Judecătorul Dana Gârbovan, propusă de premierul Viorica Dăncilă pentru postul de ministru al Justiției, demisionează din magistratură

Judecătorul Dana Gârbovan, propusă de premierul Viorica Dăncilă pentru postul de ministru al Justiției, demisionează din magistratură.

„Azi, 26 august 2019, la ora 9.00, am inregistrat la Sectia pentru judecatori a CSM solicitarea de a se lua act de demisia mea din magistratura”, a anunțat Dana Gârbovan pe pagina sa de Facebook.

Ea precizează că, în toată activitatea sa de judecător, a spus ceea ce a crezut și a crezut în ceea ce spune, „chiar dacă nu era pe placul unei majorități de moment”, scrie News.ro.

CITEȘTE ȘI Germania produce de zece ori mai multă înghețată decât România

„Odata ce am acceptat de principiu propunerea de a conduce Ministerul Justitiei, mi se pare firesc sa imi dau demisia din magistratura, pentru ca procedura efectiva de numire sa poata fi initiata”, încheie Gârbovan.

Viorica Dăncilă este așteptată să trimită, astăzi, propunerile de remaniere președintelui Klaus Iohannis. Ea a anunțat, vineri, după ședința Comitetului Executiv al PSD, nominalizările de miniștri și a spus că luni îi va trimite președintelui solicitările în acest sens. Propunerea pentru Ministerul Justiției este judecătorul Dana Gârbovan, în timp ce pentru Ministerul Afacerilor Interne a fost propus Mihai Fifor, iar pentru Ministerul Educației Șerban Constantin Valeca. Iulian Iancu a fost propus viceprmier pe probleme economice, iar Ana Birchall, pentru parteneriate strategice.

Dana Gârbovan a anunțat că a acceptat de principiu propunerea de a fi ministru al Justiției, cu condiția de a-i fi asigurată independența deplină și ca președintele Klaus Iohannis să fie de acord de principiu.

Dana Gârbovan a anunțat, duminică, într-o postare pe Facebook, 12 obiective pe care le are dacă va fi numită în Guvern, între care combaterea corupției, precizând însă că lupta împotriva corupției nu trebuie transfomată în ideologie, sub umbrela căreia să fie permise derapaje sau abuzuri. Gârbovan scrie și despre relația cu Comisia Europeană, în care își dorește un dialog, pentru că o recomandare trebuie să aibă în spate o bază factuală corectă și completă, altfel concluziile pot fi eronate. Între obiectivele ei se numără și problema arhivei SIPA.