Rezultatele 1 - 25 din 39 pentru "codul muncii"

Camera Deputaților, în calitate de for decizional al Parlamentului, a adoptat un proiect de lege pentru modificarea Codului Muncii în sensul ca, pe toată durata menținerii unei stări de asediu sau stări de urgență, în cazul suspendării temporare sau reducerii activității unei firme, salariații afectați, cu contractul individual de muncă suspendat, să beneficieze de o indemnizație, plătită din bugetul asigurărilor de șomaj, în cuantum de 75% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat.

Angajatorii vor putea acorda tuturor salariaților zile libere pentru sărbătorirea Paștelui și Rusaliilor, atunci când acestea sunt celebrate la date diferite, în funcție de calendarul fiecărei confesiuni, dar cu recuperarea zilelor acordate în plus, potrivit unui proiect de lege promulgat de președintele Iohannis.

Angajatorii vor putea acorda tuturor salariaților zi liberă pentru sărbătorirea Paștelui și Rusaliilor la date diferite, în funcție de calendarul fiecărei confesiuni, dar cu recuperarea zilelor acordate în plus, potrivit unui proiect de lege adoptat prin vot final de Senat și care merge acum la președinte pentru promulgare.

Angajatorii vor putea acorda tuturor salariaților zi liberă pentru sărbătorirea Paștelui și Rusaliilor la date diferite, în funcție de calendarul fiecărei confesiuni, dar cu recuperarea zilelor acordate în plus, potrivit unui proiect de lege adoptat de Camera Deputaților.

Pe fondul prognozei de scădere a creșterii economice în statele membre ale Uniunii Europene, un proiect legislativ avansat de liberali propune, pentru anul viitor, prelungirea perioadei de acordare a indemnizației de șomaj, respectiv scutirea temporară de la plata impozitului și contribuțiilor sociale pentru angajații intrați în șomaj tehnic.

Angajatorii vor putea acorda tuturor salariaților liber pentru sărbătorirea Paștelui și Rusaliilor la date diferite, în funcție de calendarul fiecărei confesiuni, dar cu recuperarea zilelor acordate în plus.

Nu mai puțin de 22 de proiecte de legi au fost lăsate pentru adoptare tactă de către senatori, de la ultima ședință de plen a Senatului. Printre acestea se numără introducerea unui impozit de 90% pentru veniturile din pensii de peste 10.000 lei, înființarea unui fond special pentru construcția autostrăzilor, modificarea statutului Băncii Naționale a României, precum și o serie de modificări ale Codului Fiscal și Codului Muncii, cu impact asupra mediului de afaceri, precum alocarea obligatorie de sume pentru sponsorizare.

Un proiect de lege inițiat la începutul anului de parlamentari UDMR și PSD propunea obligarea tututor angajatorilor să organizeze activitatea de resurse umane și salarizare fie prin desemnarea unor angajați proprii, cu competențe certificate în domeniu, fie prin contractarea unor servicii externe specializate. Senatorii din comisia de muncă, primii care au discutat inițiativa, au eliminat însă din proiectul de modificare a Codului Muncii această obligație, după ce și Guvernul a semnalat că ar conduce la creșterea cheltuielilor pentru angajatori, în special angajatorii mici și mijlocii.

Administratorul sau lichidatorul judiciar al unei societăți care se află în procedură de insolvență, faliment sau lichidare va fi obligat să elibereze salariaților un document care să ateste activitatea desfășurată de aceștia, cât și să înceteze și să transmită în registrul general de evidență a salariaților încetarea contractelor individuale de muncă.

Administratorul sau lichidatorul judiciar al unei societăți care se află în procedură de insolvență, faliment sau lichidare va fi obligat să elibereze salariaților un document care să ateste activitatea desfășurată de aceștia, cât și să înceteze și să transmită în registrul general de evidență a salariaților încetarea contractelor individuale de muncă.

Angajatorii vor trebui să organizeze activitatea de resurse umane și salarizare fie prin desemnarea unor angajați proprii, cu competențe certificate în domeniu, fie prin contractarea unor servicii externe specializate, prevede un proiect de modificare a Codului Muncii.

Președintele Klaus Iohannis a promulgat astăzi legea care stabilește amenzi între 10.000-20.000 de lei pentru fiecare persoană identificată ca muncind ilegal. Parlamentul a limitat la 200.000 de lei cuantumul total al amenzilor, dar angajatorii care continuă activitatea fără să renunțe la această practică nici după ce au fost sancționați de inspectori vor risca inclusiv pedeapsa cu închisoare, pe o perioadă de până la 2 ani.

Angajatorii vor fi obligați să elibereze unui angajat în termen de doar câteva zile nota de lichidare la încetarea contractului de muncă, în caz contrar fiind pasibili la plata unei amenzi de până la 3.000 lei. În plus, fostul angajat va trebui să își dea acordul pentru mențiunile înscrise în nota de lichidare, altfel cele două părți se pot adresa unui mediator, conform unui proiect de lege aprobat luni de Senat.

Amenzile pentru munca nedeclarată vor fi limitate la 200.000 de lei, dar angajatorii care continuă activitatea fără să renunțe la această practică nici după ce au fost sancționați de inspectori vor risca inclusiv pedeapsa cu închisoare, pe o perioadă de până la 2 ani. Noi condiții sunt impuse și pentru angajatorii cu salariați care lucrează la domiciliu, în baza deciziei finale de astăzi a Parlamentului.

Vinerea Mare va fi zi liberă, prin lege, pentru cetățenii români, conform unui proiect de lege promulgat luni de Președintele Iohannis.

Angajatorii vor fi obligați să elibereze unui angajat în termen de doar câteva zile nota de lichidare la încetarea contractului de muncă, în caz contrar fiind pasibili la plata unei amenzi de până la 3.000 lei. În plus, fostul angajat va trebui să își dea acordul pentru mențiunile înscrise în nota de lichidare, altfel cele două părți se pot adresa unui mediator.

Amenzile pentru munca nedeclarată vor fi limitate la 200.000 de lei, dar angajatorii care continuă activitatea fără să renunțe la această practică nici după ce au fost sancționați de inspectori vor risca inclusiv pedeapsa cu închisoare, pe o perioadă de până la 2 ani. Noi condiții sunt impuse și pentru angajatorii cu salariați care lucrează la domiciliu.

Senatorii au respins ordonanța prin care Guvernul a stabilit, recent, ca amenda pentru munca nedeclarată să fie aplicată la limita maximă, de 20.000 lei, pentru fiecare persoană depistată fără contract individual de muncă și nu doar în cazurile în care sunt indentificate mai multe persoane în această situație. În acest mod au fost respinse și noi obligații ale angajatorilor privind contractele de muncă.

Angajatorii ar putea fi obligați să elibereze unui angajat în termen de doar câteva zile nota de lichidare la încetarea contractului de muncă, în caz contrar fiind pasibili la plata unei amenzi de până la 3.000 lei.

Amenda pentru munca nedeclarată va fi aplicată la limita maximă, de 20.000 lei, pentru fiecare persoană depistată fără contract individual de muncă și nu doar în cazurile în care sunt indentificate mai multe persoane în această situație. UPDATE Măsura a fost aprobată.

Condițiile de încetare a unui contract de muncă al angajatului, în lipsa unor avize, vor fi modificate, cu efect și asupra angajatorilor, prin modificarea actualului text al Codului Muncii.

Firmele care au efectuat concedieri colective nu vor putea angaja alte persoane pe locurile celor concediați timp de 3 luni de la momentul desfacerii contractului de muncă, dublu față de actuala perioadă de așteptare, de 45 de zile, impusă astăzi în Codul Muncii. Simultan, regulile de reangajare a salariaților concediați vor fi reglate.

Cuantumul salariului minim va fi stabilit, prin contractul colectiv de muncă, pe sector de activitate, grup de unități sau unitate. Noua formă a Codului Muncii nu va include însă o regulă adoptată deja la nivel politic și care stabilea un anumit plafon al salariului.

Firmele vor fi obligate să acorde unor angajați o compensație bănească sau de altă formă, precum pachete de vacanță sau diverse servicii. În anumite cazuri, firmele vor trebui să-i plătească pe angajați în regim de muncă suplimentară.

Angajatorul care în mod repetat pe parcursul unui an își va plăti angajații cu o remunerație sub salariul minim pe economie va risca pedeapsa cu închisoarea, dar numai în anumite condiții, conform unor modificări la Codul Muncii convenite de patronate și sindicate.