România ar putea ajunge indirect "victimă colaterală" a războiului dintre președintele SUA, Donald Trump, și Congresul Statelor Unite, pe tema finanțării masivului proiect de construire a unui zid la granița dintre SUA și Mexic, despre care președintele susține, în răspăr chiar cu destui membri ai Partidului Republican, că este vital pentru stoparea imigrației ilegale și care a constituit una dintre principalele sale promisiuni atât în campania electorală, cât și după instalarea la Casa Albă, devenind o componentă definitorie a brandului politic Trump.
Asta pentru că unul dintre principalele planuri de investiții ale Pentagonului în România s-ar putea vedea sacrificat, cel puțin temporar, printre multe altele, în vederea eliberării de fonduri bugetare care să fie redirecționate către construcția zidului de la frontiera cu Mexicul.
Nimic nu a fost decis deocamdată în această privință, însă Departamentul pentru Apărare de la Washington a întocmit deja, luna aceasta, la solicitarea Congresului, o listă de proiecte de investiții care ar putea fi amânate la finanțare, iar fondurile prevăzute pentru ele – realocate pentru zidul de la frontieră.
Pe această listă figurează și un proiect românesc de aproape 22 de milioane de dolari al armatei americane, de construire a unei platforme de încărcare și descărcare a muniției și explozibililor la baza aeriană militară Mihail Kogălniceanu din județul Constanța. În total, lista conține proiecte de investiții militare în valoare de aproape 6,8 miliarde dolari, cele mai multe localizate pe teritoriul Statelor Unite, dar și multe din străinătate, inclusiv în alte țări din Europa Centrală și de Est, precum Bulgaria, Polonia, Ungaria, Slovacia sau Estonia.
Proiectul platformei de încărcare-descărcare armament de la baza românească Kogălniceanu se numără printre cele cu cel mai mare risc de a fi amânate, întrucât are ca dată de alocare luna noiembrie 2019, iar Pentagonul a precizat că "portofoliul de proiecte militare de construcții de la care ar putea fi realocate fonduri pentru sprijinirea construcției barierei de la frontieră este format doar din proiecte cu date de alocare plasate după 30 septembrie 2019".
Potrivit MApN, la finalul lunii trecute, circa 600 de militari din Divizia 1 Infanterie a armatei SUA au fost desfășurați la baza Kogălniceanu. "Unitățile americane vor staționa în România pentru o perioadă de nouă luni, după care vor fi înlocuite de alte unități de luptă, asigurându-se astfel o prezență consistentă, bazată pe rotație continuă, în Europa", transmitea ministerul la acea dată.
Deocamdată, Pentagonul a autorizat recent transferul sumei de un miliard de dolari către inginerii militari pentru construirea unui zid la granița dintre SUA și Mexic, acestea fiind primele fonduri alocate ca urmare a stării de urgență declarate de președintele american Donald Trump pentru a evita Congresul și a construi zidul pe care l-a promis în timpul campaniei. Democrații au protestat față de această decizie.
Extras din listă. Sursă: Departamentul pentru Apărare al Statelor Unite
Trump a declarat stare de urgență pe 15 februarie după ce Congresul i-a refuzat cererea de a aloca 5,7 miliarde de dolari pentru construirea zidului. Prin declararea stării de urgență el a încercat să evite Congresul și să construiască zidul din fonduri militare.
Democrații au caracterizat starea de urgență ca fiind neconstituțională. Camera Reprezentanților a aprobat o rezoluție pentru a anula starea de urgență luna trecută, iar 12 republicani s-au alăturat democraților. iar ulterior și Senatul a aprobat rezoluția. Însă Trump și-a folosit dreptul de veto pentru a o anula, iar Congresul nu a reușit să adune suficiente voturi pentru a cenzura veto-ul președintelui.
Proiectul de buget al Pentagonului pe anul fiscal 2020 include, pe lângă investiția de la Mihail Kogălniceanu, un proiect de aproape 3 milioane de dolari de upgradare a infrastructurii de utilități de la baza militară aeriană de la Câmpia Turzii, unde sunt găzduite avioanele americane multirol F-16 cumpărate de România și unde forțele SUA ar putea aduce și drone.
De asemenea, Agenția de Apărare Antirachetă a Pentagonului solicită fonduri de aproape 698 milioane dolari pentru procurarea de interceptoare de rachete SM-3 Block IB și SM-3 Block IIA pentru sistemele de apărare Aegis Ashore, dintre care unele vor fi folosite la baza de la Deveselu.
Acordurile SUA cu România și Polonia cu privire la desfășurarea de sisteme de apărare antirachetă americane Aegis Ashore în cele două țări vor trebui renegociate pentru a permite instalarea și a unor capabilități de apărare antiaeriană a bazelor militare din cele două state care găzduiesc scuturi antirachetă, declara, în urmă cu aproape un an, șeful Agenției de Apărare Antirachetă din cadrul Pentagonului, generalul Samuel Greaves. Actualele acorduri privind utilizarea terenurilor semnate de SUA cu România și Polonia în vederea desfășurării sistemelor Aegis Ashore prevăd doar capabilități de apărare antirachetă, iar adăugarea de capabilități de apărare antiaeriană ar presupune renegocierea acestor pacturi.
Agenția de Apărare Antirachetă a SUA (Missile Defense Agency - MDA) a efectuat un studiu pentru a vedea ce opțiuni are la dispoziție pentru a adăuga capabilități de apărare antiaeriană la sistemele Aegis Ashore, potrivit generalului Greaves. Acest lucru ar permite scutului de la Deveselu să facă față atât unor atacuri cu rachete balistice, cât și unor amenințări aeriene care zboară la altitudini mai joase, acesta urmând astfel să atingă o capacitate de apărare similară cu cea a sistemelor Aegis navale ale SUA.
