Litigiul Roșia Montană, deznodământ final după 11 ani: România poate afla săptămâna asta dacă Gabriel Resources rămâne obligată definitiv să-i plătească 10 milioane dolari

Solicitarea de anulare vizează strict și exclusiv obligația stabilită atunci de ICSID în sarcina Gabriel Resources, de a plăti statului român circa 10 milioane de dolari, reprezentând cheltuieli de arbitraj.

″Părțile au fost informate că, potrivit estimărilor, Comitetul urmează să pronunțe decizia privind cererea de anulare până la sfârșitul săptămânii care se încheie vineri, 13 noiembrie 2026″, a anunțat Gabriel Resources.

Compania a inițiat arbitrajul în 2015.

CITEȘTE ȘI ULTIMA ORĂ Restructurări în România: Cel mai mare producător indian de colivii pentru rulmenți restrânge activitatea la fabrica din Ghimbav

În luna mai 2026, la Washington a avut loc o audiere de 2 zile, iar în iulie, cele 2 părți au depus fiecare declarații privind costurile de arbitraj înregistrate în cursul procedurii de anulare.

În aceeași lună, CEO-ul Dragoș Tănase a demisionat din fruntea Gabriel Resources, după ce a lucrat timp de peste 18 ani în cadrul grupului, exclusiv pe poziții de top management.

CITEȘTE ȘI ULTIMA ORĂ Reoprirea centralei Cernavodă: Directorul tehnic va fi înlocuit, probleme de disponibilitate a echipamentelor necesare

În noiembrie anul trecut, Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a transmis că statul român poate executa silit participația majoritară, de 80,6858% din capital, a Gabriel Resources, la RMGC, dacă Gabriel Resources nu îi achită cheltuielile de arbitraj de circa 10 milioane dolari, dispuse după victoria din 2024 în litigiul arbitral Roșia Montană de la ICSID, cu miză de miliarde de dolari.

ANAF a pus sechestru pe pachetul de acțiuni al Gabriel Resources tot în 2024.

Restul acțiunilor RMGC, în cotă de 19,31% din capital, sunt în posesia societății românești de stat Minvest Roșia Montană, controlată de Ministerul Economiei.

CITEȘTE ȘI FOTO One United Properties își face intrarea pe piața din Miami

Pe rolul instanțelor românești de judecată se află încă o serie procese inițiate de Gabriel Resources și RMGC, în care sunt atacate mai multe acte aferente sechestrului și punerii în executare a acestuia.

De asemenea, RMGC a rămas fără licența de concesiune pentru exploatare a perimetrului auro-argintifer Roșia Montană, emisă inițial în 1999 și prelungită apoi în 2019.

Conform G4Media, Gabriel Resources a cerut anularea deciziei Tribunalului ICSID din 2024 pentru că, printre altele, unul dintre cei doi arbitri care au decis în favoarea statului român ar fi fost plătit de un ONG anti-Roșia Montană, iar același arbitru, împreună cu președintele Tribunalului, ar fi fost remunerați de o instituție sponsorizată de avocații statului român.

CITEȘTE ȘI Sistemul bancar a trecut pe deficit de lichiditate. Dobânzile au crescut GRAFICE

În respectiva decizie, Tribunalul ICSID arăta că statul român nu a făcut abuz de putere pentru a profita de capitalul și eforturile Gabriel Resources în cadrul proiectului minier aurifer Roșia Montană, nu există nicio dovadă că diferitele instituții ale acestuia ar fi acționat în mod coordonat pentru a bloca în mod deliberat proiectul, iar afirmația Gabriel Resources, cum că ar fi descoperit doar în 2015, când a reclamat statul român la ICSID, că acesta luase cu 2 ani înainte, în 2013, o decizie politică de respingere a proiectului este lipsită de credibilitate.

″Tribunalul recunoaște faptul că reclamanții au făcut investiții substanțiale în proiect, care din păcate nu s-au materializat. Cu toate acestea, este important de reamintit că nu s-au materializat nici pentru Guvern, ca partener de joint-venture cu reclamanții în proiect. Acesta nu este un caz în care un stat a abuzat de puterile sale suverane pentru a profita de eforturile și capitalul unor investitori privați, în dauna respectivilor investitori.

Nu este nici un caz în care un stat a intervenit pentru a transfera un proiect lucrativ de la un investitor privat către un altul, mai favorizat. Acesta este un caz în care provocările de mediu, sociale, culturale și economice cu care s-a confruntat un proiect minier masiv s-au dovedit până acum insurmontabile, în circumstanțe în care vina nu poate fi atribuită, cu corectitudine, nici unei părți și nici unei cauze anume″, se menționa în document.

Potrivit celor mai recente date publice disponibile, la nivelul lunii septembrie 2026, principalii acționari ai Gabriel Resources erau administratorii americani de fonduri de hedging Electrum Global Holdings LP (20,96%) și Paulson & Co. Inc. (20,66%), alături de societatea românească de investiții financiare Swiss Capital SA (18,13%) și de vehiculul investițional Conatus Asset Management Services din Insulele Cayman (13,125).