Majorarea pensiilor cu 14% va reduce impactul bugetar la 1-1,2 puncte procentuale din PIB, față de un impact de 4 puncte procentuale estimat în cazul creșterii de 40% prevăzută anterior, potrivit Fitch Ratings, care avertizează că o creștere mare a punctului de pensie va atrage măsuri fiscale compensatorii ce riscă să afecteze negativ ratingul suveran.
30 iulie - Maraton Profit News TV: Inteligența Artificială în Economie. Parteneri: Garanti BBVA, Gomag.
“Propunerea Guvernului României privind majorarea pensiilor cu 14% din septembrie ar reduce presiunea asupra bugetului general consolidat comparativ cu creșterea de 40% bugetată anterior. Cu toate aceastea, valoarea cu care vor fi majorate în final depinde de calcule politice complexe pe fondul alegerilor care se apropie, iar o creștere mare a punctului de pensie rămâne un risc la adresa proiecțiilor noastre de bază” privind ratingul suvern al României, arată agenția de evaluare financiară într-un raport.
Partidul Național Liberal, aflat la guvernare, a aprobat, recent, o ordonanță de urgență prin care reduce creșterea punctului de pensie la 14%, începând cu luna septembrie. Opoziția, prin intermediul Partidului Social Democrat, cel mai mare partid din parlament, încearcă însă să obțină anularea ordonanței, astfel că o eventuală majorare cu 40% a pensiilor nu poate fi exclusă.
Scena politică din România a fost volatilă în ultimii ani, potrivit Fitch, care notează că disputele pe marginea pensiilor au loc în contextul în care pe 27 septembrie sunt programate alegerile locale, iar în martie 2021 - alegerile naționale.
“Majorarea cu 40% a punctului de pensie rămâne o posibilitate, fie sub forma unei alegeri politice (de exemplu, dacă PSD preia puterea și merge mai departe cu agenda sa anterioară), fie ca un rezultat neintenționat al strategiilor politice”, arată Fitch.
Agenția internațională precizează că majorarea pensiilor și stabilitatea politică sunt amândouă importante pentru ratingul suveran al României.
“Una dintre sensibilitățile ratingului este reprezentată de deteriorarea abruptă a sustenabilității datoriei pe termen mediu, de exemplu din cauza eșecului de a compensa sau întârzia creșterea cheltuielilor recurente și/sau de a implementa o strategie credibilă de consolidare pe termen mediu în urma șocului provocat de pandemie. Cu cât creșterea pensiilor este mai mare, cu atât crește provocarea introducerii unor măsuri compensatorii, pentru a evita declanșărea acestei sensibilități”, potrivit Fitch.
Fitch estimează că o majorare de 14% a pensiilor ar crește în mod permanent cheltuielile bugetare anuale cu 1-1,2 puncte procentuale din PIB începând cu 2021, în timp ce majorarea cu 40% ar duce la creșterea cheltuielilor cu 4 puncte procentuale.
În condițiile în care flexibilitatea bugetară este limitată și ar putea fi nevoie de cheltuieli suplimentare pentru a atenua impactul crizei Covid-19, eventualele măsuri compensatorii, cum ar fi creșterea TVA, s-ar putea dovedi nepopulare și riscă să împiedice recuperarea economică, potrivit agenției, care arată că fondurile disponibile pentru România în cadrul programului “Noua Generație UE” ar trebui să ofere un sprijin pe termen mediu pentru finanțele publice.
“Modul în care autoritățile vor aborda deteriorarea fiscală va afecta și decizia Fitch în ceea ce privește perspectiva negativă asociată calificativului suveran BBB- acordat României. Cadrul fiscal din România este printre cele mai slabe din UE, iar progresele în acorarea țintelor fiscale pe termen mediu au fost limitate. Există spațiu pentru îmbunătățire, în special având în vedere perspectivele unui sprijin substanțial din partea Fondului UE, însă viitorul politic incert creează presiune negativă”, potrivit Fitch.
