind în mod evident de interes comun. Ideea este ca aceste proiecte să beneficieze de finanțări UE nerambursabile;
- Să acționeze împreună cu Agenția pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare în Domeniul Energiei din UE (ACER) pentru încetarea recursului abuziv la opțiunea de derogare de la normele europene privind asigurarea capacităților de interconectare.
″În caz contrar, industria din Europa de Sud-Est va continua să fie discriminată, unele state membre UE fiind favorizate în raport cu altele. Industria din regiune a luptat pentru competitivitatea sa în ultimii câțiva ani, însă dacă nu vor fi întreprinse acțiuni decisive în manieră urgentă, vom asista la închideri de întreprinderi industriale la nivel regional. Astfel de închideri ar surveni în contextul eforturilor Comisiei de a sprijini industria europeană″, conchid marii consumatori industriali de energie din România, Bulgaria și Grecia.
Scrisoarea lor poate fi citită integral aici.
