Acolo s-au ciocnit cu agenții de securitate la intrare.
VEZI VIDEO MAI JOS
Protestatarii s-au ciocnit cu forțele de securitate la intrarea în clădire, care a fost apoi baricadată cu mese.
Un martor Reuters a văzut un agent de securitate fiind transportat de urgență într-un scaun cu rotile, ținându-se de burtă, arată news.ro.
Protestatarii s-au dispersat la scurt timp după aceste ciocniri.
Aceștia făceau parte dintr-un grup de sute de persoane care au mărșăluit marți către locul de desfășurare a conferinței climatice COP90 care este găzduită de orașul Belem, din Amazon, potrivit unui alt martor Reuters.
Un alt agent de securitate a declarat pentru Reuters că a fost lovit în cap de o tobă aruncată de un protestatar.
El avea o tăietură la frunte.
În fiecare an, conferința ONU despre climă generează sute de titluri în presă despre eforturile globale de a salva lumea de la catastrofa climatică. Anul acesta, conferința începe luni în orașul brazilian Belem, situat în pădurea tropicală. Dar ce se întâmplă mai exact la aceste summituri anuale? Reuters face o prezentare generală a evenimentului și a mizelor lui.
Conferința anuală este cunoscută sub numele de COP, care înseamnă Conferința Părților care au semnat tratatul ONU privind clima din 1992. Tratatul, denumit Convenția-cadru a Națiunilor Unite privind schimbările climatice (UNFCCC), a angajat țările să colaboreze pentru a combate schimbările climatice – o problemă pe care au recunoscut-o toate țările și care poate fi abordată cel mai bine împreună.
Tratatul a stabilit, de asemenea, principiul „responsabilităților comune, dar diferențiate”, ceea ce înseamnă că țările bogate, responsabile pentru cea mai mare parte a emisiilor care contribuie la încălzirea planetei, poartă o responsabilitate mai mare în rezolvarea problemei.
Președinția rotativă, deținută în prezent de Brazilia, stabilește agenda summitului și lucrează pe tot parcursul anului pentru a mobiliza guvernele în vederea unor acțiuni și obiective comune. Apoi, aceasta găzduiește summitul de două săptămâni, atrăgând atenția globală asupra acestei probleme și oferind liderilor naționali șansa de a schimba idei și de a se responsabiliza reciproc.
De-a lungul anilor, summiturile anuale au devenit un important centru de discuții geopolitice și financiare, promovând ideea unui „sat global” care primește toate țările, grupurile societății civile, întreprinderile și finanțatorii.
DE CE AR TREBUI SĂ NE INTERESEZE COP30 ÎN ACEST AN
Pentru mulți, cel de-al 30-lea summit climatic din acest an marchează un moment de închidere a cercului.
Brazilia a găzduit Summitul Pământului de la Rio, unde a fost semnat tratatul UNFCCC în urmă cu 33 de ani. Anul acesta, țara a insistat ca evenimentul să se întoarcă la rădăcinile sale, recunoscând cele mai vulnerabile grupuri din lume, inclusiv grupurile indigene, unele dintre ele participante la discuții.
Brazilia a cerut țărilor să lucreze la realizarea promisiunilor din trecut, cum ar fi angajamentele COP28 de a elimina treptat utilizarea combustibililor fosili, în loc să facă noi promisiuni.
COP30 este, de asemenea, primul summit care recunoaște eșecul în atingerea obiectivului trecut de a preveni încălzirea cu peste 1,5 grade Celsius.
Brazilia a ales să organizeze COP30 în orașul Belem din Amazon, în speranța de a sublinia simbolic importanța pădurilor mondiale, care rămân ținte pentru exploatarea forestieră și industrii precum mineritul, agricultura și extracția combustibililor fosili.
CINE SUNT PRINCIPALII ACTORI LA SUMMIT
Majoritatea guvernelor naționale trimit echipe la negocieri. Adesea, țările discută împreună în grupuri cu interese similare.
Printre vocile mai proeminente se numără Alianța Statelor Insulare Mici, care se confruntă cu o amenințare existențială din cauza creșterii nivelului mării, și blocul G77+China al țărilor în curs de dezvoltare.
De asemenea, influente sunt Grupul Africii și Grupul BASIC, format din Brazilia, Africa de Sud, India și China.
Statele Unite, care în ianuarie s-au angajat să se retragă din Tratatul de la Paris privind schimbările climatice, s-au îndepărtat de rolul lor de lider pe care îl aveau în trecut. China, Brazilia și alte țări au intervenit pentru a umple golul.
DOUĂ SĂPTĂMÂNI PAR O PERIOADĂ LUNGĂ – CE SE ÎNTÂMPLĂ LA SUMMIT
Campusul COP, care se întinde pe o suprafață mare, este adesea un furnicar de activități, cu activiști care încearcă să atragă atenția asupra cauzelor lor, în timp ce corporațiile fac lobby pentru schimbarea politicilor și caută acorduri comerciale.
Anul acesta a fost unul unicat, renunțându-se la evenimentele paralele obișnuite și lăsându-i pe finanțatori să se întâlnească la Sao Paulo, în timp ce liderii locali s-au adunat la Rio de Janeiro. Aceste evenimente, împreună cu o întâlnire a liderilor mondiali la Belem, au fost organizate înainte de COP30, care va avea loc în perioada 10-21 noiembrie, în speranța de a genera sprijin și impuls pentru acțiuni climatice în cadrul negocierilor propriu-zise.
În prima săptămână a summitului, negociatorii naționali își vor prezenta prioritățile și vor evalua pozițiile reciproce. Ar trebui să înceapă să se contureze temele, în timp ce țările și companiile anunță planuri de acțiune și angajamente de finanțare pentru proiecte.
Negociatorii sunt de obicei însoțiți de miniștri naționali în a doua săptămână, pentru a discuta deciziile finale, inclusiv detaliile juridice și tehnice.
NOPȚI ÎNTREGI DE NEGOCIERI
COP-urile rareori decurg fără probleme, țările luptându-se pentru acorduri în interesul național și trasând linii roșii. Discuțiile pot uneori să se blocheze și să ducă la acrimonie.
Spre final, negociatorii petrec adesea nopți întregi în sesiuni frenetice, căutând compromisuri. Țările se reunesc apoi pentru a aproba deciziile – prin consens, nu prin unanimitate.
Sesiunea de închidere, când ciocanul marcază sfârșitul summitului, este aproape întotdeauna amânată – uneori cu câteva zile.
PROBLEME CLIMATICE
Odată cu accelerarea ritmului schimbărilor climatice, fenomenele meteorologice extreme și alte efecte au un impact din ce în ce mai mare asupra populațiilor și mediului înconjurător la nivel global. Reuters trece în revistă câteva dintre evoluțiile din acest an în domeniul științei climatice:
MAI CALD, MAI RAPID
Temperaturile globale nu doar cresc, ci cresc mai rapid decât înainte, cu noi recorduri înregistrate pentru 2023 și 2024, și în anumite momente din 2025. Această constatare a făcut parte dintr-un studiu important, în iunie, care a actualizat datele de referință utilizate în rapoartele științifice realizate la fiecare câțiva ani de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice.
Noua cercetare arată că temperatura medie globală crește cu 0,27 grade Celsius în fiecare deceniu – sau cu aproape 50% mai repede decât în anii 1990 și 2000, când rata de încălzire era de aproximativ 0,2 °C pe deceniu.
Nivelul mării crește și el mai rapid acum – cu aproximativ 4,5 milimetri pe an în ultimul deceniu, comparativ cu 1,85 mm pe an măsurați de-a lungul deceniilor începând cu 1900.
Lumea este acum pe cale să depășească pragul de încălzire de 1,5 °C în jurul anului 2030, după care oamenii de știință avertizează că vom declanșa probabil efecte catastrofale și ireversibile. Potrivit Organizației Meteorologice Mondiale, lumea s-a încălzit deja cu 1,3-1,4 °C față de era preindustrială.
PUNCTE FIERBINȚI
Coralii de apă caldă sunt într-un proces de dispariție aproape ireversibil din cauza valurilor succesive de căldură marină – marcând ceea ce ar fi primul așa-numit punct de inflexiune climatică, când un sistem de mediu începe să treacă într-o stare diferită.
Cercetătorii au avertizat în octombrie că pădurea tropicală amazoniană ar putea începe să se retragă și să se transforme într-un ecosistem diferit, cum ar fi savana, dacă defrișările rapide continuă pe măsură ce încălzirea globală depășește 1,5 °C, ceea ce este mai devreme decât se estimase anterior.
Ei au afirmat că apa provenită din topirea calotei glaciare din Groenlanda ar putea contribui la prăbușirea mai devreme a curentului oceanic numit Circulația Meridională de Inversare a Atlanticului (AMOC), care menține iernile blânde în Europa.
În Antarctica, unde calota glaciară este, de asemenea, amenințată, oamenii de știință sunt îngrijorați de scăderea gheții marine care înconjoară continentul cel mai sudic. Similar cu ceea ce se întâmplă în Arctica, pierderea gheții expune apa întunecată care poate absorbi mai multă radiație solară, ceea ce amplifică tendința generală de încălzire. De asemenea, aceasta pune în pericol creșterea fitoplanctonului care consumă o mare parte din CO2-ul mondial.
INCENDII DE VEGETAȚIE
Pe lângă valurile de căldură și secetă, incendiile forestiere continuă să fie frecvente și severe.
Raportul din acest an privind starea incendiilor forestiere, realizat de un grup de agenții meteorologice și universități, a estimat că aproximativ 3,7 milioane de kilometri pătrați au ars între martie 2024 și februarie 2025 - o suprafață aproximativ egală cu cea a Indiei și Norvegiei la un loc.
Aceasta a fost o suprafață doar puțin mai mică decât media anuală arsă în ultimele două decenii. Însă incendiile au produs emisii de CO2 mai mari decât înainte, deoarece au ars păduri cu o densitate mai mare de carbon.
CĂLDURĂ MORTALĂ
Cercetătorii lucrează la metode de evaluare a riscurilor și a efectelor asupra sănătății legate de căldură, deoarece agențiile de sănătate și meteorologice ale ONU estimează că aproximativ jumătate din populația lumii se confruntă deja cu această problemă.
Agențiile estimează, de asemenea, că productivitatea lucrătorilor scade cu 2-3% pentru fiecare grad peste 20 °C, în timp ce un alt studiu, în revista Lancet din octombrie, estimează pierderi globale de peste 1 trilion de dolari din cauza pierderii productivității numai în ultimul an.
Nu există o definiție internațională consistentă pentru decesele legate de căldură, dar progresele tehnologice ajută oamenii de știință să acopere lacunele de date și să compare condițiile de la un loc la altul.
De exemplu, în Europa, o echipă de la Imperial College din Marea Britanie a utilizat tendințele mortalității pentru a analiza peste 24.400 de decese, în această vară, legate de expunerea la căldură la aproximativ 30% din populația europeană. Ei au atribuit până la 70% din aceste decese căldurii provocate de climă, pe baza acelorași tendințe de mortalitate aplicate unui model al Europei fără încălzire globală.
Pentru vara europeană record de caldă de anul trecut, o altă echipă a utilizat modelarea computerizată pentru a examina statisticile de mortalitate împreună cu datele privind temperatura și parametrii de sănătate, estimând că peste 62.700 de decese au fost legate de căldură în 32 de țări, sau aproximativ 70% din populația continentului.
ȘTIINȚA, SUB ATAC
Administrația SUA condusă de președintele Donald Trump, care neagă schimbările climatice, speră să reducă finanțarea agențiilor care colectează și monitorizează datele climatice și meteorologice, îngrijorând comunitatea științifică, care subliniază că leadershipul SUA va fi greu de înlocuit.
Cererea bugetară a lui Trump pentru 2026, care urmează să fie aprobată de Congres, propune reducerea la jumătate a bugetului anual al NASA Earth Science la aproximativ 1 miliard de dolari și reducerea cheltuielilor NOAA cu mai mult de un sfert, la 4,5 miliarde de dolari, eliminând în același timp departamentul de cercetare climatică, printre alte reduceri.
În alte părți, însă, cheltuielile publice pentru știință sunt în creștere, cu bugete record pentru cercetarea științifică în China, Marea Britanie, Japonia și Uniunea Europeană. Luna trecută, UE a deschis accesul publicului la monitorizarea în timp real a datelor meteorologice.
⚠️Agora: Indígenas Tupinambás e manifestantes ligados ao PSOL invadem sede da COP30 em Belém. Protesto é por taxação de grandes fortunas para financiar políticas climáticas. pic.twitter.com/K0AXu76mAz
— Túlio Amâncio (@tulio_amancio) November 11, 2025
