DECIZIE Funcția de președinte al României va putea fi ocupată și de persoane condamnate la închisoare. Proiect inițiat de liberali când fostul lider al PSD Liviu Dragnea nu a putut face parte din Guvern

La funcția de președinte al României pot candida și persoanele care au fost condamnate definitiv la pedepse cu închisoarea, dar pentru care, până la data candidaturii, au intervenit reabilitarea, amnistia postcondamnatorie sau dezincriminarea, conform unui proiect promulgat de președinte.

Proiectul a fost inițiat de liberali în 2017, atunci când fostul lider al PSD - majoritar și la guvernare - Liviu Dragnea nu a putut face parte din Guvern pe motiv că fusese condamnat la închisoare cu suspendare în dosarul referendumului de suspendare a fostului președinte Băsescu.

”În lumina Deciziei Curții Constituționale, care a găsit ca inadmisibilă excepția de neconstituționalitate ridicată de Avocatul Poporului la Legea 90/2001 și care astfel interzice persoanlor condamnate definitiv să facă parte din Guvernul României, este imperios necesar ca legislația română să aibă astfel de prevederi și în ceea ce privește posibilitatea de a candida la funcția de președinte al României”, argumenta atunci inițiatoarea proiectului, senatoarea Alina Gorghiu.

CITEȘTE ȘI EXCLUSIV Ministerul Muncii face calcule pentru o majorare cu până la 10% a pensiilor

Aceasta adăuga că: ”În acest sens, prezenta propunere legislativă vine în întâmpinarea dorinței legitime a cetățenilor României de a fi reprezentați de persoane fără probleme penale și astfel de a face un pas înainte în lupta împotriva corupției”.

Prin urmare, proiectul prevedea inițial că pentru funcția de președinte al României: ”Nu pot candida persoanele care, la data depunerii candidaturii, au suferit condamnări penale definitive”.

CITEȘTE ȘI DECIZIE Platformele de streaming vor plăti o taxă de 4% pe venituri. Cabliștii vor avea noi obligații în aranjarea programelor în grilă și noi condiții la must carry. Televiziunea publică poate întrerupe filmele cu reclame

În 2017, proiectul a fost respins de majoritatea PSD-UDMR de atunci, iar acum majoritatea PSD-PNL-UDMR, dar și USR au votat următoarea formă a proiectului: ”Nu pot candida persoanele care, la data depunerii candidaturii, au fost condamnate definitiv la pedepse privative de libertate pentru infracțiuni săvârșite cu intenție, dacă nu a intervenit reabilitarea, amnistia postcondamnatorie sau dezincriminarea”.

Singurii care s-au opus acestei formule au fost deputații AUR, liderul partidului George Simion apreciind că astfel este vorba de o inițiaitivă care ar putea fi intitulată ”fără unii penali în funcție” - aluzie la inițiativa cetățenească promovată de USR sub titlul ”Fără penali în funcții publice”.

USR a reclamat, de altfel, faptul că proiectul ”Fără penali în funcții publice” nu este supus votului final în Parlament, iar liderul PSD și  președintele Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu, a arătat că va discuta cu liderul USR, pentru că în opinia sa referendumul privind inițiativa cetățeanească ar trebui să aibă loc ”în următoarele 30 de zile”.

Ciolacu a recomandat însă USR să consulte în acest scop și pe liderul Senatului, liberalul Florin Cîțu.

CITEȘTE ȘI Pentru a evita plata a milioane de euro, MAE cere adoptarea rapidă a Codului comunicațiilor electronice - chiar în sesiune extraordinară. Întârzierea, cauzată de intenția guvernanților de a permite interceptarea WhatsApp, Facebook, Telegram

Anul trecut, în decembrie, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis reabilitarea fostului premier Adrian Năstase cu privire cele două pedepse cu închisoarea, una de doi ani și cealaltă de patru ani.

Tot între timp, fostul președinte Băsescu, deși necondamnat penal, dar având o sentință definitivă de colaborare cu fosta securitate, ca poliție politică, și-a pierdut pensia și locuința acordate unui fost șef de stat.