ULTIMA ORĂ Bolojan are drum liber să își angajeze răspunderea privind pensiile speciale ale magistraților. Parlamentul a respins legea similară, inițiată la solicitarea lui Crin Antonescu CONFIRMARE

Parlamentul, prin votul final al Senatului, a respins proiectul fostei coaliții PSD-PNL privind pensiile speciale ale magistraților, inițiat la apelul fostului candidat al coaliției la prezidențiale Crin Antonescu. Așa cum a arătat anterior Profit.ro, respingerea proiectului evită un paralelism legislativ și permite acum Guvernului Bolojan să își angajeze răspunderea pe proiectul său privind pensiile speciale ale magistraților.

Conducerea Senatului a aprobat anterior, pentru miercuri, 20 august, convocarea comisiei pentru muncă, ai cărei membri au întocmit un raport negativ proiectului de lege inițiat de liderii fostei coaliții PSD-PNL, cu sprijin UDMR și minorități, privind pensiile magistraților. 

Proiectul fostei coaliții a fost inițiat de Cătălin Predoiu, Marcel Ciolacu, Kelemen Hunor și Varujan Pambuccian, la solicitarea fostului candidat la prezidențiale Crin Antonescu. Inițiativa a fost adoptată în aprilie de Camera Deputaților, dar coaliția nu a mers mai departe și nu a promovat proiectul, care avea aprobată procedură de urgență și termen de depunere a raportolui 28 aprilie.

CITEȘTE ȘI Șefii instituțiilor se opun tăierilor propuse de Bolojan. Ministerul Culturii ar urma să preia Oficiul pentru Drepturi de Autor, estimând economii de peste 1 milion lei, dar angajații protestează. RA-APPS pierde o chirie

Surse politice declaraseră pentru Profit.ro că proiectul ar urma să fi respins apoi prin vot de senatori, în ședința de plen programată în aceeași zi, fapt care s-a și întâmplat.

Din 88 de senatori prezenți fizic sau online la plen, au votat pentru respingere 74, iar 4 s-au opus respingerii, alți 7 s-au abținut și 3 nu au votat.

În acest mod Guvernul Bolojan își va putea apoi angaja răspunderea pe proiectul privind pensiile speciale ale magistraților, care va fi inclus cel mai probabil în al doilea pachet de măsuri guvernamentale, pe care premierul a anunțat că îl dorește adoptat până la finalul lunii.

Conform acestui proiect, magistrații cu o activitate de minimum 25 ani se vor putea pensiona la împlinirea vârstei standard de pensionare de 65 de ani, cu 80% din veniturile obținute în ultimii 2 ani de activitate. Noile prevederi urmau să se aplice de anul viitor și mențineau luarea în calcul la pensionare a unei derogări de vechime în specialitate de la 5 ani până la un an.

CITEȘTE ȘI FOTO Clădirea în care Eminescu a lucrat ca redactor la ziarul Timpul, pusă în vânzare de Guvernul Bolojan. Prețul cerut

Recent, Guvernul Bolojan a redactat un nou proiect privind pensiile speciale ale magistraților, conform căruia vor trebui să se pensioneze la vârsta standard, care va fi egalizată cu ceilalți contribuabili până în 2036, față de 2045 cât prevde proiectul din Parlament, și la o vechime minime în muncă de cel puțin 35 de ani, cu limitarea cuantumului net al pensiei de serviciu la 70% din venitul net avut în ultima lună de activitate.

Parlamentul nu poate adopta proiectul Guvernului atât timp cât pe circuitul legislativ există un proiect similar, astfel că liderii coaliției actuale au respins proiectul, astfel încât Guvernul Bolojan să includă propriul proiect în pachetul al doilea de măsuri pentru reducerea deficitului bugetar.

Premierul Bolojan a declarat că pachetul al doilea ar trebui adoptat până la finalul lunii, iar lideri PNL au anunțat adoptarea pachetului chiar săptămâna viitoare.

CITEȘTE ȘI ULTIMA ORĂ - ANRE, ASF și ANCOM trebuie să taie cu 30% toate salariile și indemnizațiile. Reducere cu 10% și 30% de anumite posturi

Al doilea pachet ar urma să cuprindă măsuri privind reforma administrației publice, reforme fiscale și reforme privind companiile de stat, anunțate deja de către miniștrii de resort și de către premier.

În cazul în care în acest pachet va fi inclus și proiectul pensiilor magistraților, cum reprezentanții acestora din urmă s-au pronunțat vehement împotriva măsurilor propuse, există riscul să fie sesizată Curtea Constituțională cu privire la proiect, iar în cazul în care CCR respinge proiectul, vor fi respinse și celelalte măsuri.