Un proiect de lege pregătit de Guvernul Tudose va abroga Legea 90/2001, care interzice unei persoane condamnate penal să fie membru al Guvernului, actualul Cabinet urmând să excepteze, printr-un alt act, de la această interdicție persoanele care s-au reabilitat.
În prezent, Legea 90/ 2001 pentru organizarea şi funcţionarea Guvernului și a ministerelor stabilește că ”pot fi membri ai Guvernului persoanele care au cetățenia română și domiciliul în țară, se bucură de exercițiul drepturilor electorale, nu au suferit condamnări penale și nu se găsesc în unul dintre cazurile de incompatibilitate (...)”.
După alegerile parlamentare, Avocatul Poporului, Victor Ciorbea, a sesizat Legea la Curtea Constituțională, care, deși a respins ca inadmisibilă sesizarea prin majoritatea membrilor săi, a arătat că persoanele condamnate penal pot deveni membri ai Guvernului dacă le-a expirat condamnarea, au fost reabilitate sau amnistiate.
Curtea a stabilt că sintagma «nu au suferit condamnări penale» încetează să mai constituie o interdicţie la dobândirea calităţii de membru al Guvernului în ceea ce priveşte persoanele care cad sub incidenţa sau sunt beneficiare ale unei legi de dezincriminare sau de amnistie sau care au fost reabilitate printr-o hotărâre judecătoreasă definitivă.
Judecătoarea Livia Stanciu a fost de acord cu respingerea ca inadmisibilă a sesizării formulate de Avocatul Poporului, dar a respins argumentele colegilor săi, argumentând că o persoană condamnată penal nu ar trebui să mai poată ocupa niciodată o funcție de demnitate publică, deoarece reabilitarea nu șterge condamnarea.
”Instituția reabilitării, observăm că a fost creată pentru a încuraja comportamentul licit pentru viitor, pentru ștergerea unui trecut nedemn și pentru obținerea unui statut de încredere și demnitate în relațiile cu ceilalți membri ai societății. Reabilitarea, atât cea de drept, cât și cea judecătorească, nu șterge condamnarea. Aceasta rămâne o realitate judiciară ce nu poate fi desființată decât în cazul admiterii unei căi de atac extraordinare prin care s-ar recunoaște nevinovăția celui condamnat”, a scris Livia Stanciu.
Conform proiectului de lege pregătit acum de Guvernul Tudose și analizat de Profit.ro, pot fi membri ai Guvernului ”persoanele care îndeplinesc, cumulativ, următoarele condiții: a) au cetăţenia română şi domiciliul în ţară; b) se bucură de exerciţiul drepturilor electorale; c) nu au suferit condamnări penale, cu excepția situației în care a intervenit reabilitarea”.
Conform Codului Penal, există două tipuri de reabilitare: reabilitarea de drept și reabilitarea judecătorească.
Reabilitarea de drept are loc automat în cazul condamnării la pedeapsa închisorii care nu depășește 2 ani sau la pedeapsa închisorii a cărei executare a fost suspendată sub supraveghere, dacă în decurs de 3 ani de la executarea pedepsei condamnatul nu a săvârșit o altă infracțiune.
Reabilitarea judecătorească se acordă pentru pedepse mai mari de 2 ani, după o perioadă curpinsă între 4-10 ani de la executarea pedepsei principale, și nu poate fi stabilită decât prin decizie a instanței.
Problema neconstituționalității Legii 90/ 2001 a fost ridicată după ce PSD a câștigat alegerile legislative, la finele anului trecut, liderul acestui partid, Liviu Dragnea, fiind în imposibilitatea de a ocupa fotoliul de prim-ministru ca urmare a condamnării sale definitive, în aprilie 2016, la 2 ani de închisoare cu suspendare, în dosarul referendumului de suspendare a președintelui Băsescu, fiind găsit vinovat de folosirea influenței sau a autorității în scopul obținerii pentru sine sau altul de foloase necuvenite.
Având în vedere că, după cei doi ani de condamnare cu suspendare, Liviu Dragnea are și o perioadă de probă de 3 ani în care nu poate suferi vreo altă condamnare, reabilitarea liderului actual al PSD poate surveni abia în 2021 în cazul în care între timp nu intervine o amnistie.
Proiectul de lege elaborat de Guvernul Tudose va fi însă trimis spre aprobare Parlamentului, care poate modifica prevederea respectivă și introduce alte condiții.
