Rezultatele 1 - 22 din 22 pentru "crestere economica romania"

BCR a revizuit prognoza pentru 2020 de la o creștere de 1,8% la o scădere de 4,7% a economiei, în contextul epidemiei de coronavirus. Situația fiscală se va înrăutăți și mai mult decât era așteptat și deficitul public va exploda la 7,3% din produsul intern brut, cu o creștere a datoriei publice la peste 40% din PIB, ceea ce va aduce și presiuni mai mari pentru scăderea ratingului suveran. Totodată, rata șomajului ar urma să crească de aproape trei ori până finele anului. Vestea bună este că anul viitor economia ar reveni pe creștere.

România a avut, în ultimul trimestru din 2019, a patra creștere economică din Uniunea Europeană, comparativ cu anul precedent, și a treia creștere în ritm trimestrial, potrivit datelor revizuite publicate de biroul european de statistică Eurostat.

Regiunea București-Ilfov a ajuns în 2018 la un nivel al produsului intern brut pe locuitor ajustat cu prețurile la 152% din media Uniunii Europene și a trecut în fața capitalei Austriei. Bucureștiul ajunge și în top 20 regiuni din UE, atât pe fondul creșterii economice, cât mai ales al ieșirii din clasament a regiunilor bogate din Marea Britanie ca urmare a Brexit. La nivelul țării, disparitățile rămân însă ridicate, cu un nivel mai lent al convergenței mai ales în Muntenia și Moldova, dar cu un avans în Vest care duce regiunea la nivelul unor bucăți din Spania și Italia, relevă ultimele date, analizate de Profit.ro.

Dacă până de curând statele din Europa de Est au rezistat cu bine la șocurile externe, chiar și atunci când Germania și alți parteneri comerciali importanți au avut probleme, datele privind avansul economic din trimestrul al treilea relevă un tablou în schimbare.

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a majorat miercuri prognoza de creștere a economiei românești pentru acest an la 4%.

Economiile din Europa Centrală și de Est au rezistat relativ bine la stagnarea producției din Germania. Dar dacă perspectivele se înrăutățesc, România ar fi cea mai prost plasată în regiune să facă față unei încetiniri semnificative sau a unei contracții în mediul extern, ca urmare a poziției fiscale proaste, dar și a poziției în lanțul de producție cu Germania, arată un raport ING.

România a avut, în trimestrul al doilea, a doua mare creștere economică din Uniunea Europeană, atât comparativ cu trimestrul precedent, cât și în ritm anual, potrivit datelor preliminare publicate de biroul european de statistică Eurostat.

Indicatorii macro-economici ai României arată cel mai rău din regiune și autoritățile ar avea la dispoziție cele mai puține unelte să întâmpine o contracție economică la nivel global, arată un raport al ING Bank. Problemele României vin din cheltuielile guvernamentale ridicate și din poziția externă dezechilibrată, ceea ce lasă puțin loc de manevră într-o perioadă cu patru rânduri de alegeri și cu un leu sub presiune, consideră analiștii băncii olandeze.

Statistica a confirmat dinamica economiei din ultimul trimestru din 2018, cu o creștere trimestrială de 0,7% și una anuală de 4,1%. Detaliile arată că avansul economiei s-a bazat în continuare pe consumul populației, dar și pe o creștere importantă a stocurilor, în timp ce investițiile au avut o contribuție negativă la dinamica produsului intern brut. Structura creșterii e considerată slabă de către analiștii băncilor din România, care se așteaptă la o încetinire a dinamicii PIB către sau sub 3% în acest an.

România a avut, în perioada aprilie-iunie, a doua mare creștere economică în ritm trimestrial din Uniunea Europeană, de 1,4%, arată datele biroului european de Statistică, Eurostat.

Fondul Monetar Internațional (FMI) se află în proces de revizuire a estimărilor privind creșterea economică a României în acest an și, bazat pe evoluțiile din ultimele luni, va revizui prognoza de creștere economică „către zona de 4-4,5%”, de la 5,1% în prezent, a anunțat reprezentantul rezident al FMI pentru România, Alejandro Hajdenberg. Guvernul și-a construit bugetul pe o estimare de creștere economică de 5,5%, inclusiv la recenta rectificare bugetară, iar o rată mai redusă de creștere înseamnă venituri mai puține la buget și o probabilitate mai ridicată ca ținta de deficit bugetar să fie depășită.

Creșterea economică peste așteptări din zona euro creează premisele pentru un nou val de expansiune a investițiilor, iar o parte importantă a capitalului va fi direcționată către țările din Europa Centrală și de Est, care sunt bine poziționate hartă, dar au și câteva probleme structurale, scriu economiștii ING Bank într-un raport. România este atractivă, în principal, prin costul redus cu forța de muncă, în timp ce infrastructura slabă, disparitățile regionale și legislația fiscală volatilă reprezintă minusuri.

Grupul austriac Erste, proprietarul BCR, a majorat prognoza de creștere economică a României pentru acest an, de la 4,1% la 4,7%, avansul urmând să fie susținut de creșterea investițiilor.

Beneficiile faptului că trăiesc în economia cu cea mai rapidă creștere din Uniunea Europeană ar putea fi trecătoare pentru români, potrivit unei analize Bloomberg.

Institutul Național de Statistică (INS) a confirmat, marți, estimările publicate la jumătatea lunii august referitoare la rata de creștere a Produsului Intern Brut (PIB) din trimestrul al acestui an, la care au contribuit toate ramurile economice cu excepția construcțiilor, industria având cel mai mare aport, de 1,7%.

Economiile din Europa Centrală și de Est, inclusiv România, au avut creșteri economice puternice în ultimul timp, însă această perioadă s-ar putea apropia de final, potrivit analiștilor citați de Bloomberg.

Comisia Europeană a îmbunătățit prognoza de creștere pentru România în 2017, de la 3,9% la 4,4%, dar avansul anticipat de executivul european este sub cel estimat de Guvern, de 5,2%.

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a îmbunătățit, joi, prognozele de creștere economică pentru România, de la 4% la 4,8%.

Economia românească a crescut, în trimestrul al doilea din acest an, cu 6% față de aceeași perioadă din 2015, iar față de trimestrul anterior cu 1,5%, păstrând ritmul din primul trimestru, astfel că a ajuns la un avans pe primele șase luni de 5,2%, arată primele estimări publicate vineri de Institutul Național de Statistică (INS), potrivit News.ro.

Modelul de creștere economică din România nu lucrează în interesul cetățeanului, competitivitatea economică este obținută prin salarii mici, nu prin calitate, iar încadrarea deficitului bugetar în ținta stabilită s-a realizat prin sacrificarea investițiilor, susține șeful Reprezentanței Comisiei Europene în România, Angela Filote.

Economia României va crește cu rate apropiate de 4% în următorii trei ani, arată ultima prognoză a Băncii Mondiale. Instituția indică o creștere economică mai mare pentru România, în condițiile în care estimează o creștere mai lentă a economiei globale.

Fondul Monetar Internațional (FMI) a revizuit în urcare puternică estimările privind creșterea economică a României pentru 2015 și 2016, anticipând un avans al Produsului Intern Brut de 3,4% în acest an și de 3,9% în 2016.