Un număr de 34 de inculpați deferiți Justiției în urmă cu zece ani, printre care se află medici și farmaciști, pentru săvârșirea unor infracțiuni de înșelăciune, uz de fals, dare de mită și spălarea banilor, au fost achitați definitiv de Curtea de Apel București, după ce judecătorii au constat că faptele s-au prescris.
În anul 2012, Parchetul de pe lângă Tribunalul București anunța trimiterea în judecată a 34 de persoane, implicați fiind și medici și farmaciști de la farmaciile Dona din Capitală, acuzați că au falsificat mii de rețete medicale, înșelând Casa Națională de Asigurări cu 1,6 milioane lei, scrie Agerpres.
28 mai Maratonul Fondurilor Europene
4 iunie Eveniment Profit.ro - Piața imobiliară între șocuri și oportunități - Ediția a V-a
Opt ani a durat procesul la Tribunalul București, instanță care aplica în decembrie 2020 câteva condamnări cu suspendare, după care au urmat alți doi ani de dezbateri la Curtea de Apel București. Această ultimă instanță a dat și verdictul final: toți inculpații au fost achitați sau a fost încetat procesul penal împotriva lor pentru că, între timp, faptele s-au prescris.
Medicii și farmaciștii din acest dosar sunt acuzați că au falsificat 4.000 de rețete medicale, prejudiciul produs Casei de Asigurări de Sănătate a Municipiului București fiind de 1,6 milioane lei. Pe unele dintre rețete figurau și numele unor persoane decedate.
Este vorba de Wychy-Nessy Prioteasa-Constantinescu (farmacist diriginte și coordonator a 10 farmacii din cadrul lanțului farmaceutic Dona), Geta Vecserdi (farmacist diriginte), Gabriel Sescu (administrator), Cristina Daniela Sescu (medic psihiatru), Maria Mirabela Sescu (director adjunct la C.M.), Sorin Gelu Pătrașcu (asociat și administrator la o firmă), Anca Mihaela Solomon (farmacist diriginte), Claudia Elena Șerban (farmacist coordonator zonă pentru 10 farmacii Dona) și Adriana Liliana Craina (director de zonă al lanțului farmaceutic Dona).
Potrivit procurorilor, medicii acuzați în dosar prescriau tratamente pe numele unor pacienți care nu fuseseră consultați, apoi le trimiteau unor farmaciști care falsificau semnăturile beneficiarilor și le decontau la Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului București, banii fiind spălați prin introducerea într-un circuit comercial licit.
Sumele decontate de la CASMB variau între 30% și 100% din valoarea rețetei, iar pentru activitatea lor farmaciștii obțineau un bonus la salariu, întrucât creșteau vânzările în mod artificial, iar medicii primeau sume cuprinse între 3% și 5% din valoarea respectivei rețete.
Una dintre modalitățile de operare era aceea că farmacistul, de regulă, diriginte de farmacie sau coordonator de zonă, stabilea o legătură cu un medic specialist sau de familie. În baza înțelegerii cu farmacistul, medicul prescria în mod constant numeroase rețete false cu valoarea compensată, fără a avea acoperire într-o situație reală, în sensul că rețetele erau eliberate pe numele unor pacienți care nu fuseseră consultați și care nu solicitaseră vreun tratament.
