Deși anunțase săptâmâna trecută că a renunțat deocamdată la o astfel de reglementare, Guvernul revine acum cu un nou proiect de modificări legislative, semnalate de Profit.ro, care prevăd că persoanele fără venituri sau care realizează venituri din activități independente se vor mai putea asigura opțional pentru indemnizații de maternitate doar în limita a 3 salarii minime brute pe țară lunar, față de 12 salarii minime cât este legal în prezent.
Guvernul a renunțat să mai promoveze modificările legislative, semnalate anterior Profit.ro, care prevedeau că persoanele fără venituri sau care realizează venituri din activități independente se vor mai putea asigura opăional pentru indemnizații de maternitate doar în limita a 3 salarii minime brute pe țară lunar, față de 12 salarii minime cât este legal în prezent.
Persoanele fără venituri sau care realizează venituri din activități independente se vor mai putea asigura opțional pentru indemnizații de maternitate doar în limita a 3 salarii minime brute pe țară lunar, față de 12 salarii minime în prezent, conform unei ordonanțe care va fi adoptată de Guvern. Prin urmare, dacă până acum o persoană asigurată opțional la o bază maximă de calcul de 12 salarii minime brute pe țară primea 104.040 lei pentru patru luni (26.010 lei/lunar), odată cu intrarea în vigoare a noii ordonanțe, o persoană asigurată la noua bază maximă de 3 salarii minime brute pe țară va primi indemnizații de maternitate de 30.600 lei pentru cele 4 luni (7.650 lei/lunar).
Anul 2023 începe cu implementarea unui număr mare de modificări fiscale, de la microîntreprinderi la activități independente și TVA, cele mai importante fiind cele introduse prin ordonanța 16 (și legea de aprobare), ordonanță care a devenit vedeta schimbărilor fiscale din ultimii ani. În timp ce OG16 a adus creșteri de povară fiscală pentru multe categorii de venituri cu regimuri de taxare mai avantajoasă, schimbări care au fost adoptate ca urmare a angajamentelor asumate de România prin PNRR, guvernanții promit că în 2023 nu vor urma noi majorări de taxe.
Aproape un sfert din toți cei care desfășoară activități independente din UE cu vârsta de peste 18 ani sunt expuși riscului de sărăcie și excluziune socială, iar cea mai gravă situație se înregistrează în cazul persoanelor fizice autorizate din România, Portugalia și Estonia, potrivit datelor Eurostat pentru 2021, transmite publicația croată JUTARNJI LIST, citată de Rador.
Guvernul a semnat proiectul cu măsuri fiscale, prezentat anterior de către Profit.ro, care prevede, printre altele, ca noutăți de ultim moment, că impozitul specific va fi eliminat de la 1 ianuarie 2023, nu de la 1 august 2022, iar firmele care vor trebui să renunțe la impozitul specific nu vor mai fi obligate să treacă la impozitare în regim de microîntreprindere. De asemenea, taxarea câștigurilor din jocuri de noroc va fi mai puțin dură decât se intenționa inițial, cu 3% până la 10.000 de lei, 300 lei + 20% din ce trece de 10.000 de lei și 11.650 lei + 40% din ce trece peste 66.750 lei.
Ministerul Finanțelor a publicat proiectul revizuit cu măsuri fiscale, proiect prezentat în ziua anterioară de către Profit.ro. Noutățile majore comparativ cu proiectul inițial al Ministerului Finanțelor, publicat pe 4 iulie, sunt cele prezentate deja de Profit.ro, anume că impozitul specific va fi eliminat de la 1 ianuarie 2023, nu de la 1 august 2022, iar firmele care vor trebui să renunțe la impozitul specific nu vor mai fi obligate să treacă la impozitare în regim de microîntreprindere. De asemenea, taxarea câștigurilor din jocuri de noroc va fi mai puțin dură decât se intenționa inițial, cu 3% până la 10.000 de lei, 300 lei + 20% din ce trece de 10.000 de lei și 11.650 lei + 40% din ce trece peste 66.750 lei.
PROIECTUL REVIZUIT OBȚINUT DE PROFIT.RO, cu o modificare majoră la microîntreprinderi - firma care depășește plafonul nu mai poate reveni la acest regim niciodată
Impozitul specific va fi eliminat de la 1 ianuarie 2023, nu de la 1 august 2022, iar firmele care vor trebui să renunțe la impozitul specific nu vor mai fi obligate să treacă la impozitare în regim de microîntreprindere, prevede proiectul revizuit cu măsuri fiscale pregătit de Ministerul Finanțelor și obținut de Profit.ro.
Guvernul vrea 100 de milioane de euro în plus din creșterea taxării operatorilor de jocuri de noroc, care au plătit anul trecut la buget, pentru taxele speciale aplicabile industriei, aproape 500 de milioane de euro, au declarat surse din domeniu pentru Profit.ro. Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN) a primit sarcina de a veni în scurt timp cu propuneri de creștere a taxării acestor companii, astfel încât să ajungă la bugetul statului cu 100 de milioane de euro mai mult.
Ministerul Finanțelor a pus în dezbatere publică proiectul de ordonanță cu măsuri fiscale. Astfel, la microîntreprinderi plafonul scade la 500.000 de euro, vor fi limitate consultanța și managementul și dispare micro fără angajați, în HoReCa se majorează TVA de la 5% la 9% iar impozitul specific se abrogă, fiind înlocuit cu impozitarea pentru microîntreprinderi, de 1%, cresc accizele la tutun și alcool, crește la 19% TVA pentru băuturi cu conținut ridicat de zahăr, se majorează impozitele pe clădiri și terenuri prin trecerea la impozitarea în funcție de valoarea din grila notarială, impozitul pe dividende urcă la 8%, fiind eliminată și excepția pentru fondurile de pensii, inclusiv cele Pilon II. Măsurile au fost prezentate anterior, în cea mai mare parte, de Profit.ro.
Guvernul face analize pentru modificarea impozitului specific, plătit de sectorul HoReCa, în sensul creșterii impozitării pentru restaurante și hoteluri cu venituri mari, dar și pentru o eventuală majorare a impozitării companiilor din domeniul jocurilor de noroc, suplimentar față de planul de a crește taxarea câștigurilor din jocuri de noroc la 40%, potrivit informațiilor Profit.ro. Autoritățile intenționează să prezinte un proiect de ordonanță cu modificările fiscale zilele acestea, dar nu este clar dacă va fi sau nu necesară o nouă ședință a coaliției de guvernare pentru a aviza eventuale schimbări la impozitul specific și la impozitarea companiilor din domeniul jocurilor de noroc.
Măsurile fiscale pregătite de Guvern pot aduce autorităților un plus de venituri de peste 12 miliarde de lei, potrivit unui document de lucru al Guvernului, obținut de Profit.ro, cu estimări pentru majoritatea măsurilor propuse. O parte însemnată a banilor colectați în plus ar ajunge direct la autoritățile locale, care ar încasa cu 4 miliarde de lei în plus din impozitul pe clădiri și terenuri. Peste 1 miliard de lei ar ieși în plus din buzunarele celor care câștigă la jocuri de noroc, alte 2,5 miliarde lei ar ajunge la buget în plus din restricțiile puse la microîntreprinderi, impozitul pe dividende ar genera un plus de 2 miliarde de lei pentru stat, în timp ce extinderea sistemului de deduceri personale ar costa circa 3 miliarde de lei.
Lista este completată de o serie de măsuri agreate deja de coaliție și anunțate anterior în premieră de Profit.ro.
Aceasta se alătură unui grup de măsuri agreate în principiu de către liderii coaliției de guvernare și anunțate anterior în premieră de Profit.ro.
PSD propune un impozit de 40% pentru marile salarii, 90% pentru pensiile speciale și un sistem progresiv de deduceri pentru salariile sub 4.500 lei, pentru ca la nivelul salariului minim să se ajungă la impozit 0%
În cazul impozitării clădirilor, cum a anunțat Profit.ro, planul este să se treacă de la impozitul în funcție de zonă și materialele de construcție folosite la impozitul pe valoarea proprietății stabilită în funcție de grila notarială. În acest caz, în timp ce în București impozitul pe locuință ar crește astfel, probabil, cu până la 60% (63% pe un caz calculat de Profit.ro), iar în alte orașe cu prețuri mari la case ar rezulta, de asemenea, majorări, în orașele cu piețe imobiliare neatractive, impozitele ar putea chiar să scadă.
LISTA completă a tuturor măsurilor fiscale pregătite, cea mai mare schimbare de taxe din ultimii ani.
Toate documentele pe care contribuabilii trebuie să le transmită ANAF, dar care nu sunt încă digitalizate/disponibile în format electronic, pot fi transmite prin intermediul Formularului de contact accesibil în serviciul Spațiul Privat Virtual, a anunțat astăzi ANAF.
Începând de astăzi, 1 martie 2022, contribuabilii persoane juridice, asocierile și alte entități fără personalitate juridică, persoanele fizice care desfășoară o profesie liberală sau exercită o activitate economică în mod independent (PFA, II, IF) vor fi obligați să transmită organului fiscal central (ANAF) cereri, înscrisuri sau orice alte documente, numai prin mijloace electronice de transmitere la distanță, prin intermediul Spațiului Privat Virtual (SPV).
Înregistrarea în SPV devine obligatorie începând cu 1 martie 2022 pentru transmiterea cererilor, înscrisurilor sau a oricăror altor documente către organele fiscale, de către contribuabilii care desfășoară activități economice într-o formă de activitate autorizată, potrivit ANAF. Documentele depuse la ANAF pe hârtie nu vor fi luate în considerare după data de 1 martie.
ANAF a ajuns în 2020 la un nivel de 97,9% în ce privește depunere online a declarațiilor, potrivit datelor agenției, în contextul în care pandemia a forțat anul trecut ANAF și contribuabilii să mute comunicarea fiscală mai rapid în online. Declarațiile fiscale reprezintă o parte importantă a comunicării dintre plătitorii de taxe și Fisc. La începutul lunii mai, Ministerul Finanțelor a pus în dezbatere publică un proiect care prevede că înrolarea în serviciul Spațiul Privat Virtual (SPV), serviciu de comunicare la distanță operat de ANAF, va deveni obligatorie pentru persoanele juridice, asocierile și alte entități fără personalitate juridică, precum și pentru persoanele fizice care desfășoară o profesie liberală sau exercită o activitate economică în mod independent. Ordonanța cu acest scop ar urma să intre în vigoare până la începutul anului 2022, potrivit unui document al Guvernului, cu o perioadă de tranziție în care înrolarea în SPV să mai fie opțională.
Un număr mare de modificări vor fi introduse în Codul Fiscal și Codul de Procedură Fiscală, în baza unor proiecte anunțate anterior de Profit.ro și promulgate acum de președintele Klaus Iohannis. Proiectele de lege au fost depuse în Parlament încă din toamna anului trecut de către senatorul Eugen Teodorovici, la momentul respectiv și ministru al Finanțelor, după ce inițial au fost pregătite de către Ministerul Finanțelor pentru a fi asumate de Guvern. Mare parte a modificărilor au fost solicitate anterior de către mediul de afaceri.
Camera Deputaților, for decizional, a adoptat ieri două proiecte de acte normative care aduc un număr mare de modificări Codului Fiscal și Codului de Procedură Fiscală. Proiectele de lege au fost depuse în Parlament încă din toamna anului trecut de către senatorul Eugen Teodorovici, la momentul respectiv și ministru al Finanțelor, după ce inițial au fost pregătite de către Ministerul Finanțelor pentru a fi asumate de Guvern. Mare parte a modificărilor au fost solicitate anterior de către mediul de afaceri.
Persoanele care au depus Declarația Unică pe 2018, pentru veniturile obținute, cum sunt cele din activități independente, sau pentru a se asigura opțional, vor fi asigurate în sistemul public de sănătate până în martie 2019, nu ca în prezent până la finalul lunii decembrie a acestui an, prevede o ordonanță adoptată de Guvern. Aceste persoane se asigură prin depunerea Declarației Unice, iar termenul pentru depunerea din nou a Declarației Unice este martie 2019, în timp ce asigurarea le expiră în decembrie.