Rețeaua, sprijinită de funcționari din cadrul Autorității Naționale pentru Cetățenie (ANC), solicita sume de până la 15.000 de euro pentru a „fabrica” români din cetățeni străini care nu aveau nicio legătură cu statul român.
Două persoane au primit mandate de arestare pentru 30 de zile, în urma uei investigații de amploare, conform news.ro.
În centrul afacerii ilegale se aflau două femei: D.M. (cunoscută sub numele de "Marina") și Ș.V.. D.M., o persoană cu dublă cetățenie (moldovenească și română), care acționa ca "facilitator" principal.
Aceasta specula cadrul legal care permite redobândirea cetățeniei prin descendență (art. 11 din Legea 21/1991), racolând cetățeni din spațiul ex-sovietic dispuși să plătească sume mari pentru pașaportul românesc.
Pentru a crea o aparență de legalitate, D.M. colabora cu un anume P.D. (zis "Dima"), care falsifica în Ucraina acte de stare civilă (naștere, căsătorie, deces).
Aceste documente atestau în mod fals că bunicii solicitanților s-ar fi născut în perioada interbelică în regiuni precum Odesa, creând astfel o filiație artificială necesară redobândirii cetățeniei. Un exemplu elocvent este cazul colaboratorului M.A.: deși acesta este tunisian, rețeaua i-a fabricat acte care atestau că bunicii săi s-ar fi născut în regiunea Odesa în 1928 și 1932, creând o filiație românească artificială.
Corupția din inima Autorității Naționale pentru Cetățenie (ANC)
Investigația a relevat faptul că rețeaua nu ar fi putut funcționa fără complicitatea unor funcționari din interiorul ANC. S.V., consilier superior în cadrul instituției, este acuzată că primea și înregistra preferențial dosare, chiar dacă acestea erau incomplete sau conțineau acte vizibil false.
Indiciile arată că sumele percepute de funcționari pentru "trecerea cu vederea" a neregulilor variau între 300 și 500 de euro per dosar.
Mai mult, interceptările telefonice au surprins momente în care funcționara îi oferea instrucțiuni lui D.M. despre cum să evite camerele de supraveghere din ANC sau cum să depună dosare fără prezența fizică a solicitanților, încălcând flagrant legea.
Inculpata S.V. (funcționar ANC) o instruia pe D.M. (intermediar) cum să procedeze în sediul instituției pentru a nu atrage atenția atunci când îi remitea "medicamentele" (posibil cod pentru bani sau acte).
S.V.: "Ba da! Când vii, mă suni din sală de la geam! Stăm la fereastră! Și te faci că completezi o hârtie! Da?"
D.M.: "Dar nu... acolo nu-s camere, nu?"
S.V.: "Nu, mă! Că stăm la geam!... Atunci vino până.... până în ora nouă. Când vin paparudele astea."
Mercuriarul intervențiilor - de la 100 de euro, la 15 mii, în funcție de serviciu
Mecanismul de fraudare a cetățeniei române implica tarife bine structurate, percepute de intermediari în funcție de complexitatea "serviciului" oferit solicitanților. Inculpata D.M., care îndeplinea rolul de facilitator, solicita sume de 100 euro pentru verificarea preliminară a dosarului, 500 euro pentru depunerea acestuia și 150 euro pentru programarea jurământului. Pentru un dosar complet "fabricat", care presupunea plăsmuirea actelor de stare civilă pe teritoriul Ucrainei de către numitul P.D. pentru a atesta în mod nereal filiația română, tariful pretins era de 5.000 euro.
Cele mai scumpe "servicii" erau cele de trafic de influență oferite de inculpata Ș.V., care a pretins suma de 15.000 euro pentru a interveni pe lângă funcționari cu funcții de conducere din cadrul ANC, în scopul urgentării soluționării dosarului până la finele anului 2026.
Investigator sub acoperire și flagrant de 7.500 de euro
Procurorii au reușit să infiltreze rețeaua folosind un investigator sub acoperire (nume de cod "B.R.") și un colaborator cu identitate reală (M.A.), un cetățean tunisian care a pretins că dorește cetățenia.
Pe parcursul anchetei, sumele solicitate au escaladat: D.M. a pretins suma de 5.000 de euro pentru pregătirea și depunerea dosarului cu acte false. Ș.V. a ridicat miza, pretinzând de la colaborator 15.000 de euro, susținând că are influență directă asupra conducerii ANC ("o cheamă Claudia, este șefa la tot") pentru a urgenta soluționarea dosarului până la finele anului 2026.
Lovitura decisivă a fost dată pe 28 iulie 2026, când Ș.V. a fost prinsă în flagrant pe terasa unui restaurant din București imediat după ce a primit prima tranșă de 7.500 de euro de la colaboratorul M.A.. Aceasta a introdus plicul cu bani în geanta sa de lux, moment în care echipa de intervenție a imobilizat-o.
Într-o altă discuție, conform interceptărilor de la dosar, inculpata Ș.V. îi explică colaboratorului sub acoperire (M.A.) de ce prețul este atât de mare și cine este persoana care va asigura succesul dosarului.
Ș.V.: "Dacă ție îți spune cineva că te costă două mii sau cinci mii, nu există așa ceva... adică se dă douăzeci de mii, se dă doușcinci (25) de mii, se dă..." M.A.: "Da, da! Sunt convins..." Ș.V.: "...o cheamă Claudia, este direct zi...ââââ...șefa la tot ANC-ul, m-ai înțeles...îți dau numele întreg.... Adică eu îți dau numele exact la cine te duci, dar s-o aduc acuma să-i zic uite vrea să te vadă, nu pot..."
Principalii implicați și "atribuțiile lor"
Conform datelor din referatul cu propunerea de arestare din dosarul nr. 2625/159/P/2025, rețeaua infracțională era organizată pe mai multe paliere, de la racolarea beneficiarilor și falsificarea actelor în Ucraina, până la depunerea lor preferențială la Autoritatea Națională pentru Cetățenie (ANC).
1. D.M. (Intermediar - Facilitator)
Aceasta era considerată pilonul central al grupării pe teritoriul României.
Recrutarea: Racola cetățeni din spațiul ex-sovietic (Ucraina, Rusia, Republica Moldova) care doreau cetățenia română fără a îndeplini condițiile legale.
Fabricarea dosarelor: Asigura sprijin pentru obținerea documentației falsificate (acte de naștere, căsătorie, deces) care să ateste în mod nereal că bunicii solicitanților s-au născut în teritorii românești înainte de 1940.
Coruperea funcționarilor: Menținea legături strânse cu angajați ai ANC pentru a depune dosarele peste rând sau fără prezența fizică a titularilor.
Tarife: Solicita sume precum 5.000 de euro pentru un dosar complet fabricat (cazul investigatorului sub acoperire) sau taxe mai mici pentru servicii punctuale: 100 euro pentru verificare, 500 euro pentru depunere și 150 euro pentru programarea jurământului.
2. Ș.V. (Traficant de influență)
Aceasta intervenea în faza de "urgență" și "asigurare" a soluționării dosarelor.
Vânzarea influenței: Susținea că are o influență directă asupra conducerii ANC (menționând o persoană numită "Claudia", pe care o descria ca fiind "șefa la tot") pentru a determina aprobarea rapidă a dosarelor.
Traficul de certificate: Se ocupa și cu obținerea de certificate lingvistice falsificate pentru solicitanții care nu cunoșteau limba română, percepând între 600 și 1.000 de euro.
Sume pretinse: A solicitat de la colaboratorul sub acoperire 15.000 de euro, promițând că va obține cetățenia până la finalul anului 2026. A fost prinsă în flagrant după primirea unei prime tranșe de 7.500 de euro.
3. S.V. (Funcționar ANC - Consilier superior)
Registrator în cadrul ANC care asigura "intrarea" dosarelor frauduloase în sistem.
Abuz în serviciu: Primea și înregistra dosare despre care existau indicii că sunt incomplete sau conțin acte false.
Favoritism: Modifica programări și elibera bonuri de ordine în mod subiectiv, instruind-o pe D.M. cum să procedeze pentru a nu fi observate pe camerele de supraveghere (de exemplu: "să se facă că completează o hârtie la geam").
Cointeresare materială: Existau indicii că primea între 300 și 500 de euro pentru fiecare dosar acceptat. La percheziții, în locuința fiicei sale, a fost identificată o pungă cu o sumă importantă de bani în valută (euro).
4. P.D. (Falsificator)
Persoana responsabilă cu "plăsmuirea" propriu-zisă a actelor în afara țării.
Falsificarea în Ucraina: Se deplasa frecvent în Ucraina pentru a obține extrase de stare civilă falsificate care să creeze filiația artificială necesară redobândirii cetățeniei prin art. 11.
Exemplu concret: În cazul colaboratorului Ahmed, a fabricat acte care atestau că bunicii acestuia s-au născut în regiunea Odesa în 1928 și 1932, deși aceștia nu aveau nicio legătură cu spațiul românesc.
5. B.G.R. (Funcționar ANC - Consilier superior)
Coleg cu S.V., implicat în aceleași activități de primire preferențială a dosarelor.
Rol: Primea, verifica și înregistra în sistemul informatic cererile de cetățenie intermediate de D.M., manifestând o superficialitate intenționată în verificarea autenticității actelor.
Dosarul mai menționează implicarea unor avocați (precum B.A. și B.R.) care asistau la depunerea acestor dosare și facilitau comunicarea dintre intermediari și funcționarii publici.
Curtea de Apel a dispus arestarea pentru 30 de zile a două dintre persoanele implicate în dosar.
Numai în primele 11 luni ale acestui an au fost depuse peste 900 de cereri de acordare a cetățeniei române ce au legătură cu activitatea grupului infracțional organizat
În urmă cu doi ani, la doar o săptămână după ce în urma unui amendament formulat de PSD, senatorii au votat posibilitatea acordării cetățeniei române persoanei străine căsătorite și care conviețuiește în străinătate cu un cetățean român de cel puțin 10 ani, social-democrații au propus eliminarea acestei prevederi, care a fost astfel anulată la votul final asupra proiectului în Camera Deputaților.
A fost al doilea proiect de acest fel discutat în Parlament, dar cel adoptat în 2022 a fost sesizat de președintele Iohannis la Curtea Constituțională. Șeful statului a reclamat neclaritatea noilor prevederi conduc la încălcarea drepturilor constituționale ale cetățenului român, iar Curtea a stabilit ca neconstituțional proiectul adoptat.
În prezent, cetățenia română se poate acorda, la cerere, persoanei fără cetățenie sau cetățeanului străin dacă ”s-a născut și domiciliază, la data cererii, pe teritoriul României sau, deși nu s-a născut pe acest teritoriu, domiciliază în condițiile legii pe teritoriul statului român de cel puțin 8 ani sau în cazul în care este căsătorit și conviețuiește cu un cetățean român de cel puțin 5 ani de la data căsătoriei”.
Autorii proiectului invocau că, în ultimele decenii, mulți cetățeni români s-au căsătorit cu cetățeni străini și locuiesc în afara țării.
”Soții acestora, cetățeni străini, deși nu au domiciliat niciodată în România, au învățat limba română, împărtășesc valori și tradiții românești, dovedesc cunoaștere și interes pentru cultura și istoria poporului român, sunt atașați civilizației noastre. Unii dintre ei dovedesc, prin atitudine, loialitate față de statul român și ar dori să dobândească cetățenia română, dar legea cetățeniei în vigoare le condiționează îndeplinirea acestei dorințe de o ședere îndelungată peteritoriul României, ceea ce, în condițiile mobilității accentuate a oamenilor în societatea modernă, face practic imposibilă această opțiune, lipsind statul român de cetățeni care ar putea avea contribuții importante la protejarea și promovarea culturii, civilizației și spiritualității românești”, arătau inițiatorii.
Obiecțiile președintelui
Șeful statului a arătat însă că sintagma este ”căsătorit și conviețuiește în străinătate cu un cetățean român de cel puțin 10 ani de la data căsătoriei” este lipsită de claritate și precizie, contrar exigențelor constituționale.
Din conținutul normei criticate, arată Iohannis, nu reiese cu claritate dacă această perioadă de 10 ani trebuie să fie una neîntreruptă sau nu.
În concluzie, Iohannis a reclamat că este neclar și dacă prin completarea dispoziției menționate termenul de 10 ani de conviețuire în străinătate se raportează la momentul unei căsătorii încheiate potrivit legii române sau încheiate potrivit legii statului cetățeanului străin sau a unui stat terț, situație ce poate ridica problema recunoașterii sale în România.
Prevederea eliminată
La propunerea senatorului PSD Robert Cazanciuc, senatorii au rectificat formularea incriminată și au stabilit că: ”Cetățenia română se poate acorda, la cerere, persoanei fără cetățenie sau cetățeanului străin care este căsătorit și conviețuieste în străinatate cu un cetățean român de cel puțin 10 ani de la data înregistrării sau transcrierii căsătoriei în registrele de stare civilă române (...) În calculul termenului de 10 ani intră și perioadele în care soții au conviețuit în România”.
După doar o săptămână, la Camera Deputaților, proiectul a fost în aceeași zi discutat în comisia de specailitate și apoi votat în plenul camerei inferioare a legislativului.
La propunerea grupului parlamentar PSD, prevederea a fost de această dată eliminată, iar proiectul a fost votat în plen fără această posibilitate.
