Un fost director Vodafone Romania responsabil cu administrarea proprietăților companiei, concediat în 2017 pentru că ar fi încălcat prevederile anti-mită ale operatorului de telecomunicații mobile, a ajuns pe o poziție similară la Auchan Romania. El a dat în judecată fostul angajator, contestând decizia de concediere, dar instanța i-a respins cererea în iunie 2019, hotărârea Tribunalului București fiind atacată acum cu apel.
Potrivit datelor din dosar, Vodafone România, în urma verificărilor efectuate în aprilie - mai 2017, l-a acuzat pe fostul angajat că ar fi aprobat spre decontare un telefon mobil Samsung Galaxy A5 la data de 03.02.2017, la prețul de 1.564,17 lei, terminal care ar fi fost oferit, prin intermediul unui subordonat, unui funcționar public, director tehnic în cadrul Primăriei Municipiului București, în vederea obținerii unui aviz pompieri/autorizații de construire în favoarea companiei.
De asemenea, comisia de cercetare disciplinară l-a acuzat de "instructarea/încurajarea subordonatului de a acționa prin orice mijloace în vederea obținerii avizului/autorizației, inclusiv prin achiziționarea și oferirea nelegală a unor bunuri funcționarilor publici și/sau acceptarea unor asemenea fapte".
"Prin Decizia 3912/31.07.2017, s-a dispus concedierea disciplinară a reclamantului, reținându-se în sarcina sa încălcarea dispozițiilor din Politica Vodafone privind cheltuielile, a prevederilor din Sistemul de raportare Speak Up și a regulilor anti-mită aferente Regulamentului Intern al companiei. Totodată, s-a reținut că salariatul nu a respectat dispozițiile din Regulamentul de Ordine Interioară cu privire la înregistrarea cererii de concediu de odihnă în aplicația EVO", se arată în motivarea unei decizii a Tribunalului București din iunie 2019.
Instanța a respins criticile din contestația fostului angajat Vodafone România cu privire la legalitatea deciziei de concediere și îndeplinirea condițiilor de formă prevăzute de legislație.
"S-a reținut în sarcina reclamantului exercitarea necorespunzătoare a atribuțiilor de serviciu în ceea ce privește aprobarea decontărilor, supravegherea și instruirea salariaților din subordine, respectiv aprobarea spre decontare a achiziției unui telefon mobil Samsung Galaxy A5 IMEI la data de 03.02.2017, la prețul de 1.564,17 lei, cu încălcarea Politicii Vodafone privind Cheltuielile și cunoscând faptul ca achiziția s-a făcut de d-nul (...), salariat aflat în subordinea reclamantului, cu scopul de a oferi telefonul, direct sau prin intermediar, ca folos necuvenit, unui funcționar public, în vederea obținerii unui aviz pompieri/autorizații de construire în favoarea societății, contrar politicii anti-mită a Vodafone din Regulamentul Intern al companiei. Mai mult, s-a reținut în sarcina acestuia că a instruit (instructat)/încurajat pe d-nul (...), salariat subordonat, de a acționa prin orice mijloace în vederea obținerii avizului/autorizației, inclusiv prin achiziționarea și oferirea nelegală a unor bunuri funcționarilor publici și/sau acceptarea unor asemenea fapte", se arată în motivare.
Contrar celor invocate de reclamant, Tribunalul București a reținut că a fost respectat dreptul fostului angajat de a-și formula apărarea în cursul cercetării disciplinare, conform prevederilor din Codul Muncii, contestatorul optând să nu dea explicații cu privire la abaterile disciplinare legate de decontarea și achiziția telefonului mobil.
Tribunalul București a constatat o neglijență apreciată ca gravă a reclamantului în modul în care și-a îndeplinit atribuțiile legate de aprobarea cheltuielilor, de coordonare a activității subordonatului său, care ar fi permis producerea prejudiciul de imagine adus companiei, însă ar constitui o încălcare a prezumției de nevinovăție reținerea faptei de instruire/încurajare, în esență de instigare și complicitate la fapta de a oferi un bun unui funcționar public în scopul de a îndeplini mai rapid o atribuție de serviciu.
"Instanța subliniază că folosirea sintagmei "să facă tot ceea ce este necesar pentru obținerea autorizațiilor” nu constituie o probă a vinovăției reclamantului, martorul (...) revenind asupra poziției exprimate în cursul cercetării disciplinare cu privire la conținutul discuției avute cu reclamantul în cadrul întâlnirii de la (...) și cu privire la motivul pentru care reclamantul i-a solicitat să își lase telefoanele mobile în birou. Instanța reține că și în ipoteza in care martorul (...) și-ar fi menținut declarațiile din cursul cercetării disciplinare, declarațiile sale nu se coroborează cu alte probe, având în vedere că cei doi au fost singurii de față în momentul acelei discuții, iar martorul (...) nu a putut fi audiat de către instanță cu privire la implicarea reclamantului, deși a fost citat in repetate rânduri, inclusiv cu mandat de aducere", se mai spune în motivare.
Instanța a mai reținut că reclamantul ar fi recunoscut la interogatoriu că ar fi aprobat decontul fără a verifica documentele atașate și că i-ar fi transmis subordonatului său ”să facă tot ceea ce este necesar pentru obținerea autorizațiilor”.
"Conform procedurii menționate, puteau fi decontate cheltuielile/costurile generate de utilizarea de echipamente de IT (trafic de date), de utilizare a telefoanelor mobile (traficul de voce), dar nu și cheltuielile cu achiziția de telefoane mobile", se menționează în document.
Procedând astfel, indiferent dacă a cunoscut sau nu că telefonul mobil a fost achiziționat cu cardul companiei pentru a fi oferit unui funcționar public în vederea accelerării unei proceduri administrative, reclamantul ar fi creat condițiile favorabile încălcării de către subordonatul său a politicii anti-mită a Vodafone.
"Potrivit fișei sale de post, una din obligațiile de serviciu ce îi revenea reclamantului era legată de gestionarea bugetului alocat departamentului, ceea ce implică și verificarea cheltuielilor efectuate de subordonații săi. În condițiile în care reclamantul a exercitat în mod constant această atribuție de la data încheierii contractului individual de muncă, instanța va respinge ca nefondată apărarea cu privire la inexistenta faptei ilicite. Reclamantul a recunoscut că în general nu efectua verificarea deconturilor, aprobările generale pe care le făcea, coroborate cu utilizarea unor îndemnuri de genul ”să facă tot ceea ce este necesar pentru obținerea autorizațiilor”, au creat salariatului din subordine o stare de încredere, fiind total neplauzibil ca acesta ar fi oferit funcționarului acel telefon mobil din surse proprii pentru rezolvarea unui interes al angajatorului. În ipoteza în care salariatul din subordine nu ar fi avut siguranța ca acea cheltuială urmează a fi aprobată de către reclamant, fapta contrară politicii anti-mita nu ar mai fi fost săvârșită", se spune în motivare.
Fostul director a solicitat instanței să oblige Vodafone România să-i plătească și o sumă de bani reprezentând daune morale, dar instanța a respins și acest punct al cererii.
