Rezerva Federală (Fed) a SUA a majorat astăzi dobânda de referință, în intervalul 2%-2,25%, menținând estimările privind o nouă majorare până la finele acestui an.
Tranziția la noua fază a ciclului economic pare să producă pagube atât în rândul debitorilor cât și în cel al deponenților. Creditele s-au scumpit rapid începând cu toamna anului trecut, în timp ce dobânzile la depozite avansează cu mersul melcului, în pofida inflației în creștere. De această situație profită doar băncile, care își majorează consistent marja netă de dobândă.
Banca Națională a României a păstrat la 2,5% dobânda cheie și a furnizat pieței lichiditate de peste 10 miliarde de lei, acționând împotriva așteptărilor analiștilor, care vedeau o întărire a politicii monetare, în contextul inflației aflate peste țintă. Dobânzile interbancare și randamentele titlurilor de stat au scăzut și leul s-a depreciat față de euro.
Rata anuală a inflației a fost de 5,4% în iunie, ușor sub așteptările economiștilor din bănci. Analiștii cred că acesta este punctul maxim din an și că rata anuală va scădea spre finalul 2018, dar se va menține peste ținta și prognozele BNR, care are de luat o nouă decizie de politică monetară în luna august.
Banca Națională a României a preferat să aștepte și nu a majorat din nou dobânda de politică monetară. Guvernatorul Mugur Isărescu spune că majorările anterioare și întărirea politicii monetare, în general, începe să producă efecte, prin scăderea ușoară a inflației de bază, sub 3%, unul dintre indicatorii la care BNR se uită cu cel mai mare interes. Isărescu spune că dezideratul BNR este ca dobânzile să iasă din poziția negativă la un nivel cât mai redus al inflației, dar că acest lucru depinde și de evoluțiile din Europa.
Banca Națională a României justifică creșterea dobânzii de politică monetară prin creșterea inflației, inclusiv ca urmare a excesului de cerere din economie, iar unii membrii ai Consiliului de Administrație spun că baca centrală este nevoită să acționeze pentru a-și păstra credibilitatea, în contextul în care inflația situată considerabil peste țintă riscă să dezancoreze anticipațiile inflaționiste, ceea ce ar putea aduce probleme în viitor, potrivit minutei ședinței de politică monetară din 7 mai.
Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, spune că banca centrală acționează împotriva inflației tocmai pentru a evita corecții ulterioare, inclusiv pe rata dobânzii, și că BNR vrea să evite scenariile în care dobânzile interbancare vor ajunge la 4%, de la 2,5% în prezent. Isărescu spune că BNR va continua, cel mai probabil, actuala politică de lichiditate și că vom vedea o creștere a dobânzilor la depozite „foarte curând”
Economiștii din bănci mizează pe o a treia majorare consecutivă a dobânzii cheie în cea de-a treia ședința de politică monetară din acest an, ținută miercuri de Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României. Chiar dacă BNR încearcă să trimită un semnal pieței că “se bate” cu inflația, condițiile din piață au rămas relaxate în acest an, pe fondul unei lichidități ample, lucru care ar putea afecta credibilitatea băncii centrale, consideră analiștii ING Bank.
Senatorul PNL Florin Cîțu acuză politica fiscală a guvernării PSD/ALDE, care a pus România în poziția de “cea mai fragilă economie” din Uniunea Europeană, dar și politica monetară a Băncii Naționale a României, care este mult prea relaxată, în opinia sa. Banca centrală ar trebui să majoreze rapid dobânda cheie în perioada următoare, altfel inflația va ajunge la 12% anul viitor, crede Cîțu.
BRD se așteaptă ca atât dobânzile la depozite cât și cele la credite să crească în acest an, pe fondul creșterii inflației. BNR va majora dobânda cheie la 3% și rata ROBOR se va apropia de această valoare dar sub nivel, potrivit oficialilor BRD. Banca nu vede un impact al ratelor mai mari asupra portofoliului de credite și nici nu crede că există o bulă imobiliară.
Banca Națională a României vrea ca creșterile de prețuri din ultima perioadă să nu se transmită în anticipațiile publicului, în contextul în care rata anuală a inflației va ieși din intervalul țintit de BNR în perioada următoare. Guvernatorul Mugur Isărescu spune că banca centrală se bate cu inflația și că lupta nu va fi una de lungă durată, ci până spre sfârșitul anului.
Banca Națională a României a anunțat a doua majorare a dobânzii cheie cu 0,25 puncte procentuale din acest an, la 2,25%, pentru a se apropia de inflația în creștere. Nivelul rezervelor minime obligatorii ale băncilor a fost menținut, deși unii analiști estimau o reducere pentru a ajuta Ministerul Finanțelor să aibă cerere mai mare la emisiunea de obligațiuni în euro de la finele lunii.
Decizia Băncii Naționale a României de a majora dobânda cheie de la 1,75% la 2%, prima creștere după aproape un deceniu de scăderi, este argumentată de guvernatorul Mugur Isărescu prin creșterea peste așteptări a ratei anuale a inflației și intenția BNR de a ancora anticipațiile inflaționiste și a trimite un semnal investitorilor străini care finanțează deficitele României.
Radu Ghețea, președintele CEC Bank, spune că este îngrijorat de perspectiva creșterii dobânzilor interbancare, cu efecte asupra gradului de îndatorare a clienților persoane fizice, în condițiile în care dobânzile variabile sunt calculate în funcție de indicatori de piață, precum ROBOR. Ghețea crede că sistemul cu dobândă de referință a băncii – prime rate – este preferabil celui actual, volatil, și că ar trebui discutată revenirea la acesta pentru persoanele fizice.
Banca Comercială Română se așteaptă la o creștere a inflației mai rapidă în perioada următoare, ceea ce va determina Banca Națională să crească la rândul său dobânda cheie și să limiteze spațiul de variație a dobânzilor din piața interbancară, de unde sunt luate cotațiile ROBOR pentru calculul ratelor de dobândă variabile la creditele în lei.
Cel mai ridicat risc văzut de BNR în perioada următoare este cel extern, de deteriorare a încrederii investitorilor în economiile emergente, ce ar putea avea ca efect creșterea dobânzilor, explică viceguvernatorul Liviu Voinea.
Banca Națională a României va aplica două creșteri de dobândă anul viitor, în loc de patru, potrivit noii progonoze a economiștilor ING Bank.
Economia SUA a avansat cu 1,1% în primul trimestru raportat la perioada similară din 2015, peste estimările de luna trecută, care indicau o creștere de 0,8%, potrivit datelor finale publicate marți de Departamentul de Comerț american.
Economia americană a creat doar 38.000 de noi locuri de muncă în mai, cele mai puține din ultimii aproae șase ani, comparativ cu 123.000 în aprilie, ceea ce reduce probabilitatea ca Rezerva Federală (Fed) a SUA să majoreze dobânda luna aceasta, informează MarketWatch.
Banca Centrală Europeană (BCE) a majorat joi prognozele de inflație și creștere economică pentru zona euro, după ce acestea fuseseră diminuate în martie. Totuși, instituția spune că revenirea economică rămâne fragilă și ar putea adopta noi măsuri de relaxare monetară pentru susținerea acesteia, informează Reuters.
Banca Națională a României nu poate să o ia pe contrasens și să întărească politica monetară, când marile bănci centrale, mai ales Banca Centrală Europeană, fac relaxare cantitativă, explică economiștii români.
Banca Populară a Chinei (PBOC) a redus astăzi dobânda de referință, aceasta fiind a șasea decizie de acest fel adoptată din luna noiembrie, cu scopul de a încuraja creșterea economică.
Economia SUA a înregistrat în perioada aprilie-iunie un avans de 3,9%, peste estimările de luna trecută care indicau o creștere de 3,7%. Cheltuielile de consum, principalul pilon al economiei americane, s-au majorat cu 3,6% în trimestrul al doilea, față de un avans de 3,1% estimat inițial.