Rezultatele 1 - 25 din 76 pentru "cont curent"

Poziția externă a României a continuat să se deterioreze în decembrie și a încheiat anul trecut mai rău decât 2019, atât ca sumă nominală, cât și ca pondere în PIB. Acoperirea cu capital străin a ieșirilor de valută a fost și mai slabă anul trecut, după o contracție de peste 60% a investițiilor directe.

CEC Bank lansează pachetul de cont curent SMART pentru persoanele fizice pentru care nu percepe comisioane în cazul încasării veniturilor prin bancă și care plătește 0,3% la disponibilul din cont.

Banca centrală a venit cu cea de-a patra reducere a dobânzii cheie în mai puțin de un an și a ajuns cu rata la jumătate față de iarna trecută la 1,25% pe an. BNR argumentează că mișcarea, care nu era în scenariul principal al analiștilor, a venit pe fondul scăderii inflației, a unei stabilități a cursului de schimb, dar și a semnelor din partea Executivului că urmează o consolidare a finanțelor publice. De partea incertitudinilor sunt menționate riscurile din pandemia COVID-19 și prelungirea restricțiilor, dar și un impact asupra prețurilor din recenta liberalizare a pieței de energie electrică.

Contul curent al balanței de plăți s-a deteriorat în primele 11 luni din 2020 față de aceeași perioadă din 2019, și noiembrie a venit cu o accelerare a ritmului în care ieșirile de valută au depășit intrările. Investițiile străine au înregistrat o nouă lună de creștere, dar rămân la 40% din nivelul înregistrat în 2019. Datoria externă a continuat să crească și a avansat cu mai bine de 10 miliarde de euro anul trecut.

Deficitul de cont a ajuns la 8,78 de miliarde de euro în octombrie față de 9,11 miliarde de euro la 10 luni anul trecut, pe fondul adâncirii deficitului în comerțul cu bunuri și în balanța de venituri primare și al creșterii excedentului pe servicii și în situația veniturilor secundare. Investițiile străine directe sunt în scădere față de anul trecut, în timp ce datoria externă e în creștere.

Deficitul de cont curent a fost de 7,73 miliarde de euro în ianuarie-septembrie 2020, față de 7,94 de miliarde de euro în aceeași perioadă din 2019. Ajustarea poziției externe a scăzut în viteză față de lunile anterioare. Pe de altă parte, investițiile străine directe arată o revigorare în trimestrul trei.

Poziția externă a României a continuat și în august ajustarea pe fondul efectelor pandemiei COVID 19. Deficitul de cont curent s-a redus cu 18% față de primele 8 luni din 2019 la 5,79 miliarde de euro, pe fondul unor exporturi mai mari de servicii și a unor cifre mai bune din balanța de venituri. Investițiile străinilor au crescut foarte ușor comparativ cu iulie și rămân mult sub volumul de anul trecut.

În trimestrul doi din 2020, marcat sever de restricțiile impuse pentru stoparea răspândirii pandemiei de coronavirus (Covid-19), Uniunea Europeană a înregistrat un excedent de cont curent de 82,9 miliarde de euro (2,7% din PIB), iar țările membre UE cu cel mai ridicat deficit de cont curent au fost Franța (14,3 miliarde de euro), Grecia (3,5 miliarde de euro) și România (trei miliarde de euro), arată datele publicate luni de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

Deficitul contului curent al balanței de plăți a scăzut la 4,863 miliarde de euro în primele șapte luni ale anului, de la 6,038 miliarde de euro în perioada ianuarie-iulie 2019, potrivit datelor Băncii Naționale a României, publicate luni.

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat, în primele șase luni ale anului, un deficit de 3,497 miliarde de euro, comparativ cu 4,373 miliarde de euro, în aceeași perioadă din 2019, arată datele Băncii Naționale a României (BNR), publicate joi.

Deficitul de cont curent al României s-a redus față de anul trecut pe fondul ajustărilor impuse de pandemia COVID-19. S-a adâncit deficitul comercial, dar a crescut excedentul pe servicii, în special în IT&C. Firmele străine din România au trimis mai puțini bani la acționari din dividende, dar au retras bani din capitalul subsidiarelor și au rambursat linii de credit.

Balanța externă a României s-a îmbunătățit în aprilie, pe fondul reducerii activității economice ca urmare a pandemiei COVID 19. Contul curent a rămas pe deficit, la 1,8 miliarde de euro, dar mai redus cu 21% față de primele patru luni din 2019, după un sold mai bun în servicii și venituri primare și secundare, dar cu ieșiri mai mari din comerțul cu bunuri. Investițiile străine directe au continuat să fie puternic afectate și au rămas în teritoriu negativ, după ce acționarii au retras din creditele acordat subsidiarelor, dar situația s-a ameliorat față de martie.

Poziția externă a României s-a deteriorat suplimentar în martie pe fondul efectelor pandemiei COVID 19. Pe de o parte, deficitul contului curent a continuat să se adâncească ca urmare a deficitului comercial, pe de altă parte finanțarea acestuia s-a deteriorat acut. Fluxul de investiții străine directe a trecut pe minus, în condițiile în care grupurile internaționale au decis ca subsidiarele din România să ramburseze anticipat finanțările și aportul de capital s-a redus.

Deficitul contului curent al balanței de plăți a crescut cu 84,65% în primele două luni ale acestui an, la 325 de milioane de euro, comparativ cu cel din perioada similară din 2019, de 176 de milioane de euro, conform unui comunicat al Băncii Naționale a României

Excedentul de cont curent a scăzut de la 322 de milioane de euro, în ianuarie 2019, la 149 de milioane de euro, în prima lună din 2020, pe fondul creșterii mai rapide a importurilor de bunuri și servicii și al scăderii excedentului din veniturile secundare. Totodată, investițiile străine directe au scăzut ca flux față de startul anului 2019, în timp ce datoria externă a crescut ca urmare a împrumutului luat de Guvern de pe piețele externe.

Incertitudinile venite din situația fiscal-bugetară sunt deosebit de mari, în condițiile creșterii deficitului la mult peste 3% din produsul intern brut, și Guvernul ar putea fi nevoit să ia măsuri suplimentare de corecție, arată minuta celei mai recente ședințe de politică monetară a băncii centrale. Leul ar putea fi pus sub presiune de deficitul bugetar și cel de cont curent, arată BNR, în timp ce creșterea economică va decelera, dar ar trebui să rămână solidă.

Guvernatorul Mugur Isărescu prezintă o prognoză mai bună privind inflația, dar avertizează din nou asupra problemei “acute” a deficitelor fiscale și contului curent în creștere și spune că rezolvarea este 100% politică și nu monetară.

Banca Națională a României va menține dobânda cheie la 2,5% în ședința de politică monetară de vineri, nivel la care se află din mai 2018, potrivit estimărilor analiștilor. Banca centrală ar putea tăia rezervele minime obligatorii ale băncilor pentru valută, mișcare ce ar putea elibera circa 600 de milioane de euro, bani ce ar ajunge în cele din urmă la finanțarea statului.

Țările membre UE cu cel mai mare deficit de cont curent în trimestrul al treilea al anului trecut au fost Marea Britanie (23,9 miliarde euro), Franța (4,1 miliarde euro) și România (3,6 miliarde euro), potrivit datelor publicate luni de Eurostat.

Creșterea deficitului fiscal și a celui de cont curent reprezintă principalul risc, aflat la un nivel ridicat, la adresa stabilității financiare a României, arată cea mai recentă ediție a raportului de specialitate publicat de Banca Națională a României, prezentat de prim-viceguvernatorul Florin Georgescu. Un alt risc în creștere este reprezentat de mediul extern și încrederea investitorilor în economiile emergente.

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat un deficit de 9,2 miliarde euro în perioada ianuarie-octombrie, cu 22,2% mai mare față de cel înregistrat în aceeași perioadă a anului trecut, potrivit datelor Băncii Naționale a României (BNR), publicate luni.

Guvernatorul Mugur Isărescu spune că discuțiile despre deprecierea cursului de schimb nu-și au rostul câtă vreme 80% din deficitul extern este generat de deficitul bugetar. Isărescu îndeamnă la calm și spune că sunt resurse în piață pentru finanțarea deficitului și că abordarea guvernului de a plăti arieratele este una corectă.

Prima ședință a noului Consiliu de Administrație al Băncii Naționale a României arată aceleași îngrijorări cu privire la poziția macro-economică a României din ultima perioadă, potrivit minutelor publicate. Adâncirea deficitului extern reprezintă tema principală a discuțiilor, iar banca centrală notează și evoluțiile din domeniul companiilor, care pierd din competitivitate ca urmare a creșterilor de salarii, pe fondul unei stabilități a leului în raport cu monedele din regiune. Totodată, conducerea BNR avertizează și cu privire la situația bugetului de stat, unde va fi nevoie de ajustări pentru a face loc majorărilor de pensii de anul viitor, ceea ce înseamnă că vor fi tăiați bani de la investiții. Totodată, deficitul bugetar ridicat ar putea atrage costuri mai mari de finanțare interne și externe.

Vista Bank a investit 3 milioane de euro într-un nou sistem de internet și mobile banking și lansează noi produse de cont curent și economisire, cu dobânzi de până la 4,2%. Directorul executiv al Vista spune că banca se poziționează pe atragerea de clienți cu venituri și economisiri peste medie și că țintește o cotă de piață după active de 1%, adică o dublare a portofoliului.

14 state membre ale Uniunii Europene au înregistrat în trimestrul doi din 2019 deficite de cont curent, cele mai mari fiind în Marea Britanie (minus 27 miliarde euro), Irlanda (minus 26,5 miliarde euro), Franța (minus 3,9 miliarde euro), Finlanda (minus 3,6 miliarde euro) și România (minus 3,4 miliarde euro), potrivit datelor publicate vineri de Oficiul European de Statistică (Eurostat).