DNSC avertizează asupra unor mesaje SMS frauduloase transmise în numele TPARK, prin care utilizatorii sunt informați că ar avea o sumă neachitată pentru parcare.
Mesajul creează o stare artificială de urgență, susținând că, în cazul întârzierii plății, vor fi aplicate penalități. Pentru verificarea și achitarea presupusei amenzi, utilizatorul este îndemnat să acceseze un link fraudulos inclus în SMS.
Ce trebuie să observați:
Mesajul provine de la un număr necunoscut, iar link-ul transmis nu direcționează către domeniul oficial TPARK.
Pagina accesată imită identitatea vizuală TPARK, folosind logo-ul și elemente grafice similare celor legitime pentru a câștiga încrederea utilizatorului.
Utilizatorului i se solicită introducerea numărului de înmatriculare al autovehiculului, sub pretextul verificării amenzii de parcare, fiind ulterior direcționat către procesul fraudulos de plată.
Formulări precum „sumă neachitată”, „penalități” sau necesitatea unei plăți rapide sunt folosite pentru a determina victima să acționeze fără să verifice autenticitatea mesajului.
Cum vă protejați:
Nu accesați link-uri primite prin SMS pentru plata unor presupuse amenzi sau datorii.
Verificați cu atenție domeniul site-ului înainte de a introduce date personale, date despre autovehicul sau informații bancare.
Accesați serviciile TPARK numai prin canalele oficiale, introducând manual adresa platformei în browser sau utilizând aplicația oficială.
Nu introduceți datele cardului pe pagini accesate din mesaje nesolicitate.
Dacă ați furnizat deja date bancare pe un astfel de site, contactați imediat banca pentru blocarea instrumentului de plată și verificarea eventualelor tranzacții neautorizate.
FOTO Frauda în România "Credit în numele tău". Cum poți evita să fii păcălit
A apărut în România și o nouă metodă de fraudă prin apel telefonic, semnalează DNSC.
Infractorii pretind acum că sunt polițiști și reprezentanți ai unei bănci, se folosesc de date reale pentru a convinge persoanele apelate că altcineva încearcă să contracteze credite în numele lor, apoi le solicită să facă anumite transferuri de bani din aplicația bancară.
Directoratul Național de Securitate Cibernetică explică faptul că înșelăciunea începe cu un apel telefonic, în care infractorii pretind că sunt polițisti și susțin că cineva încearcă să contracteze credite în numele persoanei apelate.
Pentru a părea credibili, atacatorii folosesc date personale reale, trimit pe WhatsApp legitimații și documente falsificate și încearcă să creeze panică, susținând că persoana apelată este implicată într-un dosar de fraudă.
Victimei i se spune că este nevoie “să protejeze” banii din conturi și că, pentru acest lucru, trebuie să urmeze instrucțiunile unui presupus reprezentant al unei bănci sau al unei instituții financiare.
Apelul esste transferat către un alt infractor, care pretinde că este angajat al băncii sau al unei instituții oficiale. În acest moment, victima este convinsă să deschidă aplicația de banking și să facă anumite operațiuni, “să solicite credite, să retragă bani sau să efectueze transferuri pentru protejarea fondurilor”.
De regulă, scopul este ca victima să transfere ea însăși banii către conturile controlate de infractori. Aceștia îi pot spune că transferul este necesar pentru “securizarea sau blocarea” temporară a banilor, însă, în realitate, banii ajung în conturile lor.
Experții DNSC au recomandări:
Nu furnizați date personale, bancare sau coduri de autentificare prin telefon.

Nu urmați instrucțiuni primite telefonic privind transferuri de bani.
Dacă aveți suspiciuni, închideți apelul și contactați direct instituția respectivă prin canalele oficiale.
















