Acțiunile marilor companii europene au încheiat tranzacțiile de marți în creștere, revenind de la un minim al ultimilor șapte ani datorită titlurilor din Spania, care a anunțat un plan de stimulare consistent pentru combaterea șocului economic provocat de coronavirus, transmite Reuters.
Statul român vrea să se implice ca jucător la Bursa de Valori București (BVB), prin achiziții și vânzări de acțiuni de companii energetice listate, peste jumătate dintre acestea fiind în prezent controlate majoritar de către administrația publică, fie prin Ministerul Energiei, fie prin cel al Economiei.
Guvernul a inclus două companii, Societatea Națională a Sării și Romaero, pe lista celor care vor intra în portofoliul Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții (FSDI), dar a scos alte șapte companii de pe listă, astfel că numărul acestora a coborât de la 33 în varianta de anul trecut la 28 într-un proiect de Hotărâre de Guvern prezentat acum. Companiile eliminate de pe listă sunt Societatea Națională a Apelor Minerale, Compania Națională de Căi Ferate CFR, Telecomunicații CFR, Complexul Energetic Oltenia, Societatea Națională de Radiocomunicații, Compania Națională Poșta Română și Uzina Termoelectrică Midia.
Fondul suveran al Norvegiei, cel mai mare din lume, cu active de peste 1 trilion de dolari, avea dețineri totale la bănci și companii din România de aproape 887,5 milioane de coroane norvegiene (102,5 milioane dolari) la finele anului trecut, în urcare cu 15,74 milioane de dolari față de anul 2017.
Guvernul a adoptat, joi, prin ordonanță de urgență, cadrul legal care să facă posibilă înființarea Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții (FSDI). După ce Curtea Constituțională a declarat neconstituțional proiectul de lege adoptat de Parlament privind FSDI, liderii PSD și ALDE au convenit să înființeze Fondul prin ordonanță de urgență. Guvernul urmează să adopte ulterior, prin hotărâre, înființarea FSDI și companiile de stat care vor fi preluate de acesta. Profit.ro a relatat că, la solicitarea ALDE, Ministerul Finanțelor a rescris proiectul de ordonanță fără mai scuti de guvernanța corporativă societățile de stat care vor fi incluse în Fond, cum a cerut și Comisia Europeană.
După ce Curtea Constituțională a declarat neconstituțional proiectul de lege privind Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții, liderii PSD și ALDE au convenit să înființeze Fondul prin ordonanță de urgență. Deși liderul PSD Liviu Dragnea susținea săptămâna trecută că mai sunt doar niște detalii tehnice în discuție, Profit.ro a relatat că liderii ALDE au solicitat ca societățile de stat care vor fi incluse în Fond să nu fie scutite de guvernanța corporativă, cum a cerut și Comisia Europeană. Acum, Ministerul Finanțelor a rescris proiectul de ordonanță fără a mai scuti Fondul de aceste prevederi.
După ce Curtea Constituțională a declarat neconstituțional proiectul de lege privind Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții, liderii PSD și ALDE au convenit să înființeze Fondul prin ordonanță de urgență. Deși liderul PSD Liviu Dragnea susținea săptămâna trecută că mai sunt doar niște detalii tehnice în discuție, liderul ALDE Călin Popescu-Tăriceanu a afirmat luni că partidele de guvernământ nu au căzut de acord cu privire la 5% din datele proiectului. Surse oficiale au precizat pentru Profit.ro că este însă vorba de o prevedere crucială pentru companiile care vor fi incluse în Fond, și anume respectarea obligațiilor în vigoare privind guvernanța corporativă, care au fost solicitate chiar de către Comisia Europeană și pe care proiectul de ordonanță le elimină.
Guvernul reia proiectul pentru înființarea Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții, de data aceasta sub forma unei ordonanțe de urgență, după ce, în vară, proiectul de lege inițiat în Parlament pe aceeași temă a fost declarat neconstituțional, președintele Curții, Valer Dorneanu, explicând că acest fond nu trebuia înființat printr-o lege, ci printr-o hotărâre de guvern.
Curtea Constituțională a României a admis, miercuri, sesizările formulate de președintele Klaus Iohannis, de PNL și USR și de către PMP la legea privind înființarea Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții.
Președintele Klaus Iohannis a reclamat, miercuri, la Curtea Constituțională legea privind înființarea Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții (FSDI), care a fost adoptată de Parlament la începutul lunii iunie. Fondul cuprinde 33 de societăți de stat, incluzând, printre altele, Complexul Energetic Oltenia, CFR S.A., Poșta Română, iar capitalul Fondului este de 9 miliarde lei. Președintele reclamă, printre altele, că o societate comercială nu poate fi înființată printr-un act normativ cu putere de lege, că nu sunt protejate interesele economice ale statului prin posibilitatea vânzării unor pachete majoritare de acțiuni la companiile de stat și includerea în fond a unor companii cu pierderi.
Înființarea Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții a fost adoptată, ca decizie finală, în Parlament, cu condiția, impusă de Eurostat, de a nu beneficia de garanții guvernamentale. Inițial, lista companiilor de stat fusese redusă la doar 23, dar decizia a suplimentat lista la 33 de societăți, incluzând, printre altele, Complexul Energetic Oltenia, CFR S.A., Poșta Română, și majorând și capitalul Fondului, din nou, la 9 miliarde lei. Majoritatea parlamentară a eliminat însă comitetul consultativ, format din reprezentanți ai BNR, ASF, mediului academic, industriei financiar-bancare, Parlamentului și societății civile. Opoziția amenință că va sesiza Curtea Constituțională.
Senatul a adoptat proiectului modificat al Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții (FSDI), după ce Eurostat a cerut Guvernului ca viitorul Fond să nu beneficieze de garanții guvernamentale sau de alte forme de sprijin din partea statului. Forul european a mai cerut autonomie de decizie, cu eliminarea prevederilor care duc la intervenția sau controlul statului. În consecință, Guvernul a solicitat reducerea drastică a listei de companii de stat incluse în FSDI, luând în calcul riscul ca statul să piardă, în aceste condiții, calitatea de acționar majoritar la aceste companii.
Eurostat a cerut Guvernului ca viitorul Fond Suveran de Dezvoltare și Investiții (FSDI) să nu beneficieze de garanții guvernamentale sau de alte forme de sprijin din partea statului. Forul european a mai cerut autonomie de decizie, cu eliminarea prevederilor care duc la intervenția sau controlul statului. În consecință, Guvernul a solicitat reducerea drastică a listei de companii de stat incluse în FSDI, luând în calcul riscul ca statul să piardă, în aceste condiții, calitatea de acționar majoritar la aceste companii.
Acțiunile europene au închis astăzi la cel mai ridicat nivel consemnat din prima parte a lunii noiembrie, în contextul în care reducerile de taxe așteptate în SUA au alimentat optimismul și pe bursele europene.
Primarul general al Capitalei estima că în societățile pe acțiuni deținute de municipalitate vor lucra aproximativ 5.000 de persoane, printre care și actualii salariați ai regiilor și administrațiilor, precum și o parte din aparatul propriu al primarului. Documente analizate de Profit.ro indică însă un număr total de 8.437 de salariați, echivalentul a 0,75% din totalul populației active a Bucureștiului.
Cele mai mari burse din Uniunea Europeană (UE) au evoluat peste așteptări în primul semestru al acestui an, iar acțiunile marilor companii europene au fost una dintre cele mai bune investiții inclusiv pentru fondurile de investiții americane, în contextul în care tensiunile politice s-au redus, deflația a dispărut, iar riscul apariției unei crize în sistemul bancar s-a diminuat, potrivit Bloomberg.
Început de an promițător din punct de vedere al listărilor de noi acțiuni. Aproape 370 de companii au lansat oferte publice inițiale (IPO) pe bursele internaționale în perioada ianuarie-martie, cel mai ridicat număr înregistrat la nivelul primului trimestru din ultimii 10 ani. Cele mai multe listări au avut loc pe piețele asiatice, în frunte cu China, însă topul în funcție de finanțările atrase este dominat de SUA.
Proiectul de modificare a Codului Fiscal, în vederea introducerii măsurilor anunțate în programul de guvernare, este programat a fi prezent în luna mai pentru dezbatere în Guvern, iar printre prioritățile legislative ale acestuia pentru 2017-2020 se mai numără noi legi privind achiziția de terenuri agricole, finanțele locale, sistemul de redevențe sau majorarea participației statului la companii de stat, dar și privind modificarea Codului Penal.
Regiile autonome din sectoare strategice vor fi transformate în societăți pe acțiuni în sistem dualist, privatizarea oricărei companii va fi blocată 5 ani, iar activele obținute de investitori în privatizare prin infracțiuni constatate prin hotărâri judecătorești definitive vor fi naționalizate.
Acțiunile companiilor de turism și de transport aerian au scăzut joi, după prăbușirea unui avion al operatorului EgyptAir, care efectua o cursă între Paris și Cairo, relatează MarketWatch.
Acțiunile europene au închis în scădere miercuri, pentru a patra ședință consecutiv, după ce mai multe companii au raportat rezultate financiare trimestriale dezamăgitoare, informează MarketWatch.
După o pauză de patru ani, Netflix a revenit luna aceasta în topul Fortune al celor mai admirate 50 de companii din lume, în condițiile în care tot mai mulți investitori sunt atrași de modelul de afaceri al companiei din Los Gatos, California, dar și de performanța acțiunilor. Și asta în pofida volatilității crescute, cauzată, în principal, de îngrijorările referitoare la divizia internațională a companiei, aflată încă în plin stadiu de dezvoltare.
Titlurile Banca Transilvania, Fondul Proprietatea și Electrica au fost cele mai tranzacționate pe bursă, pe segmentul principal, în perioada 8-15 februarie, potrivit datelor Bursei de Valori București (BVB).