Rezultatele 1 - 10 din 10 pentru "companii petroliere"

Președintele Klaus Iohannis a promulgat Legea de aprobare a ordonanței de urgență de modificare a Legii petrolului emisă de Guvern în urmă cu un an, prin care, invocându-se legislația UE, se conferă Agenției Naționale pentru Resurse Minerale (ANRM) autoritatea de a refuza încheierea de noi acorduri de concesiune de perimetre petroliere, precum și de a rezilia astfel de acorduri aflate în prezent în vigoare, din rațiuni de securitate națională. Astfel, au fost eliminate amendamentele introduse în 2020 la OUG de către un deputat al minorității sârbe, prin care se încerca rezolvarea unei probleme cu care se confruntă mai multe companii locale de țiței și gaze, respectiv refuzul unor proprietari de terenuri aflate în interiorul perimetrelor petroliere concesionate de stat petroliștilor de a le permite concesionarilor accesul pe acestea în vederea derulării de lucrări de prospectare geologică și geofizică.

Camera Deputaților, în calitate de cameră decizională, a adoptat în unanimitate și fără modificări Legea de aprobare a ordonanței de urgență de modificare a Legii petrolului emisă de Guvern în urmă cu un an, prin care, invocându-se legislația UE, se conferă Agenției Naționale pentru Resurse Minerale (ANRM) autoritatea de a refuza încheierea de noi acorduri de concesiune de perimetre petroliere, precum și de a rezilia astfel de acorduri aflate în prezent în vigoare, din rațiuni de securitate națională.

Comisiile reunite de Industrii și Mediu ale Camerei Deputaților au decis trimiterea spre aprobare plenului Camerei fără modificări a ordonanței de urgență de modificare a Legii petrolului adoptate de Guvern în urmă cu un an prin care, invocându-se legislația UE, se conferă Agenției Naționale pentru Resurse Minerale (ANRM) autoritatea de a refuza încheierea de noi acorduri de concesiune de perimetre petroliere, precum și de a rezilia astfel de acorduri aflate în prezent în vigoare, din rațiuni de securitate națională. Membrii Comisiilor au eliminat prin vot amendamentele introduse în 2020 la OUG de către un deputat al minorității sârbe, prin care se încerca rezolvarea unei probleme cu care se confruntă mai multe companii locale de țiței și gaze, respectiv refuzul unor proprietari de terenuri aflate în interiorul perimetrelor petroliere concesionate de stat petroliștilor de a le permite concesionarilor accesul pe acestea în vederea derulării de lucrări de prospectare geologică și geofizică.

După cum a relatat în exclusivitate Profit.ro, în decembrie anul trecut, NIS Petrol a pierdut definitiv un proces pe această temă cu Emiliana West Rom SRL, parte a grupului italian Unigra controlat de omul de afaceri Luciano Martini, business cu cifră de afaceri de peste 60 milioane lei care lucrează o suprafață totală de circa 12.000 hectare de teren arabil în Timiș. Astfel, instanța de judecată a respins solicitarea NIS Petrol ca Emiliana West Rom să fie obligată să îi acorde acces pe terenuri cu o suprafață totală de aproape 150 de hectare situate în perimetrele petroliere Periam și Biled, concesionate de NIS Petrol și pe care compania intenționa să facă prospecțiuni seismice.

Fondul suveran al Norvegiei, cel mai mare din lume, cu o valoare de peste 1.000 miliarde de dolari, a primit aprobarea finală în vederea vânzării activelor deținute la companii cu activități în explorare și producție (E&P), mutare menită să protejeze fondul și economia norvegiană de riscurile generate de fluctuațiile prețurilor petrolului.

Acțiunile europene scad în prima parte a tranzacțiilor de luni, după patru ședințe consecutive de creșteri, în contextul în care un atac cu drone care a lovit sâmbătă două centre producătoare de petrol din Arabia Saudită a redus apetitul al risc al investitorilor.

Companiile care extrag țiței din România vor plăti la bugetul de stat redevențe în funcție de cotația barilului Brent de pe Bursa din Londra, potrivit unui ordin al președintelui Agenției Naționale pentru Resurse Minerale (ANRM), publicat vineri în Monitorul Oficial.

Parlamentul venezuelean, singura instituție controlată de opoziție, a declarat marți nule contractele semnate, fără acordul său, între guvern și companiile petroliere internaționale, a doua zi după anunțarea investiției într-un câmp petrolifer a grupului francez Maurel & Prom, transmite AFP.

Fondul suveran al Norvegiei, creat pentru a administra surplusul de bani rezultat din activitățile petroliere, vrea să renunțe la investițiile în companiile petroliere și de gaze, investiții care l-au transformat în cel mai mare fond din lume, cu o valoare de peste 1.000 miliarde de dolari.

Acționarii companiilor petroliere pierd dividende de peste 7,4 miliarde de dolari, din cauza cotațiilor scăzute ale petrolului care au determinat producătorii să păstreze fondurile, tăind plăți considerate sacre de către mulți investitori, relatează Bloomberg.