Banca Națională a României vrea ca creșterile de prețuri din ultima perioadă să nu se transmită în anticipațiile publicului, în contextul în care rata anuală a inflației va ieși din intervalul țintit de BNR în perioada următoare. Guvernatorul Mugur Isărescu spune că banca centrală se bate cu inflația și că lupta nu va fi una de lungă durată, ci până spre sfârșitul anului.
BNR a majorat dobânda cheie de la 2% la 2,25%, a doua creștere din acest an. Guvernatorul Isărescu spune că noua prognoză privind inflația arată o creștere peste intervalul țintit de 1,5-3,5% în lunile următoare, după care o revenire pe finalul anului.
“Vom fi foarte atenți la mișcările din piață. Ne batem cu inflația, suntem în luptă cu ea (…) N-aș spune că avem o bătălie îndelungată, spre sfârșitul anului cred că inflația va fi în intervalul țintă”, spune guvernatorul într-o conferință de presă.
“Cifrele în lunile următoare nu arată bine și trebuie să acționăm”, explică Isărescu decizia de astăzi de creștere a dobânzilor.
Isărescu spune că vrea să evite dezancorarea anticipațiilor inflaționiste și a explicat că marile creșteri de prețuri sunt în spate, în lunile septembrie, octombrie și ianuarie din acest an.
Analiștii bancari estimează că rata anuală a inflației pentru ianuarie va sări la 4%, de la 3,3% în decembrie. BNR va prezenta noile estimări vineri, cu noul raport asupra inflației.
Isărescu atrage din nou atenția asupra riscurilor asupra perspectivei inflației provenite din politica fiscală, care a stimulat puternic consumul pe parcursul anului trecut.
Guvernatorul a evitat un răspuns clar în privința politicii de lichiditate din perioada următoare, dat fiind excesul de 14,5 miliarde de lei înregistrat în ianuarie, și susține că BNR vrea să-și păstreze flexibilitatea și să intervină prin operațiuni de piață când și dacă va fi nevoie.
Ratele din piața monetară interbancară au crescut începând cu toamna anului trecut, pe fondul unui deficit de lichiditate și a inflației în creștere, însă s-au calmat în ultimele două luni, după ce Finanțele au umplut piața de banii aferenți deficitului bugetar și rambursărilor de împrumuturi.
Isărescu dă exemplul situației de anul trecut, când excesul de lichiditate de aproape 14 miliarde de lei a fost tras în câteva luni.
