La ședința de duminică, CCR a invocat lipsa cvorumului, după plecarea a patru judecători, într-o pauză de ședință.
Pentru a se putea pronunța o soluție, era nevoie ca în sala de judecată să se afle șase dintre cei nouă judecători constituționali. Legea contestată la CCR modifică modul în care este stabilit cuantumul pensiei și condițiile în care magistrații se pot pensiona, scrie News.ro.
Proiectul de lege a mai fost contestat la CCR, iar în 20 octombrie judecătorii au stabilit că este neconstituțional din cauză că lipsea avizul CSM. Ulterior, Guvernul și-a angajat din nou răspunderea în Parlament, de data aceasta având aviz de la CSM, chiar dacă unul negativ.
”Curtea Constituțională a decis, duminică, continuarea deliberărilor în data de 29 decembrie 2025, ora 10,00, în cazul obiecției de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție, constatând lipsa cvorumului în cadrul ședinței de deliberare intervenită în data de 28 decembrie 2025”, a transmis duminică CCR într-un comunicat.
Curtea Constituțională a României a amânat până acum de două ori să ia o decizie în acest caz.
În 10 decembrie, Curtea Constituțională a amânat luarea unei decizii în cazul sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) privind legea care stabilește condițiile de pensionare pentru magistrați, dar și noul mod de stabilire a cuantumului pensiei, stabilind un nou termen pentru duminică, 28 decembrie.
La ședința de duminică, cei patru judecători din CCR susținuți de PSD au ieșit din sală, într-o pauză, și nu s-au mai întors. Pentru a putea pronunța o decizie, Curtea, formată din nouă membri, are nevoie ca în sală să fie prezenți minimum șase judecători.
Fostul președinte al Curții Constituționale Augustin Zegrean a declarat, după amânarea deciziei, că bănuia că în ședința de duminică nu se va întâmpla nimic. ”Duminica nu se judecă nicăieri în lume. (...) Lucrurile sunt complicate că nu reușesc să facă cvorum”, a comentat Zegrean, remarcând că, în componența de acum a Curții, durează mult dezbaterile.
Pe de altă parte, un profesor de drept, fost judecător la Tribunalul Uniunii Europene, a susținut că neprezentarea unui judecător “în deliberare“ este echivalentă cu autodemisia. Valerius M. Ciucă a precizat că toți cei patru judecători ai CCR care au părăsit duminică sala la dezbaterile privind legea pensiilor magistraților “nu mai pot vota nimic valid în cadrul CCR“.
“Dacă, în deliberare, un «judecător» nu se prezintă, el este considerat demis automat. Nici moartea nu reprezintă cauză de non-deliberare. Pe patul de moarte, judecătorul poate fi chestionat în legătură cu verdictul său. Au fost numeroase cazuri în toată lumea. Neprezentarea în deliberare, în orice ordin jurisdicțional, este echivalentă cu autodemisia. Cei patru, pe cale de consecință, nu mai pot vota. Se află în afara ordinii constituționale și în afara normelor universale“, a scris pe Facebook, Valerius M. Ciucă, profesor la Facultatea de Drept din cadrul Universității Alexandru Ioan Cuza, fost judecător la Tribunalul Uniunii Europene de la Luxemburg.
În 5 decembrie, magistrații Înaltei Curți de Casație și Justiție au decis, în unanimitate, să sesizeze CCR pentru controlul constituționalității, pe Legea privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu.
Ce reclamă magistrații ICCJ
Potrivit magistraților instanței supreme, caracterul de urgență a proiectului nu a fost demonstrat sau a fost construit pe o realitate contrafactuală, invocându-se condiționalitatea Jalonului 215 din PNRR, acest lucru fiind „scos din context” și „neconform cu realitatea potrivit documentelor comunicate de Comisia Europeană”, obiectul nefiind stabilirea modalităților de pensionare care fusese apreciat ca îndeplinit, ci propunerea inițială privind supraimpozitarea.
Totodată, precizau magistrații, invocarea condițiilor economice care necesită intervenția nu a fost justificată de Executiv, lipsind orice fel de date care să arate impactul economic pentru anii imediat următori și care justifică urgența invocată.
De asemenea, susțineau magistrații instanței supreme, legea încalcă obligațiile constituționale de claritate a reglementării pentru asigurarea previzibilității și predictibilității, utilizează termeni juridici inexistenți în fondul normativ și nedefiniți în conținutul actului legislativ curent, creând neclaritate și imprevizibilitate și afectează principiul securității juridice creând în mod cumulativ modificări abrupte ale statutului magistratului, fără o tranziție reală, motivează ICCJ decizia de a contesta legea la CCR.
”Astfel contrar discursului public, prin cumularea normelor referitoare la eșalonarea vârstei de pensionare, eșalonarea vechimii în muncă și eșalonarea eliminării perioadelor asimilate de vechime în specialitate, 45% dintre magistrații în funcție au o creștere bruscă la 65 de ani, iar 21% au o creștere bruscă la 60-64 de ani”, arată magistrații.
De asemenea, magistrații Înaltei Curți afirmă că Legea creează „discriminare evidentă” între categoriile de pensii de serviciu, fiind net defavorabilă magistraților, deși sunt singurii dintre aceste categorii cu statut garantat constituțional.
„La toate celelalte categorii, standardul minim de calcul al cuantumului este de 65% din indemnizațiile brute, la magistrați fiind propus unul mult inferior. Comparativ cu celelalte categorii de beneficiari ai pensiilor de serviciu, numai în cazul magistraților plafonarea este drastică, respectiv limitată la 70% din venitul net. Discriminarea este evidentă și nejustificată raportat la motivele invocate în expunerea de motive a Executivului în condițiile în care efortul bugetar pentru plata pensiilor magistraților este minim raportat la totalul cheltuielilor cu pensiile de serviciu”, afirmă magistrații.
Aceștia arată că legea „anulează de facto pensiile de serviciu”, creând pentru magistrații care nu îndeplinesc condițiile de pensionare la data intrării în vigoare a legii, reducerea până la anulare a caracterului pensiei de serviciu, iar pentru generațiile viitoare va deveni chiar inferioară celei din sistemul public de pensii.
În același timp, susțineau magistrații, legea încalcă independența justiției raportat la standardele statutului stabilite prin Deciziile CJUE, CEDO și ale CCR. Toate aceste instanțe au pronunțat decizii exprese și explicite care fac ca soluția legislativă să fie incompatibilă cu garantarea independenței justiției. De asemenea, legea încalcă decizii anterioare ale CCR care au sancționat expres soluții normative identice cu cele cuprinse în proiectul actual și prin aceasta „încalcă principiul supremației Constituției și caracterului obligatoriu al deciziilor CCR”, utilizează termeni neclari și prezintă lacune normative care fac legea incompatibilă cu standardul de claritate și previzibilitate într-un stat de drept.
În 2 decembrie, Guvernul și-a angajat răspunderea asupra Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, în plenul comun al Parlamentului.
Noul proiect, adoptat după ce prima formă a legii a fost respinsă la CCR, stabilește condițiile de pensionare ale magistraților și modalitatea de calcul al pensiei, proiectul fiind avizat negativ de către Consiliul Superior al Magistraturii.
Ce prevede legea
Legea prevede următoarele modificări în domeniul pensiilor de serviciu ale magistraților:
-stabilirea vârstei de pensionare, pentru personalul vizat de proiect, prin referire la vârsta standard de pensionare din sistemul public de pensii; instituirea vârstei de 49 ani ca vârstă minimă de pensionare până la data de 31 decembrie 2026;
-instituirea condiției de vechime în muncă de cel puțin 35 de ani; creșterea treptată a vârstei de pensionare cu câte un an pentru fiecare generație de magistrați;
-introducerea unui număr rezonabil de etape de eșalonare până la atingerea vârstei standard de pensionare din sistemul public de pensii, iar ulterior ultimei etape se va ajunge la vârsta de 65 de ani;
-introducerea etapizată a condiției de 35 de ani vechime totală în muncă, nu doar în magistratură, condiție care va fi introdusă treptat.
Proiectul mai stabilește un cuantum al pensiei de 55% din baza de calcul reprezentată de media indemnizațiilor de încadrare brute lunare și a sporurilor pentru care au fost reținute contribuții de asigurare socială realizate în ultimele 60 de luni de activitate înainte de data pensionării, cu limitarea cuantumului net al pensiei de serviciu la 70% din venitul net avut în ultima lună de activitate, înainte de data pensionării.
În plus, se modifică dispozițiile privind acordarea bonificației de 1% și actualizarea pensiei de serviciu, în sensul restrângerii acestor posibilități doar la persoanele cu decizii de pensionare sau care îndeplinesc condițiile de pensionare anterior intrării în vigoare a legii, respectiv fără a se lua în considerare vechimea împlinită după intrarea în vigoare a legii, pentru acordarea bonificației de 1%.
Proiectul de lege, care a făcut parte și din al doilea pachet de măsuri pe care Guvernul și-a angajat răspunderea, a mai fost contestat la CCR, iar în 20 octombrie instanța a stabilit că este neconstituțional, întrucât nu a fost respectat termenul legal pentru emiterea avizului consultativ al CSM.
