Ministrul Educației, Liviu Pop, afirmă că, din perspectivă didactică, este considerat inoportun un curs sau un modul dedicat în exclusivitate și în mod independent problematicii corupției. Potrivit ministrului, problematica corupției este inclusă în alte discipline, de la școala primară până la liceu.
Interpelat în mod oficial cu privire la introducerea unui modul de educație anticorupție și implementarea acestuia în învățământul românesc, ministrul Educației, Liviu Pop, susține că nu este oportună o astfel de disciplină distinctă în programa școlară.
”Din perspectivă didactică, se consideră inoportun un curs/un modul dedicat în exclusivitate și în mod independent problematicii corupției. Corupția este una dintre posibilele probleme sociale majore (alături, de exemplu, de sărăcie, infracționalitate, discriminare, marginalizare, trafic de ființe umane). Problemele sociale (inclusiv corupția) trebuie înțelese ca fenomene care au la bază cauze care presupun anumite mecanisme, factori care le pot favoriza etc.”, arată Liviu Pop.
Acesta adaugă că disciplinele Sociologie (la clasa a XI-a, ca disciplină de trunchi comun la filiera teoretică, specializările filologie și științe sociale) și Studii sociale (la clasa a XII-a, ca disciplină obligatorie la filiera teoretică, specializarea științe sociale) abordează problematica corupției ca o problemă socială, alături de alte probleme sociale majore, având în vedere faptul că numai o abordare sistemică poate conduce la o înțelegere superioară a fenomenului. De asemenea, disciplina Educație civică, din ciclurile primar și gimnazial, include tamatici precum drepturile și libertățile cetățenești și respectarea legilor.
”Abordările moderne ale educației, prezente în statele dezvoltate și democratice, urmăresc dezvoltarea copiilor și a tinerilor în contexte pozitive, accentuând calitățile și potențialul ființei umane. Abordările care pornesc de la premisa „vinovăției potențiale” și-au demonstrat nu doar ineficiența, cât și efectele secundare periculoase (a se vedea, spre exemplu, teoria etichetării sau cercetările de psihologie experimentală care demonstrează efectele nocive ale abordării educației pornind de la premisa „vinei potențiale”)”, mai susține ministrul Educației.
