România este prima țară membră UE care a inițiat demersurile pentru elaborarea unei strategii naționale anti-sărăcie și de consolidare a incluziunii sociale.
'Ieri am adoptat prin ordin de ministru demararea elaborării strategiei anti-sărăcie a României și, tot ieri, mulțumită colegilor mei din minister, am depus fișa de proiect în vederea obținerii unei finanțări de aproximativ 3 milioane de euro din Programul de Asistență Tehnică 2021-2027 pentru tot parcursul de elaborare.
Vă mărturisesc, într-o notă puțin formală, că este bine să și centrezi, să dai și cu capul, în sensul că, pe partea legată de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, deja am pus la dispoziție și vom lansa în luna iunie apelul pentru tot ce înseamnă roadmapul sau foaia de parcurs 2028-2034, deci următorul cadru financiar multianual. Am alocat o sumă importantă de bani pentru toate ministerele care doresc să își pregătească cadrul strategic, pentru că avem nevoie, înainte să știm cum cheltuim banii, să știm pentru ce îi cheltuim, de ce îi cheltuim. De data aceasta, Ministerul Muncii reacționează și ne raliem la exercițiul european legat de strategia europeană', anunță ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru.
El a subliniat că proiectul pregătit pentru a fi finanțat se referă la 'creșterea capacității administrative a autorităților' și nu este doar un proiect sectorial.
Astfel, acesta nu vizează doar Ministerul Muncii și agențiile subordonate, ci toate celelalte instituții care au legătură cu politicile legate de combaterea sărăciei.
'Avem evaluarea programelor de asistență socială și a proiectelor finanțate din fonduri europene, analiza națională privind nevoile din domeniul excluziunii sociale, elaborarea strategiei naționale anti-sărăcie, consultările cu partenerii sociali, mecanismul de monitorizare și un comitet de coordonare și monitorizare înființat ieri, cu ocazia acelui ordin', a mai spus Pîslaru.
Ministrul interimar al Muncii a mai spus că, în urmă cu 10 ani, în calitate tot de ministru al Muncii, a adoptat ceea ce se numea Planul Național Anti-Sărăcie.
'Reducerea sărăciei pleacă de la o problemă factuală. Aproape unul din cinci români trăiește la limita sărăciei. Depinde de modul în care măsurăm, dar este foarte important să înțelegem ce înseamnă acest lucru: participare redusă la piața muncii, probleme de sănătate, costuri sociale mari și pierdere de capital uman. Am pregătit un infografic care ne arată aceste realități. Avem 19,2% tineri care nu sunt în acest moment în educație formală sau într-un loc de muncă.
O problemă pe care o cunoaștem de ceva vreme, eu am mai vorbit despre ea, este problema tinerilor invizibili din această țară, pe care nu îi regăsim, de fapt, țintiți bine de nicio politică publică. Avem mai multe demersuri în acest moment care ar trebui să facă acest lucru - și sperăm ca și stabilirea unei strategii integrate să fie utilă', a adăugat ministrul.
Pe de altă parte, România are o problemă privind speranța de viață sănătoasă la 65 de ani, ceea ce impune măsuri serioase în sistemul public de sănătate, a adăugat Pâslaru.
'Avem în același timp o problemă majoră cu partea legată de sărăcie și modul în care copiii trăiesc în vulnerabilitate. Cunoașteți foarte bine faptul că mai multe analize au reliefat, inclusiv în fundamentarea garanției pentru copii, în planul de acțiune pe care România l-a adoptat, că avem aproximativ un milion de copii care trăiesc în diverse forme de vulnerabilitate și risc de excluziune socială. Toate aceste lucruri, ca paradigmă, sunt lucruri pe care până acum guvernele au încercat să le trateze mai degrabă cu sume de bani pe care le-au împărțit, acele transferuri, așa cum sunt ele numite. Transferurile, ca să fie foarte clar, își au efectul, adică sunt niște măsuri utile de politică socială, dar nu sunt suficiente', a mai spus ministrul.
În opinia sa, dacă ne uităm la o strategie, un plan al României pentru reducerea sărăciei, trebuie să ne uităm la faptul că 'avem un potențial enorm în acest moment, de circa 19% din populație, care nu este activat în economie'.
'Despre asta vorbește strategia europeană. Principalul lucru despre care vorbește strategia europeană, care aș zice că este o chestiune mai degrabă socială, vorbește despre nevoia de investiție în capitalul uman, despre nevoia activării persoanelor pe piața forței de muncă. (...) Prima zonă care este crucială este legată de accesul la locuri de muncă de calitate și activarea persoanelor aflate în vulnerabilitate. Pentru acest lucru, trebuie să ieșim din paradigma actuală, în care discutăm despre persoane care se află în șomaj. Știți că aceasta este principala preocupare a serviciului public de ocupare, să se uite la șomeri și să găsească locuri de muncă. Ce spune strategia europeană?
Spune să ne uităm la o activare în sens mult mai larg, de la zona de intervenție timpurie până la modul în care lucrăm cu tinerii și apoi cu toate persoanele care trebuie să poată să aibă locuri de muncă, dar nu numai locuri de muncă, ci locuri de muncă bine plătite', a adăugat ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru.
România se confruntă și cu una dintre cele mai dure realități sociale din Uniunea Europeană: copilăria trăită în sărăcie.
Datele recente arată că aproximativ 33,8% dintre copiii din România sunt expuși riscului de sărăcie sau excluziune socială, un procent mult peste media Uniunii Europene. Practic, unul din trei copii crește într-un context în care șansele la o viață decentă sunt limitate încă din primii ani.
În același timp, un alt indicator dramatic confirmă vulnerabilitatea copiilor din România. Rata mortalității infantile a ajuns în 2024 la 6,6 decese la mia de nașteri vii, cel mai ridicat nivel înregistrat în ultimul deceniu. â
Diferențele dintre mediul urban și cel rural rămân uriașe, iar în multe comunități viața unui nou-născut depinde direct de accesul la servicii medicale moderne și de dotarea maternităților.
