Rezultatele 1 - 25 din 58 pentru "codul muncii"

Parlamentul României a adoptat, la data de 09 noiembrie 2021, Legea nr. 269/2021 pentru modificarea Legii dialogului social nr. 62/2011 și a Legii nr. 53/2003 privind Codul muncii. Printre altele, prin acest act normativ, se pune capăt unei jurisprudențe neunitare în ceea ce privește termenul de formulare a unor cereri în materia conflictelor individuale de muncă și sunt armonizate dispozițiile contrare cuprinse în acte normative de o valoare juridică egală (atât Codul muncii, cât și Legea dialogului social fiind legi organice).

Cererile de soluționare a unui conflict de muncă vor fi formulate în termen de 45 de zile calendaristice de la data în care a fost comunicată decizia unilaterală a angajatorului referitoare la încheierea, executarea, modificarea, suspendarea sau încetarea contractului individual de muncă, prevede un proiect legislativ de modificare a Codului Muncii adoptat de Parlament, prin votul final al deputaților.

În cadrul lanțurilor de subcontractare, contractantul va răspunde în solidar sau în locul subcontractantului direct pentru drepturile salariale restante datorate salariaților de către subcontractant. Termenul de compensare a muncii suplimentare prin zilele libere plătite va fi extins de la 60 la 90 de zile, primirea la muncă a unui salariat peste durata din contractul cu timp parțial va fi sancționată, iar acordarea unor drepturi salariale mai mari decât evidențiate în statele de plată va fi, de asemenea, reglementată drept contravenție și sancționată.

Semnătura electronică la întocmirea tuturor documentelor aferente contractului individual de muncă va fi folosită fără marca temporală electronică și fără sigiliul electronic calificat al angajatorului, conform unei modificări aduse de Parlament ordonanței de urgență prin care Guvernul a reglementat semnătura electronică în Codul Muncii. Mediul de afaceri solicitase această modificare.

Senatul nu a putut modifica, conform solicitării mediului de afaceri, procedura de utilizare a semnăturii electronice la întocmirea contractului individual de muncă, în sensul elimănării sigiliului electronic calificat al angajatorului. Senatorii PSD, care au votat în unanimitate în comisii pentru noile prevederi, inclusiv cu modificarea cerută de mediul privat, și-au schimbat radical poziția în plenul Senatului și au arătat că nu sunt de acord cu introducerea semnăturii electronice în raporturile de muncă, pentru că nu ar fi în interesul angajaților și nici ”nu este acum momentul”.

Semnătura electronică la întocmirea tuturor documentelor aferente contractului individual de muncă va fi folosită fără sigiliul electronic calificat al angajatorului, conform unei modificări aduse de senatori ordonanței de urgență prin care Guvernul a reglementat semnătura electronică în Codul Muncii. Mediul de afaceri solicitase această modificare.

Cererile de soluționare a unui conflict de muncă vor fi formulate în termen de 45 de zile calendaristice de la data în care a fost comunicată decizia unilaterală a angajatorului referitoare la încheierea, executarea, modificarea, suspendarea sau încetarea contractului individual de muncă, prevede un proiect legislativ de modificare a Codului Muncii adoptat marți de Senat.

Angajatorul va avea posibilitatea de a utiliza semnătura electronică calificată la încheierea contractului individual de muncă sau a actului adițional la contract. Semnătura electronică calificată va putea fi utilizată și la întocmirea tuturor documentelor din domeniul relațiilor de muncă, respectiv în comunicarea cu instituțiile publice de resort, prevede un proiect de ordonanță de urgență, care a fost pus în dezbatere, la începutul lunii noiembrie, de Guvernul Orban, dar care a fost adoptat de Guvernul Cîțu abia acum. Proiectul aduce câteva simplificări și în regimul telemuncii și în domeniul securității muncii.

Angajatorul va avea posibilitatea de a utiliza semnătura electronică calificată la încheierea contractului individual de muncă sau a actului adițional la contract. Semnătura electronică calificată va putea fi utilizată și la întocmirea tuturor documentelor din domeniul relațiilor de muncă, respectiv în comunicarea cu instituțiile publice de resort, prevede un proiect de ordonanță de urgență, care a fost pus în dezbatere, la începutul lunii noiembrie, de Guvernul Orban, dar care a fost discutat în primă lectură de Guvernul Cîțu abia în ședința de joi, 15 aprilie. Proiectul aduce câteva simplificări și în regimul telemuncii și în domeniul securității muncii.

Administratorul sau lichidatorul judiciar al unei societăți care se află în procedură de insolvență, faliment sau lichidare va fi obligat să elibereze salariaților un document care să ateste activitatea desfășurată de aceștia, cât și să înceteze și să transmită în registrul general de evidență a salariaților încetarea contractelor individuale de muncă.

Angajatorul va avea posibilitatea de a utiliza semnătura electronică calificată la încheierea contractului individual de muncă, a actelor adiționale și a documentelor aferente securității și sănătății în muncă. Semnătura electronică calificată va putea fi utilizată și în comunicarea cu instituțiile publice de resort, prevede un proiect legislativ al actualei puteri. Cheltuielile cu semnătura electronică vor fi deductibile fiscal.

Cererile de soluționare a unui conflict de muncă vor fi formulate în termen de 45 de zile calendaristice de la data în care a fost comunicată decizia unilaterală a angajatorului referitoare la încheierea, executarea, modificarea, suspendarea sau încetarea contractului individual de muncă, prevede un proiect legislativ de modificare a Codului muncii.

Pe toată durata menținerii stării de asediu sau a stării de urgență, salariații afectați de activitatea redusă sau întreruptă, care nu mai desfășoară activitate și/sau au contractul individual de muncă/raportul de serviciu suspendat, vor beneficia de o indemnizație, plătită din bugetul asigurărilor sociale de stat, în cuantum de 75% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat, potrivit unui proiect de modificare a Codului muncii, promulgat joi de președintele Iohannis.

Angajatorul va avea posibilitatea de a utiliza semnătura electronică calificată la încheierea contractului individual de muncă sau a actului adițional la contract. Semnătura electronică calificată va pute fi utilizată și la întocmirea tuturor documentelor din domeniul relațiilor de muncă, respectiv în comunicarea cu instituțiile publice de resort, prevede un proiect de ordonanță de urgență, care aduce simplificări și în privința telemuncii, respectiv în domeniul securității muncii.

La data de 09.10.2020 am înaintat o petiție adresată Avocatului Poporului în legătură cu recentele modificări aduse Codului muncii (Legea nr. 53/2003) prin Legea 213/2020, publicată în M. Of. nr. 893/30 septembrie 2020, modificări ce au intrat în vigoare la data de 03.10.2020.

Un proiect de lege inițiat anului trecut de parlamentari UDMR și PSD propunea obligarea tututor angajatorilor să organizeze activitatea de resurse umane și salarizare fie prin desemnarea unor angajați proprii, cu competențe certificate în domeniu, fie prin contractarea unor servicii externe specializate. Parlamentul, prin votul final al Camerei Deputaților, a respins însă marți această obligație ce ar fi revenit firmelor, care vor putea opta să-și organizeze intern activitatea de resurse umane prin asumarea atribuțiilor specifice sau prin identificarea unui angajat care să aibă astfel de atribuții.

Un proiect legislativ propune modificarea Codului Muncii prim introducerea unor forme alternative de flexibilitate în muncă, pentru a permite salariaților să realizeze un echilibru mai bun între viața de familie și locul de muncă și, de asemenea, în contextul pandemiei actuale, să-și protejeze sănătatea și familia. Printre aceste noi forme de muncă sunt propuse banca orelor de muncă, săptămână de lucru comprimată, munca în regim de gardă sau cea în regim de permanență, partajarea programului de lucru.

Președintele Iohannis a retrimis Parlamentului pentru reexaminare proiectul de lege pentru modificarea Codului Muncii, prin care este stabilit că pe durata unei stări de asediu sau stări de urgență, în cazul suspendării temporare sau reducerii activității unei firme, salariații cu contractul individual de muncă suspendat beneficiază de indemnizație de 75% din salariu, plătită din bugetul asigurărilor de șomaj. Șeful statului susține că Guvernul legiferase deja prin ordonanțe aceste prevederi, iar cele formulate de Parlament prezintă o serie de neclarități și neconcordanțe chiar cu Codul Muncii.

Antreprenorii și întreprinderile mici și mijlocii consideră că riscurile neîntoacerii la lucru în următoarea perioadă le reprezintă scăderea cifrei de afaceri, pierderea clienților și reducerea personalului ca urmare a afectării veniturilor, arată un sondaj realizat de Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR), care precizează că peste 77% din antreprenori au propus modificarea Codului Muncii astfel încât să permită flexibilitate în ceea ce privește derularea contractului de muncă și muncă la distanță.

Camera Deputaților, în calitate de for decizional al Parlamentului, a adoptat un proiect de lege pentru modificarea Codului Muncii în sensul ca, pe toată durata menținerii unei stări de asediu sau stări de urgență, în cazul suspendării temporare sau reducerii activității unei firme, salariații afectați, cu contractul individual de muncă suspendat, să beneficieze de o indemnizație, plătită din bugetul asigurărilor de șomaj, în cuantum de 75% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat.

Angajatorii vor putea acorda tuturor salariaților zile libere pentru sărbătorirea Paștelui și Rusaliilor, atunci când acestea sunt celebrate la date diferite, în funcție de calendarul fiecărei confesiuni, dar cu recuperarea zilelor acordate în plus, potrivit unui proiect de lege promulgat de președintele Iohannis.

Angajatorii vor putea acorda tuturor salariaților zi liberă pentru sărbătorirea Paștelui și Rusaliilor la date diferite, în funcție de calendarul fiecărei confesiuni, dar cu recuperarea zilelor acordate în plus, potrivit unui proiect de lege adoptat prin vot final de Senat și care merge acum la președinte pentru promulgare.

Angajatorii vor putea acorda tuturor salariaților zi liberă pentru sărbătorirea Paștelui și Rusaliilor la date diferite, în funcție de calendarul fiecărei confesiuni, dar cu recuperarea zilelor acordate în plus, potrivit unui proiect de lege adoptat de Camera Deputaților.

Pe fondul prognozei de scădere a creșterii economice în statele membre ale Uniunii Europene, un proiect legislativ avansat de liberali propune, pentru anul viitor, prelungirea perioadei de acordare a indemnizației de șomaj, respectiv scutirea temporară de la plata impozitului și contribuțiilor sociale pentru angajații intrați în șomaj tehnic.

Angajatorii vor putea acorda tuturor salariaților liber pentru sărbătorirea Paștelui și Rusaliilor la date diferite, în funcție de calendarul fiecărei confesiuni, dar cu recuperarea zilelor acordate în plus.