Rezultatele 1 - 25 din 34 pentru "crestere robor"

Dobânda la creditele noi în lei a revenit la nivelul din aprilie după o creștere în august. S-au scumpit toate împrumuturile noi, cele mai mari creșterii fiind în cazul firmelor, în timp ce dobânda la creditele ipotecare a crescut peste nivelul de la finele lui 2019. Pe de altă parte, reducerea dobânzii cheie s-a văzut în cazul dobânzilor la depozite, care au continuat să scadă și au ajuns la sub 1,7%, cel mai mic nivel de mai bine de doi ani.

Banca Națională a României a atras depozite pe o săptămână în valoare de 17 miliarde de lei de la bănci. Suma este în creștere de la circa 13 miliarde de lei de la licitația de săptămâna trecută și este cea mai ridicată după aprilie 2018, când banca centrală a reluat operațiunile de control al lichidității interbancare, după o pauză de peste 7 ani, pe fondul creșterii inflației.

Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței, i-a trimis o scrisoare lui Călin Popescu-Tăriceanu, președintele Senatului, în care respinge concluziile anchetei derulate de Comisia economică din Senat cu privire la investigația derulată de Consiliu în perioada 2008-2013 privind un posibil cartel al băncilor pentru manipularea ROBOR.

Amendamentul aprobat de senatori în comisii, prin care noua referință pentru creditele în lei, calculată în funcție de tranzacții, ar înlocui ROBOR și în cazul creditelor în lei aflate în derulare nu a mai fost adoptat de Senat. Ordonanța în cauză, care fusese amendată astfel de senatorul ALDE Daniel Zamfir, a fost adoptată tacit de Senat, prin depășirea termenului de dezbatere, fără a mai fi votată vreo modificare. Senatorul Zamfir a declarat pentru Profit.ro că grupul ALDE a decis acum ca amendamentul formulat la Senat să fie susținut în dezbaterea ordonanței din Camera Deputaților.

Ancheta Comisiei economice a Senatului cu privire la raportul Consiliului Concurenței privind evoluția ROBOR în octombrie 2008 a reușit să creeze mai multă confuzie în loc să aducă clarificări. Doi funcționari din cadrul Concurenței acuză „intervenții externe” care au dus la închiderea investigației, în timp ce restul funcționarilor audiați plus președintele instituției spun că decizia a fost una corectă, neexistând un cartel al băncilor. Nici bancherii care au dat declarații, inclusiv Lucian Isar, nu susțin ipoteza manipulării ROBOR de către băncile comerciale. Raportul reușește să ajungă, concomitent, la concluzia că a fost ceva necurat în faptul că investigația a fost închisă fără sancționarea băncilor, precum și la aceea că BNR a manipulat ROBOR în sensul scăderii cotațiilor.

Consiliul Concurenței a suspectat băncile că s-au cartelizat pentru creșterea ratelor de dobândă în octombrie 2008. A mers în control, a adunat documente și a ajuns la concluzia că de vină pentru creșterea ratelor a fost criza financiară internațională. Detaliile picante prezentate în raportul desecretizat arată ce au discutat trezorierii băncilor între ei, cum au fost unii amenințați de BNR cu sancțiuni, cine s-a supus intervenției băncii centrale și cine a profitat de ea și ce bănci străine speculau pe leu, dar și clienții căror bănci au suportat creșterile dobânzilor.

Senatorii din comisia de buget au stabilit, marți, că noua referință pentru creditele în lei, calculată în funcție de tranzacții, va înlocui ROBOR și în cazul creditelor în lei aflate în derulare. A fost amendată astfel OUG 19/2019 potrivit unui amendament depus de senatorul ALDE Daniel Zamfir. Forma votată pare să forțeze băncile să scadă dobânzile curente.

Banca Națională a României a atras 6,1 miliarde de lei de la 22 de bănci pe o perioadă de o săptămână la dobânda de politică monetară de 2,5%, prima operațiune de acest tip după luna ianuarie, în condițiile în care sistemul bancar a trecut pe excedent de lichiditate în ultimele două săptămâni.

Banca Națională a României și Ministerul de Finanțe discută o formulă prin care indicatorul ROBOR să fie recalculat. Oficialii BNR spun că se ia în calcul raportarea la tranzacțiile din piață și nu la cotațiile oferite de bănci la fixing, așa cum se întâmplă acum. Profit.ro a calculat care ar fi câștigurile pentru debitori dacă noua formulă ar fi implementată.

Tranziția la noua fază a ciclului economic pare să producă pagube atât în rândul debitorilor cât și în cel al deponenților. Creditele s-au scumpit rapid începând cu toamna anului trecut, în timp ce dobânzile la depozite avansează cu mersul melcului, în pofida inflației în creștere. De această situație profită doar băncile, care își majorează consistent marja netă de dobândă.

Băncile au împrumutat de la Banca Națională a României 12,2 miliarde de lei într-o operațiune repo, cea mai mare ca volum după octombrie 2012. În perioada ianuarie-iulie, sistemul bancar a fost, per ansamblu, pe excedent net de lichiditate, însă acesta a fost distribuit inegal, în condițiile în care primii 5-6 mari jucători concentrează excesul de depozite de la clientelă. Începând cu aprilie, BNR a început să influențeze piața în sensul creșterii suplimentare a dobânzilor, după ce a tras lichiditatea excedentară prin operațiuni de atragere depozite, atractive pentru bănci, având în vedere că sunt plătite la nivelul dobânzii cheie, mai mult cu un punct procentual față de dobânda obținută la facilitatea de depozit.

Ministerul Finanțelor a împrumutat 339 de milioane de lei printr-o emisiune de obligațiuni scadente în octombrie 2020, la un randament mediu anual de 3,8%, în scădere față de licitațiile anterioare.

Banca Națională a României a păstrat la 2,5% dobânda cheie și a furnizat pieței lichiditate de peste 10 miliarde de lei, acționând împotriva așteptărilor analiștilor, care vedeau o întărire a politicii monetare, în contextul inflației aflate peste țintă. Dobânzile interbancare și randamentele titlurilor de stat au scăzut și leul s-a depreciat față de euro.

Creșterea ROBOR mănâncă nervii și banii românilor cu rate la bancă, în condițiile în care indicatorul folosit la calculul dobânzilor variabile a crescut de la minimele istorice de sub 1% în vara anului trecut la aproape 3,5% în prezent. Guvernatorul Mugur Isărescu condamnă ca excesivă atenția dată de presă creșterii dobânzilor și spune că la un ROBOR de 4-5% n-a murit nimeni. Isărescu nu mai are bătăi de cap doar cu analiștii băncilor de acum, ci și cu bookmakerii. Compania de pariuri sportive Stanleybet a lansat o ofertă specială de pariuri privind nivelul ROBOR la 3 luni la finele lunii iunie și la finele anului.

Investitorii cer randamente tot mai ridicate pentru a împrumuta statul român. Dobânzile la împrumuturile de până la 1 an au crescut de 3-6 ori în ultimele 12 luni, ca urmare a creșterii accelerate a inflației. Datoria pe termen lung este de asemenea mult mai scump de finanțat, în condițiile în care România s-a detașat în Top-ul țărilor din Europa Centrală și de Est plătind cele mai ridicate dobânzi. Datoria pe 5 și 10 ani poartă randamente mai mari chiar și decât cele ale Serbiei, țară mai îndatorată decât România, poziționată de agențiile de rating în categoria junk, dar cu o evoluție macroeconomică mai bună în ultima perioadă.

Guvernatorul Mugur Isărescu spune că rata ROBOR pe termene de până la o lună nu poate să sară, în condiții normale, de nivelul de 3,5% al ratei Lombard, pentru că băncile pot împrumuta bani direct de la BNR dacă au deficit de lichiditate. Pe termene mai lungi, la 3 sau 6 luni, rata ROBOR poate merge mai sus, pentru că trezorierii pot îngloba în calcule și perspectivele următoarelor decizii ale BNR sau pot considera că inflația va fi peste prognozele băncii centrale.

Piețele financiare interne n-au arătat deloc bine săptămâna trecută. Leul a ajuns la cel mai prost curs față de euro, dobânzile din piața interbancară au crescut și Bursa de la București a închis săptămâna pe roșu. Investitorii au început să vândă plasamentele din piețele emergente, după semnalele transmise de Federal Reserve, în timp ce, în piața din România, lichiditatea din piață, excesivă până de curând, se îndreaptă spre deficit, ceea ce duce dobânzile la niveluri ce dau emoții plătitorilor de rate la bănci.

Excesul de lichiditate din sistemul bancar a scăzut de la circa 18 miliarde de lei la 6,7 miliarde de lei în luna mai, cel mai redus surplus după finele anului trecut, ceea ce indică intervenții puternice pe cursul de schimb făcute de Banca Națională a României. Lichiditatea mai puțină a dus la creșterea ratelor interbancare în ultima perioadă la circa 3%, peste dobânda cheie a BNR.

Dobânzile oferite de bănci pentru depozitele noi la termen în lei au înregistrat în aprilie prima creștere mai consistentă din ultima jumătate de an, după ce BNR a trecut la o gestionare mai strictă a lichidității bancare. Dobânzile rămân, însă, puternic real negative și de ratele ușor majorate se bucură doar firmele, în timp ce populația a văzut doar creșteri nesemnificative, conform datelor analizate de Profit.ro. De partea cealaltă a bilanțului băncilor, dobânzile la credite au continuat să crească și marja netă rămâne la cel mai ridicat nivel din ultimii 4 ani, contribuind la profiturile record ale băncilor.

Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, spune că banca centrală acționează împotriva inflației tocmai pentru a evita corecții ulterioare, inclusiv pe rata dobânzii, și că BNR vrea să evite scenariile în care dobânzile interbancare vor ajunge la 4%, de la 2,5% în prezent. Isărescu spune că BNR va continua, cel mai probabil, actuala politică de lichiditate și că vom vedea o creștere a dobânzilor la depozite „foarte curând”

Președintele executiv al Raiffeisen Bank nu se așteaptă la o creștere a restanțelor ca urmare a majorării dobânzilor, în contextul în care veniturile populației au crescut într-un ritm cu două cifre în ultimii doi ani. Clienții fac mai multe rambursări anticipate ale creditelor în ultima perioadă și au început să fie interesați de împrumuturile cu dobândă fixă, spune Steven van Groningen.

Analiștii financiari așteaptă creșteri ale dobânzilor în perioada următoare, ca urmare a inflației mai ridicate. Economiștii ING Bank se așteaptă ca Banca Națională a României să crească până la 3,5% dobânda cheie până la finele anului viitor și să restrângă treptat lichiditatea din piață, astfel încât rata ROBOR la 3 luni, în funcție de care sunt indexate ratele la creditele cu dobândă variabilă să ajungă la în proximitatea noii rate de politică monetară, cu aproape 1,5 puncte procentuale față de valoare curentă.

Membrii CFA România au raportat o încredere mai ridicată în condițiile macroeconomice viitoare în ianuarie. Pe de altă parte, aceștia estimează că leul va continua să se deprecieze dincolo de pragul de 4,7 unități/euro, concomitent cu o creștere a dobânzilor și a ratei ROBOR la 3 luni până aproape de 3% în următorul an, în condițiile unei inflații peste ținta BNR.

BRD se așteaptă ca atât dobânzile la depozite cât și cele la credite să crească în acest an, pe fondul creșterii inflației. BNR va majora dobânda cheie la 3% și rata ROBOR se va apropia de această valoare dar sub nivel, potrivit oficialilor BRD. Banca nu vede un impact al ratelor mai mari asupra portofoliului de credite și nici nu crede că există o bulă imobiliară.

Rata ROBOR la 3 luni va urma în perioada următoare creșterea dobânzii cheie cu 0,25 puncte procentuale anunțată astăzi de BNR, spune guvernatorul Mugur Isărescu. Acesta încearcă să minimizeze efectele unei astfel de evoluții, pe care o califică drept marginală în raport cu ratele istorice.