Uniunea Europeană a înregistrat un excedent de cont curent de 49,6 miliarde de euro (1,3% din PIB) în trimestrul patru din 2021, iar țările membre UE cu cel mai ridicat deficit de cont curent au fost Belgia (minus 6,2 miliarde de euro), Grecia (minus 5,2 miliarde de euro), Polonia (minus 4,7 miliarde de euro) și România (minus 4,4 miliarde de euro), arată datele publicate de Oficiul European de Statistică (Eurostat).
Contul curent al balanței de plăți a înregistrat un deficit de 815 milioane euro, în luna ianuarie 2022, comparativ cu un excedent de 9 milioane euro în ianuarie 2021, potrivit datelor Băncii Naționale a României (BNR).
Deficitul de cont curent a crescut în 2021 cu 55% la aproape 17 miliarde de euro, cu 6 miliarde peste nivelul din 2020. Comerțul cu bunuri a generat cea mai mare parte din deteriorare, dar și balanța intrărilor din venituri a înregistrat date mai slabe. Pe de altă parte, date mult mai bune vin din zona investițiilor străine directe, unde fluxul a crescut de mai bine de două ori la 7,25 miliarde de euro, insuficient însă pentru a acoperi deteriorarea balanței de plăți.
În trimestrul al treilea al anului trecut, Uniunea Europeană a înregistrat, pe ansamblu, un excedent de cont curent de 72,1 miliarde euro, însă în rândul țărilor membre, cele mai mari deficite de cont curent au fost înregistrate în România (minus 4,9 miliarde de euro) și Polonia (minus 3,5 miliarde de euro), arată datele publicate de Eurostat.
Contul curent al balanței de plăți a înregistrat un deficit de 13,85 miliarde de euro în primele zece luni ale acestui an, în creștere cu aproape 58% față de perioada similară a anului trecut, când deficitul de cont curent s-a cifrat la 8,767 miliarde de euro.
Contul curent al balanței de plăți a înregistrat un deficit de 11,5 miliarde de euro, în primele nouă luni din 2021, în creștere cu 46,76% comparativ cu cel din perioada similară din 2020.
Poziția externă a României a continuat să se deterioreze în august. Deficitul de cont curent a spart pragul de 10 miliarde de euro pentru prima oară din 2008 încoace, chiar înainte de criza financiară. Vestea bună este că viteza de creștere a deficitului scade și investițiile străine directe continuă să recupereze.
Țările membre UE cu cel mai mare deficit de cont curent în trimestrul al doilea au fost Franța (șase miliarde euro), Grecia (4,7 miliarde euro) și România (4,6 miliarde euro), arată datele publicate de Eurostat.
Poziția externă a României s-a înrăutățit în primele 7 luni din 2021 comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Deficitul contului curent al balanței de plăți s-a adâncit la peste 9 miliarde de euro, față de 5,35 miliarde de euro în 2020, pe fondul creșterii mai rapide a importurilor de bunuri în comparație cu exporturile. Investițiile străine directe și-au continuat recuperarea.
“Guvernul premierului Cîțu este aproape de colaps.". Leul are o traiectorie mult mai puțin volatilă decât a restului monedelor, urmare a intervențiilor BNR. Pe de altă parte, odată ce a scăzut, moneda românească nu mai revine.
Banca Națională a României se așteaptă la un avans considerabil mai înalt al dinamicii economiei în acest an decât era estimat anterior, pe fondul creșterii consumului și a investițiilor. Creșterea economică ar urma să se tempereze anul viitor la nivelurile de dinainte de pandemie. Banca centrală arată că apar din nou presiuni pe piața muncii, care forțează creșterea salariilor în unele sectoare. Riscuri vin din evoluția pandemiei, din creșterea adâncirea deficitului de cont curent, dar și din situația fiscal-bugetară.
Poziția externă a României nu arată bine la jumătatea anului. Deficitul de cont curent a crescut cu trei sferturi față de primele șase luni din 2020 la 7 miliarde de euro. Deficitul comercial e mai mare, dar s-a adâncit și deficitul din balanța de venituri primare, în timp ce excedentul de la venituri secundare și servicii a scăzut. O veste bună este creșterea investițiilor străine directe după un an trecut foarte slab, dar acoperirea deficitului de cont curent rămâne scăzută.
Banca Națională a României remarcă creșterea economică peste așteptări din acest an și recuperarea mult mai rapidă a pierderilor generate de restricțiile economice de anul trecut. Revenirea consumului intern se face printr-o creștere a deficitului comercial, care împreună cu încasările mai mari de dividende ale firmelor străine și cu încasările mai mici de fonduri europene a dus la adâncirea deficitului de cont curent, cu o dinamică considerată deosebit de preocupantă de către conducerea băncii centrale. Unii membrii ai Consiliului de administrație atenționează că deficitul extern reprezintă un risc la adresa stabilității cursului de schimb.
Deficitul contului curent s-a adâncit cu 85% la 5,95 miliarde de euro în perioada ianuarie-mai 2021, în comparație cu aceeași perioadă din 2020. Evoluția vine pe fondul creșterii deficitului comercial și al trecerii balanței primare de pe excedent pe un deficit abrupt, ca urmare a încasărilor firmelor străine din dividende. Pe de altă parte, investițiile străine directe au continuat să recupereze.
Deficitul contului curent al balanței de plăți s-a adâncit de mai bine de două ori în primele patru luni din 2021 față de aceeași perioadă din anul trecut, confirmând deteriorarea din primul trimestru. Comerțul are cea mai mare influență în dezechilibrul balanței externe, dar veniturile primare au trecut subit pe deficit, ca urmare a plăților de dividende către firmele străine, în timp ce veniturile secundare stau mai rău decât anul trecut. Pe de altă parte investițiile străine arată o revenire viguroasă și arată o creștere mai amplă decât în anii de dinainte de pandemie.
Deficitul de cont curent a atins 2,55 miliarde de euro în martie, față de 990 de milioane de euro la finele primelor trei luni din 2020. Deteriorarea poziției externe vine ca urmare a creșterii puternice a deficitului din comerțul cu bunuri și a creșterii încasărilor de dividende de către firmele străine, precum și din absorbția mai mică de fonduri europene. Investițiile străine au revenit în teritoriu pozitiv, dar acoperă în continuare doar parțial ieșirile de valută din contul curent.
Deficitul contului curent al balanței de plăți a crescut cu 277,49% în primele două luni ale acestui an, la 1,627 miliarde de euro, comparativ cu cel din perioada similară din 2020, de 431 de milioane de euro, conform unui comunicat al Băncii Naționale a României.
Deficitul de cont curent al SUA a atins în 2020 cel mai ridicat nivel din ultimii 12 ani, după ce pandemia de coronavirus (COVID-19) a afectat sever exporturile, și ar putea rămâne ridicat și în acest an, pe fondul majorării importurilor, transmite Reuters.
Contul curent al balanței de plăți a rămas în deficit în ianuarie 2021, la fel ca în prima lună din anul trecut. Deficitul s-a redus, însă, pe fondul creșterii excedentului net din servicii și al reducerii ușoare a deficitului din comerțul cu bunuri. Investițiile străine directe reprezintă doar circa un sfert din cele din ianuarie 2020, fiind în continuare afectate de pandemie.
Poziția externă a României a continuat să se deterioreze în decembrie și a încheiat anul trecut mai rău decât 2019, atât ca sumă nominală, cât și ca pondere în PIB. Acoperirea cu capital străin a ieșirilor de valută a fost și mai slabă anul trecut, după o contracție de peste 60% a investițiilor directe.
CEC Bank lansează pachetul de cont curent SMART pentru persoanele fizice pentru care nu percepe comisioane în cazul încasării veniturilor prin bancă și care plătește 0,3% la disponibilul din cont.
Banca centrală a venit cu cea de-a patra reducere a dobânzii cheie în mai puțin de un an și a ajuns cu rata la jumătate față de iarna trecută la 1,25% pe an. BNR argumentează că mișcarea, care nu era în scenariul principal al analiștilor, a venit pe fondul scăderii inflației, a unei stabilități a cursului de schimb, dar și a semnelor din partea Executivului că urmează o consolidare a finanțelor publice. De partea incertitudinilor sunt menționate riscurile din pandemia COVID-19 și prelungirea restricțiilor, dar și un impact asupra prețurilor din recenta liberalizare a pieței de energie electrică.
Contul curent al balanței de plăți s-a deteriorat în primele 11 luni din 2020 față de aceeași perioadă din 2019, și noiembrie a venit cu o accelerare a ritmului în care ieșirile de valută au depășit intrările. Investițiile străine au înregistrat o nouă lună de creștere, dar rămân la 40% din nivelul înregistrat în 2019. Datoria externă a continuat să crească și a avansat cu mai bine de 10 miliarde de euro anul trecut.
Deficitul de cont a ajuns la 8,78 de miliarde de euro în octombrie față de 9,11 miliarde de euro la 10 luni anul trecut, pe fondul adâncirii deficitului în comerțul cu bunuri și în balanța de venituri primare și al creșterii excedentului pe servicii și în situația veniturilor secundare. Investițiile străine directe sunt în scădere față de anul trecut, în timp ce datoria externă e în creștere.
Deficitul de cont curent a fost de 7,73 miliarde de euro în ianuarie-septembrie 2020, față de 7,94 de miliarde de euro în aceeași perioadă din 2019. Ajustarea poziției externe a scăzut în viteză față de lunile anterioare. Pe de altă parte, investițiile străine directe arată o revigorare în trimestrul trei.