O echipă de cercetători de la Universitatea Radboud din Nijmegen, Olanda, a primit premiul Ig Nobel pentru un studiu privind transmisibilitatea bacteriilor de pe bancnote. Potrivit studiului, bacteriile supraviețuiesc cel mai mult pe bancnotele românești, în timp ce Croația are cele mai curate bancnote din lume.
Premiile Ig Nobel, versiunea satirică a celebrelor distincții create de Alfred Nobel, sunt acordate în fiecare an în cadrul unei ceremonii organizate de revista americană de umor științific Analele Cercetărilor Improbabile (AIR). Denumirea reprezintă un joc de cuvinte între “ignoble” (lipsit de noblețe – en.), numele lui Nobel și “noble” (nobil ).
Premiile sunt prezentate de laureați Nobel și își propun să “onoreze realizările care inițial fac oamenii să râdă și apoi să reflecteze”.
Cercetătorii Habip Gedik (Turcia) și Timothy A. Voss și Andreas Voss (Germania) de la Universitatea Radboud au primit premiul Ig Nobel pentru Economie la ceremonia din acest an, pentru studiul “Banii și transmisibilitatea bacteriilor”.
În cadrul studiului, cercetătorii au tratat euro, dolari americani, dolari canadieni, kuna croate, lei românești, dirhami marocani și rupii indiene cu o soluție ce conține trei bacterii rezistente la tratamentul cu medicamente - stafilococul auriu meticilino-rezistent (MRSA), escherichia coli și enterococi (VRE) rezistenți la vancomicină - pentru a testa rata de supraviețuire și gradul de transmisibilitate la oameni.
Rezultatele au relevat că rata de supraviețuire a microorganismelor este cea mai ridicată în cazul banilor românești, toate cele trei bacterii fiind încă prezente pe bancnote după 3, respectiv, 6 ore de la uscarea soluției. Mai mult, leul a fost singura bancnotă care prezenta culturi de VRE a doua zi după uscare. O posibilă explicație ar fi suportul din polimeri folosit la tipărirea bancnotelor românești, care reține bacteriile.
Pe dolarii americani și canadieni, cercetătorii au descoperit culturi de MRSA, euro a prezentat doar culturi de escherichia coli, rupiile indiene – culturi de VRE, în timp ce bancnotele croate nu au prezentat niciunul dintre cele 3 microorganisme.
În ceea ce privește rata de transmisibilitate la oameni a bacteriilor, aceasta a fost cea mai ridicată în cazul bancnotelor românești și americane, în timp ce transmisia în cazul euro a fost negativă.
Printre câștigătorii premiilor Ig Nobel din acest an se regăsesc Silvano Gallus (Italia), premiat la categoria medicină pentru “colectarea de dovezi că pizza ar putea proteja împotriva bolilor și a deceselor, dacă este făcută și mâncată în Italia”, o echipă multinațională de cercetători, autoarea unui studiu privind caracteristicile biomagnetice ale gândacilor de bucătărie, precum și o echipă de cercetători din Japonia, pentru un studiu privind cantitatea estimativă de salivă produsă într-o zi de un copil în vârstă de cinci ani.
