Guvernul de la București este dispus să primească pe teritoriul României un număr de 100 de cetățeni sirieni aflați în prezent sub protecție pe teritoriul Turciei și care ar dori să-și deschidă o afacere sau să muncească în România. Astfel, poate profita de prevederi din legislația UE și din acordurile dintre Bruxelles și statul turc care stipulează că, prin această metodă alternativă, cotele obligatorii de relocare de refugiați aflați în Grecia și Italia ale statelor membre ale Uniunii se reduc corespunzător.
Potrivit legislației comunitare, statele membre UE își pot îndeplini obligația de a primi pe teritoriile lor refugiați aflați în Grecia și Italia și prin primirea unor resortisanți sirieni din Turcia, în cadrul sistemelor naționale sau multilaterale de admisie legală a persoanelor care au în mod clar nevoie de protecție internațională, altele decât mecanismul de relocare care a făcut obiectul Concluziilor reprezentanților guvernelor statelor membre, reuniți în cadrul Consiliului din 20 iulie 2015.
În baza a două decizii ale UE din 2015, un număr de 160.000 de solicitanți de protecție internațională urmează să fie transferați din Italia și Grecia către celelalte state membre UE. Cota de refugiați a României este de 4.130 de persoane.
"Cu scopul de a pune capăt migrației ilegale dinspre Republica Turcia către UE, la data de 18 martie 2016, cele două entități au convenit cu privire la o serie de acțiuni, inclusiv cu privire la relocarea, pentru fiecare sirian readmis de Republica Turcia din insulele grecești, a unui alt sirian din Republica Turcia către statele membre ale UE, în cadrul angajamentelor existente. (...) Astfel, numărul de persoane admise în cadrul acestui mecanism de admisie conduce la o reducere corespunzătoare a obligației statului membru respectiv de relocare a persoanelor care fac obiectul deciziilor emise în cazul Greciei și Italiei", se arată într-un document guvernamental.
Autoritățile de la București intenționează să acorde în acest fel facilități la acordarea vizei de lungă ședere pentru desfășurarea de activități comerciale, pentru angajare în muncă și pentru reîntregirea familiei, precum și cu privire la prelungirea dreptului de ședere temporară în aceste scopuri, pentru un număr de 100 de cetățeni înregistrați în Turcia, în scopul admisiei legale pe teritoriul României. Facilitățile constau în reducerea la jumătate a termenului de emitere a avizelor necesare acordării vizelor, precum și a termenului de soluționare a cererilor de acordare a vizelor ca atare.
Potrivit documentului citat, primirea de cetățeni sirieni, în aceste condiții, prezintă o serie de avantaje pentru România comparativ cu admiterea de refugiați relocați din Grecia și Italia, atât în ceea ce privește securitatea națională, cât și din punct de vedere financiar.
"Persoanele sosite prin forme de admisie legală vor deține vize de ședere pe teritoriul României, iar la momentul acordării acestora, persoanele vor fi verificate din punct de vedere al siguranței și ordinii publice pe baza documentelor de identitate, în timp ce persoanele în nevoie de protecție, transferate din Grecia și Italia, sunt verificate numai pe baza identității declarate de acestea, majoritatea nedeținând documente de identitate", se explică în document.
Aceeași sursă relevă că costurile aferente admiterii legale pe teritoriul României prin intermediul acestui mecansim sunt net reduse față de costurile generate de asistența acordată de autoritățile române pe perioada derulării procedurii de acordare a protecției internaționale în România, respectiv cheltuieli cu transferul grupurilor de la aeroport la centrele de destinație, asistență materială zilnică, resurse umane implicate în procesul de înregistrare, cazare, asistență socială, cheltuieli cu cazarea în Centrele regionale de proceduri și cazare a solicitanților de azil din subordinea Inspectoratului General pentru Imigrări, ajutor nerambursabil timp de un an de zile, acces la o locuință etc, în concordanță cu legislația națională în domeniul azilului.
"În acest program de admisie ar putea fi incluse persoane care au rude/persoane cunoscute având reședința sau domiciliul în România, care ar urma să fie angajate în muncă în domenii deficitare și care ar putea dezvolta o afacere în țara noastră. Din aceste considerente, integrarea acestei categorii de străini ar avea o rată mai mare de succes, corelativ cu o rată scăzută de părăsire ulterioară a teritoriului. Un alt beneficiu îl reprezintă aportul de capital în valută, precum și crearea a minim 10 locuri de muncă de către fiecare cetățean sirian admis care depune cerere pentru acordarea vizei de lungă ședere pentru desfășurarea de activități comerciale", mai menționează Guvernul.
Potrivit legislației în vigoare, pentru a primi viză de lungă ședere pentru activități comerciale, cetățenii statelor nemembre UE trebuie să înființeze firme în România și să prezinte extrase de cont prin care să facă dovada că dispun de fondurile necesare, în valoare de cel puțin 100.000 euro, în cazul străinilor asociați într-o societate cu răspundere limitată, și de cel puțin 150.000 euro, pentru străinii acționari într-o societate pe acțiuni.
În documentul guvernamental citat se subliniază că primirea de cetățeni sirieni veniți din Turcia în aceste condiții "se caracterizează prin aceea că este voluntară, astfel că depinde în exclusivitate de voința explicită a cetățenilor sirieni de a depune pe teritoriul României o cerere de viză".
Beneficiari ar putea fi cetățenii sirieni preînregistrați cărora încă nu le-a fost acordată protecția temporară, însă procedurile în Turcia sunt în derulare, cetățenii sirieni cărora le-a fost acordată protecția temporară în Turcia și cetățenii sirieni care nu doresc protecție temporară în Turcia, însă ar putea obține un permis de ședere, cu limitarea asistenței oferite de Agenția pentru Refugiați a ONU.
Ministrul de Externe, Teodor Meleșcanu, a declarat, pe 21 august, că România nu a acceptat ideea unor cote obligatorii pentru refugiați, dar că, în măsura posibilităților pe care le au, autoritățile abilitate "vor face tot ce le stă în putință pentru ca lucrurile să fie în regulă”. El a mai spus că, "din fericire pentru noi", România este mai degrabă o țară de tranzit, însă "își va face datoria în această privință, având în vedere statutul de țară membră a Uniunii Europene".
Întrebat dacă România este pregătită să primească cotele de refugiați, ministrul și-a exprimat încrederea că autoritățile vor face tot ce le stă în putință "pentru ca lucrurile să fie în regulă”.
"România nu a acceptat ideea unor cote obligatorii pentru refugiați. În cadrul pricipiului solidarității, sigur, în măsura posibilităților pe care le avem, organele competente, MAI, vă pot spune cam care sunt disponibilitățile la ora actuală și sunt convins că vor face tot ce le stă în putință pentru ca lucrurile să fie în regulă”, a răspuns el.
Ministrul de Externe a susținut că numărul de refugiați din țara noastră este "relativ mic”, dar România își va face datoria de stat membru al UE.
"Din fericire pentru noi, România este mai degrabă o țară de tranzit, numărul de refugiați este relativ mic, presiunea emigranților este pentru zona Europei centrale și de nord. În ceea ce ne privește, ne vom face datoria ca țară membră a UE”, a conchis Teodor Meleșcanu.
Anterior, pe 18 august, Meleșcanu a declarat, într-un interviu acordat Realitatea TV, că România a făcut recent o ofertă de a găzdui aproape două mii de refugiați aflați în Grecia și Italia.
"România și-a exprimat solidaritatea, deși am mers pe ideea că nu este normal să avem cote fixe (de refugiați - n.r.). În același timp, ne-am manifestat disponibilitatea de a primi un anumit număr de refugiați. Recent, am făcut o ofertă pentru 1.942 de refugiați din Grecia și din Italia, pe care îi putem reloca în România. Avem deja pe teritoriul nostru cam 700 de astfel de refugiați. Dar pe lângă aceste lucruri, vreau să vă spun foarte direct că România participă masiv la operațiunile din Marea Mediterană pentru oprirea afluxului de refugiați și salvarea celor care se încumetă la asemenea acțiuni. La nivelul UE, și prin instituția Frontex, și prin operațiunile din Marea Mediterană, România a fost unul dintre contributorii cei mai importanți. Această contribuție a noastră ne situează pe locul doi între țările care nu sunt direct vizate de către migrație", a declarat ministrul de Externe.
Premierul polonez Beata Szydlo a respins ”șantajul” Uniunii Europene vizând să oblige Varșovia să-și accepte cota obligatorie prin care-i sunt repartizați mii de solicitanți de azil din Italia și Grecia, relatează AFP, preluată de News.ro.
”Nu vom ceda șantajului de a ne fi tăiate o parte din fondurile europene ca să fim pedepsiți pentru că nu acceptăm relocalizarea unor migranți din Africa de Nord și din Orientul Mijlociu”, a declarat Szydlo într-un interviu publicat duminică de revista de dreapta Sieci.
Comisarul european însărcinat cu Migrația Dimitris Avramopoulos a anunțat la sfârșitul lui iulie că Bruxellesul a declanșat o a doua fază a procedurilor de infringement lansate în iunie împotriva Pragăi, Budapestei și Varșoviei din cauza refuzului lor de a respecta obligațiile de găzduire care le revin.
Cele trei țări - Cehia, Ungaria și Polonia - ar putea să fie amendate, ceea ce ar însemna, consideră Varșovia, o tăiere a fondurilor europene. ”Fondurile europene și politica de coeziune sunt pilonii Uniunii Europene, cu același titlu ca libertatea de mișcare a bunurilor și serviciilor. Avem dreptul la ele. Insistă, așadar, ca tratatele europene să fie respectate și respingem diktatul țărilor mai mari” în problema cotelor, a adăugat Szydlo.
