Votul decisiv împotrivă a fost cel al Ministerului Energiei, care controlează SNN cu 82,5% din capital și este condus interimar de premierul Ilie Bolojan.
Propunerea respinsă o viza pe Carmen Moraru, secretar de stat în MIPE din ianuarie 2025. În martie anul trecut, Secretariatul General al Guvernului (SGG) i-a făcut o prezentare elogioasă pe pagina sa de Facebook.
Moraru urma să-l înlocuiască în CA-ul Nuclearelectrica pe Ionel Bucur, fost director general al centralei Cernavodă, care a renunțat la mandatul de administrator.
Carmen Moraru a fost anterior secretar de stat în Ministerul Finanțelor (2023-2025), secretar de stat tot la MIPE (2022-2023), subsecretar de stat la Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării (2022), secretar general adjunct în Ministerul Energiei (2021-2022), secretar general adjunct în MIPE (2019-2021), director în Ministerul Transporturilor (2015-2019), director în Ministerul Fondurilor Europene (2013-2015), director în Ministerul Turismului, respectiv în cel al Dezvoltării Regionale și Turismului, precum și în cel pentru IMM Comerț, Turism si Profesii Liberale (2008-2013), director în Ministerul Afacerilor Externe (2006-2008), precum și director în Autoritatea Națională pentru Turism, Ministerul Turismului și Oficiul de Promovare a Turismului (1998-2006).
CV-ul complet al secretarului de stat de la MIPE poate fi văzut aici.
La Ministerul Energiei, ca secretar general adjunct, Carmen Moraru a coordonat activitatea Direcției Generale Ajutor de Stat și Fonduri Europene (DGASFE) .
Ea a negociat cu Comisia Europeană ghidul aplicantului pentru finanțarea investiției PNRR ″Noi capacități de producție de energie electrică din surse regenerabile cu o alocare de 460 milioane de euro″, dar și schema de ajutor de stat dedicată întreprinderilor cu obligații mari de achiziție de certificate de emisii de gaze cu efect de seră (CO2).
Carmen Moraru. Sursă foto: Secretariatul General al Guvernului (SGG)
Chiar în ziua deciziei de respingere din AGA Nuclearelectrica, fără a nominaliza vreun nume, vicepremierul Oana Gheorghiu a prezentat în ședința de guvern o ″Notă privind legalitatea și oportunitatea numirii persoanelor care ocupă funcții de demnitate publică în calitate de administrator sau membru al consiliilor de administrație ori de supraveghere ale întreprinderilor publice elaborată în temeiul sarcinii rezultate din ședința Guvernului din data de 09.04.2026, pe baza opiniilor juridice ale Ministerului Justiției (nr. 3/25404/2026) și AMEPIP (nr. 6576/2026)″.
În documentul citat se menționează că funcțiile de secretar de stat și subsecretar de stat sunt incompatibile cu calitatea de administrator sau membru al consiliilor de administrație ale întreprinderilor publice, însă legislația în vigoare prevede posibilitatea ca Guvernul să aprobe, în mod excepțional, participarea acestor persoane în consiliile de administrație de interes strategic sau atunci când un interes public o impune, cu precizarea că ″această dispoziție este de strictă interpretare, iar ea nu poate fi invocată ca regulă generală și nu poate servi drept instrument de compensare sau recompensare politică″.
″Derogarea pentru secretarii de stat este posibilă, dar strict condiționată. Ea poate fi utilizată exclusiv în situații cu adevărat excepționale, în care există un interes public real, concret și imposibil de servit altfel. Actul de aprobare al Guvernului trebuie să motiveze explicit excepționalitatea, nu să o prezume. Condiția cumulativă a respectării structurii de independență prevăzute de OUG nr. 109/2011 se aplică indiferent de invocarea derogării.
Derogarea nu poate fi utilizată ca instrument de compensare politică. Utilizarea art. 84 alin. (3) din Legea nr. 161/2003 pentru a oferi poziții în conducerea companiilor de stat unor persoane cu funcții politice ca recompensă, compensare sau menținere în sistem contravine atât spiritului normei, cât și principiilor OECD și angajamentelor PNRR. O astfel de utilizare expune deciziile Guvernului unui risc juridic real și un risc de credibilitate instituțională cert.
Procedura de selecție nu poate fi evitată. Mandatul provizoriu este un instrument legal de acoperire a unui interval de timp si nu o soluție permanentă. Autoritatea publică tutelară are obligația de a declanșa imediat procedura de selecție conform OUG nr. 109/2011 și de a respecta calendarul asumat. Absența acestei proceduri transformă excepția în regulă și legitimează tocmai practica pe care legea a urmărit să o elimine.
Competența de verificare revine AMEPIP și ANI. AMEPIP monitorizează respectarea cadrului legal de guvernanță corporativă și poate dispune anularea procedurii sau măsuri de remediere. ANI are competența în materia incompatibilităților și a conflictelor de interese″, mai scrie în Notă.
