' fill='%23FBBC05' d='M0 37V11l17 13z'/%3E%3Cpath clip-path='url(%23b)' fill='%23EA4335' d='M0 11l17 13 7-6.1L48 14V0H0z'/%3E%3Cpath clip-path='url(%23b)' fill='%2334A853' d='M0 37l30-23 7.9 1L48 0v48H0z'/%3E%3Cpath clip-path='url(%23b)' fill='%234285F4' d='M48 48L17 24l-4-3 35-10z'/%3E%3C/svg%3E){kind=small}
Sporul natural s-a menținut negativ în luna iulie 2026, numărul deceselor fiind de 1,4 ori mai mare decât cel al născuților-vii. În același timp, la oficiile de stare civilă s-au înregistrat 12.756 căsătorii, în iulie, în timp ce numărul divorțurilor pronunțate prin hotărâri judecătorești definitive și prin acordul soților a fost de 2.058 în luna iulie 2026.
„În luna iulie 2026, numărul nașterilor înregistrate a scăzut față de luna iulie 2025, dar a crescut față de luna precedentă (iunie 2026), iar numărul deceselor a scăzut față de luna iulie 2025, cât și față de luna precedentă (iunie 2026); Sporul natural s-a menținut negativ în luna iulie 2026”, arată INS.
În iulie 2026, față de luna iunie 2026, s-au înregistrat certificatele de naștere pentru 13.497 copii, în creștere cu 1.705 (14,5%) față de luna iunie 2026, scrie News.ro.
Numărul certificatelor de deces înregistrate în luna iulie 2026 a fost de 18.777 (9.703 pentru persoane de sex masculin și 9.074 pentru persoane de sex feminin), mai puțin cu 262 decese față de luna iunie 2026, ceea ce reprezintă o scădere de 1,4% (3,3% persoane de sex masculin și plus 0,7% persoane de sex feminin).
În același timp, numărul de certificate de deces înregistrat pentru copiii cu vârsta de sub 1 an în luna iulie 2026 a fost de 64, în creștere cu 25 față de luna iunie 2026.
Sporul natural s-a menținut negativ (5.280) în luna iulie 2026, numărul deceselor înregistrate fiind de 1,4 ori mai mare decât cel al născuților-vii.
În luna iulie 2026, 40,7% (7.646 decese) din totalul numărului de decese s-a înregistrat la persoanele în vârstă de 80 ani și peste, 28,3% (5.311 decese) la persoanele de 70-79 ani și 15,7%, reprezentând 2.952 decese, la persoanele în vârstă de 60-69 ani. La polul opus, cele mai puține decese au fost înregistrate la grupele de vârstă 0-4 ani (76 decese), 5-19 ani (57 decese) și 20-29 ani (83 decese), arată INS.
În același timp, în luna iulie 2026, la oficiile de stare civilă s-au înregistrat 12.756 căsătorii, în timp ce numărul divorțurilor pronunțate prin hotărâri judecătorești definitive și prin acordul soților (pe cale administrativă sau prin procedură notarială) a fost de 2.058 în luna iulie 2026.
Raportat la iulie 2025, numărul certificatelor de naștere pentru născuți-vii înregistrat în luna iulie 2026 a fost mai mic cu 589 (4,2%) comparativ cu aceeași lună din anul 2025.
Numărul certificatelor de deces înregistrat în luna iulie 2026 a scăzut cu 170 (0,9%) față de luna iulie 2025, iar cel pentru copiii cu vârsta sub un an care au decedat a fost cu 12 mai mic în luna iulie 2026 decât aceeași lună din anul 2025. Sporul natural a fost negativ atât în luna iulie 2026 (5.280 persoane) cât și în luna iulie 2025 (4.861 persoane).
INS precizează că, în luna iulie 2026, în mediul urban s-a înregistrat decesul a 9.607 persoane (4.951 persoane de sex masculin și 4.656 persoane de sex feminin), iar în mediul rural decesul a 9.170 persoane (4.752 persoane de sex masculin și 4.418 persoane de sex feminin).
Raportat la aceeași lună din anul 2025, numărul deceselor înregistrate a crescut cu 0,9% în mediul urban (2,5% în cazul persoanelor de sex masculin și scădere de 0,8% în cazul persoanelor de sex feminin) și a scăzut cu 2,7% în mediul rural (-4,9% în cazul persoanelor de sex masculin și recul de 0,2% în cazul persoanelor de sex feminin), potrivit datelor INS.
Cei mai mulți români de la Revoluție încoace care au plecat din țară definitiv
Românii care au renunțat definitiv la domiciliul din țară au fost în 2025 în cel mai mare număr din ultimii 35 de ani. Cei mai mulți sunt tineri și pleacă în străinătate pentru salarii și locuri de muncă mai bune. În paralel se întâmplă un alt fenomen. Numărul celor care se întorc definitiv în țară a scăzut vertiginos, iar banii sunt doar unul dintre motive, conform datelor analizate de Profit.ro
Numărul persoanelor care au plecat definitiv din România a ajuns în 2025 la 54.966, cel mai ridicat nivel din ultimii 35 de ani. O cifră mai mare a fost înregistrată ultima dată în 1990, când 96.929 de persoane și-au stabilit domiciliul în străinătate.
Pe de altă parte, mai puțin de 55.000 de aplicări pentru joburile din afara țării au fost înregistrate din ianuarie și până acum, număr care reprezintă doar 0,6% din totalul aplicărilor din acest an - VEZI Românii nu vor să mai muncească în străinătate. Interesul cade la cel mai scăzut nivel al ultimilor 10 ani
Creșterea din ultimii ani este cu atât mai vizibilă cu cât plecările definitive coborâseră puternic după începutul anilor '90. De la 44.160 de persoane în 1991 și 31.152 în 1992, numărul acestora a ajuns, cu oscilații, la un minim de numai 11.251 în 2014.
Trendul s-a schimbat ulterior. Plecările au crescut la 22.807 în 2016, 27.229 în 2018 și 34.341 în 2021. Saltul cel mai puternic din perioada recentă s-a produs în 2022, la 48.438 de persoane, cu 41% peste anul precedent.
De atunci, România înregistrează noi maxime succesive ale perioadei post-1990: 48.612 de plecări în 2023, 51.062 în 2024 și 54.966 în 2025.
De ce pleacă românii
Explicația plecărilor rămâne în primul rând economică. Barometrul Național al Tinerilor din 2026 arată că 64,7% dintre respondenți consideră că principalul motiv pentru care tinerii pleacă în străinătate este găsirea unui loc de muncă mai bine plătit.
La mare distanță urmează accesul la servicii publice mai bune și dorința de a începe o viață nouă.
„Tineri” înseamnă în studiul INSCOP persoane cu vârste între 14 și 35 de ani.
Pe grupe de vârstă, în datele INS conduc două categorii, 15-19 ani și 35 - 39 de ani, care împreună fac aproape 14.000 de persoane aflate deja în această situație numai anul trecut.
Inversare de trend la cei care se întorc definitiv. Scade numărul
După câțiva ani în care stabilirile de domiciliu în România compensau și chiar depășeau plecările, balanța s-a întors în 2023 și se deteriorează de atunci în fiecare an.
Repatrierile definitive au atins 54.839 de persoane în 2022, dar s-au redus aproape la jumătate în 2023, la 29.830.
Tendința a continuat, cu 28.431 de repatrieri în 2024 și numai 19.637 în 2025.
De ce nu se mai întorc? Nu mai e vorba doar de bani
Evoluția vine pe fondul unei stabilizări tot mai puternice a românilor în țările de destinație. Un studiu MKOR publicat anul acesta arată că 55% dintre românii din diaspora sunt plecați de peste zece ani, iar aproximativ o treime au deja cetățenia statului în care locuiesc.
Totodată, 70% consideră puțin probabilă o revenire în România în următoarele 12 luni, iar 40% o exclud categoric.
Studiul sugerează că diferența de venit nu mai este singurul criteriu care poate determina revenirea. Printre condițiile invocate de cei care ar lua în calcul întoarcerea se numără salariile competitive și un sistem sanitar mai bun, fiecare cu 44%, locuri de muncă mai bune, 36%, precum și stabilitatea fiscală și legislativă și reducerea birocrației, câte 34%.
La cei care se întorc, cele mai cuprinzătoare categorii de vârstă sunt 25-29 de ani și 35-39 de ani, cu câte aproximativ 2.500 de persoane.
Pe ansamblu, într-o perioadă de 35 de ani, populația României s-a redus cu peste 4,16 milioane de persoane, migrația externă având o contribuție de 63%, iar sporul natural negativ de 37%, nota într-o analiză recentă INS.
Definiții: Emigranti definitivi sunt cetățenii români care renunță la domiciliul din Romania si isi stabileste domiciliul pe teritoriul altui stat. Domiciliul din Romania al persoanei este adresa la care aceasta declara ca are locuinta principala, trecuta in actul de identitate (CI/CI provizorie, BI), asa cum este luata in evidenta organelor administrative ale statului.
Imigranti cu schimbarea domiciliului sunt persoanele de cetatenie romana care imigreaza in Romania. Imigratia este actiunea prin care o persoana renunta la domiciliul de pe teritoriul altui stat si isi stabileste domiciliul in Romania. Domiciliul din Romania al persoanei este adresa la care aceasta declara ca are locuinta principala, trecuta in actul de identitate (CI/CI provizorie, BI), asa cum este luata in evidenta organelor administrative ale statului.
