Rezultatele 1 - 25 din 44 pentru "crestere robor"

În loc să o ia la deal, așa cum era de așteptat după o nouă rundă de majorare a dobânzilor BNR, ratele din piața interbancară au luat-o la vale și-au coborât sub nivelul la care erau în septembrie, astfel că se prefigurează o creștere mult mai lentă a IRCC decât în trimestrele anterioare. Și media cotațiilor ROBOR și-a domolit creșterea și e aproape de nivelul din vară. Evoluția pare corelată cu relaxarea condițiilor de lichiditate.

Banca Națională a României a surprins piața cu ultima decizie de politică monetară și a revizuit din nou în sus estimarea privind inflația. Analiștii se așteaptă acum la dobânzi mai mari de la banca centrală, care se vor transpune în piață în creditele acordate populației și firmelor.

Băncile vor aplica în contractele de credit în lei cu dobândă variabilă încheiate cu consumatorii valorile actualizate ale IRCC de la 1 octombrie. De la începutul anului viitor vor urma noi creșteri și mai ample ale ratelor lunare. Diferența dintre ROBOR la 3 luni și IRCC ajunge la 2 puncte procentuale.

Florin Dănescu, președintele executiv al Asociației Române a Băncilor, califică drept un dezastru o eventuală reluare a proiectului de lege privind plafonarea dobânzilor la credite, în condițiile în care , printre altele, politica monetară ar fi privată de principalul instrument de intervenție. Doar o parte dintre români au credite, o parte și mai mică au ratele legate de ROBOR, în timp ce la nivel general bugetele familiilor au fost afectate preponderent de creșterea cheltuielilor cu facturile, arată Dănescu, care recomandă celor cu probleme la plata creditelor să meargă să discute cu banca pentru o soluție individuală.

Florin Dănescu, președintele executiv al Asociației Române a Băncilor, califică drept un dezastru o eventuală reluare a proiectului de lege privind plafonarea dobânzilor la credite, în condițiile în care , printre altele, politica monetară ar fi privată de principalul instrument de intervenție. Doar o parte dintre români au credite, o parte și mai mică au ratele legate de ROBOR, în timp ce la nivel general bugetele familiilor au fost afectate preponderent de creșterea cheltuielilor cu facturile, arată Dănescu, care recomandă celor cu probleme la plata creditelor să meargă să discute cu banca pentru o soluție individuală.

Ratele pentru peste o treime din creditele ipotecare de la bănci vor crește începând de la 1 iulie ca urmare a actualizării indicatorului de referință pentru creditele acordate consumatorilor (IRCC). Vor fi actualizate și graficele de rambursare pentru o parte din debitorii care au credite ipotecare legate de ROBOR, care a înregistrat o nouă creștere usturătoare ce duce la rate mai mari cu aproape jumătate decât cele plătite în ultimul trimestru al lui 2021. Din toamnă IRCC crește din nou și mult mai amplu, cu cel mai ridicat pas de la introducerea indicatorului. Analiștii văd niveluri și mai ridicate ale dobânzilor în perioada următoare.

Profit.ro a întrebat principalele 10 bănci din România dacă debitorii pot solicita schimbarea referinței ROBOR din contractele încheiate înainte de 2019 cu IRCC și în ce condiții se face această mișcare - Vezi mai jos răspunsurile

De astăzi este aplicată o nouă valoare a indicatorului de referință pentru creditele acordate consumatorilor (IRCC), calculată încă din ultimul trimestru al anului trecut. Totodată, unii debitori vor plăti rate majorate ca urmare a creșterii chiar mai accelerate a ROBOR în primele trei luni din acest an. Dobânzile urmează să crească din nou, din iulie.

Tensiunile aduse pe piețele financiare de războiul din Ucraina au dus la creșterea accelerată a dobânzilor în ultimele două săptămâni, adăugată oricum la tendința generală de majorare a acestora pe fondul unei inflații tot mai ridicate. Media trimestrială a ROBOR ar putea ajunge la cel mai ridicat nivel din ultimii opt ani, în timp ce indicele de referință pentru creditele acordate consumatorilor este posibil să ajungă la cel mai ridicat nivel de când a fost introdus.

Indicele de referință pentru creditele acordate consumatorilor (IRCC) va înregistra o primă creștere după un an și jumătate de scăderi. Noua valoare se va aplica din ianuarie. Până la finele anului, debitorii care au dobânzile calculate în funcție de IRCC vor plăti însă mai puțin.

Dobânda la creditele noi în lei a revenit la nivelul din aprilie după o creștere în august. S-au scumpit toate împrumuturile noi, cele mai mari creșterii fiind în cazul firmelor, în timp ce dobânda la creditele ipotecare a crescut peste nivelul de la finele lui 2019. Pe de altă parte, reducerea dobânzii cheie s-a văzut în cazul dobânzilor la depozite, care au continuat să scadă și au ajuns la sub 1,7%, cel mai mic nivel de mai bine de doi ani.

Banca Națională a României a atras depozite pe o săptămână în valoare de 17 miliarde de lei de la bănci. Suma este în creștere de la circa 13 miliarde de lei de la licitația de săptămâna trecută și este cea mai ridicată după aprilie 2018, când banca centrală a reluat operațiunile de control al lichidității interbancare, după o pauză de peste 7 ani, pe fondul creșterii inflației.

Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței, i-a trimis o scrisoare lui Călin Popescu-Tăriceanu, președintele Senatului, în care respinge concluziile anchetei derulate de Comisia economică din Senat cu privire la investigația derulată de Consiliu în perioada 2008-2013 privind un posibil cartel al băncilor pentru manipularea ROBOR.

Amendamentul aprobat de senatori în comisii, prin care noua referință pentru creditele în lei, calculată în funcție de tranzacții, ar înlocui ROBOR și în cazul creditelor în lei aflate în derulare nu a mai fost adoptat de Senat. Ordonanța în cauză, care fusese amendată astfel de senatorul ALDE Daniel Zamfir, a fost adoptată tacit de Senat, prin depășirea termenului de dezbatere, fără a mai fi votată vreo modificare. Senatorul Zamfir a declarat pentru Profit.ro că grupul ALDE a decis acum ca amendamentul formulat la Senat să fie susținut în dezbaterea ordonanței din Camera Deputaților.

Ancheta Comisiei economice a Senatului cu privire la raportul Consiliului Concurenței privind evoluția ROBOR în octombrie 2008 a reușit să creeze mai multă confuzie în loc să aducă clarificări. Doi funcționari din cadrul Concurenței acuză „intervenții externe” care au dus la închiderea investigației, în timp ce restul funcționarilor audiați plus președintele instituției spun că decizia a fost una corectă, neexistând un cartel al băncilor. Nici bancherii care au dat declarații, inclusiv Lucian Isar, nu susțin ipoteza manipulării ROBOR de către băncile comerciale. Raportul reușește să ajungă, concomitent, la concluzia că a fost ceva necurat în faptul că investigația a fost închisă fără sancționarea băncilor, precum și la aceea că BNR a manipulat ROBOR în sensul scăderii cotațiilor.

Consiliul Concurenței a suspectat băncile că s-au cartelizat pentru creșterea ratelor de dobândă în octombrie 2008. A mers în control, a adunat documente și a ajuns la concluzia că de vină pentru creșterea ratelor a fost criza financiară internațională. Detaliile picante prezentate în raportul desecretizat arată ce au discutat trezorierii băncilor între ei, cum au fost unii amenințați de BNR cu sancțiuni, cine s-a supus intervenției băncii centrale și cine a profitat de ea și ce bănci străine speculau pe leu, dar și clienții căror bănci au suportat creșterile dobânzilor.

Senatorii din comisia de buget au stabilit, marți, că noua referință pentru creditele în lei, calculată în funcție de tranzacții, va înlocui ROBOR și în cazul creditelor în lei aflate în derulare. A fost amendată astfel OUG 19/2019 potrivit unui amendament depus de senatorul ALDE Daniel Zamfir. Forma votată pare să forțeze băncile să scadă dobânzile curente.

Banca Națională a României a atras 6,1 miliarde de lei de la 22 de bănci pe o perioadă de o săptămână la dobânda de politică monetară de 2,5%, prima operațiune de acest tip după luna ianuarie, în condițiile în care sistemul bancar a trecut pe excedent de lichiditate în ultimele două săptămâni.

Banca Națională a României și Ministerul de Finanțe discută o formulă prin care indicatorul ROBOR să fie recalculat. Oficialii BNR spun că se ia în calcul raportarea la tranzacțiile din piață și nu la cotațiile oferite de bănci la fixing, așa cum se întâmplă acum. Profit.ro a calculat care ar fi câștigurile pentru debitori dacă noua formulă ar fi implementată.

Tranziția la noua fază a ciclului economic pare să producă pagube atât în rândul debitorilor cât și în cel al deponenților. Creditele s-au scumpit rapid începând cu toamna anului trecut, în timp ce dobânzile la depozite avansează cu mersul melcului, în pofida inflației în creștere. De această situație profită doar băncile, care își majorează consistent marja netă de dobândă.

Băncile au împrumutat de la Banca Națională a României 12,2 miliarde de lei într-o operațiune repo, cea mai mare ca volum după octombrie 2012. În perioada ianuarie-iulie, sistemul bancar a fost, per ansamblu, pe excedent net de lichiditate, însă acesta a fost distribuit inegal, în condițiile în care primii 5-6 mari jucători concentrează excesul de depozite de la clientelă. Începând cu aprilie, BNR a început să influențeze piața în sensul creșterii suplimentare a dobânzilor, după ce a tras lichiditatea excedentară prin operațiuni de atragere depozite, atractive pentru bănci, având în vedere că sunt plătite la nivelul dobânzii cheie, mai mult cu un punct procentual față de dobânda obținută la facilitatea de depozit.

Ministerul Finanțelor a împrumutat 339 de milioane de lei printr-o emisiune de obligațiuni scadente în octombrie 2020, la un randament mediu anual de 3,8%, în scădere față de licitațiile anterioare.

Banca Națională a României a păstrat la 2,5% dobânda cheie și a furnizat pieței lichiditate de peste 10 miliarde de lei, acționând împotriva așteptărilor analiștilor, care vedeau o întărire a politicii monetare, în contextul inflației aflate peste țintă. Dobânzile interbancare și randamentele titlurilor de stat au scăzut și leul s-a depreciat față de euro.

Creșterea ROBOR mănâncă nervii și banii românilor cu rate la bancă, în condițiile în care indicatorul folosit la calculul dobânzilor variabile a crescut de la minimele istorice de sub 1% în vara anului trecut la aproape 3,5% în prezent. Guvernatorul Mugur Isărescu condamnă ca excesivă atenția dată de presă creșterii dobânzilor și spune că la un ROBOR de 4-5% n-a murit nimeni. Isărescu nu mai are bătăi de cap doar cu analiștii băncilor de acum, ci și cu bookmakerii. Compania de pariuri sportive Stanleybet a lansat o ofertă specială de pariuri privind nivelul ROBOR la 3 luni la finele lunii iunie și la finele anului.

Investitorii cer randamente tot mai ridicate pentru a împrumuta statul român. Dobânzile la împrumuturile de până la 1 an au crescut de 3-6 ori în ultimele 12 luni, ca urmare a creșterii accelerate a inflației. Datoria pe termen lung este de asemenea mult mai scump de finanțat, în condițiile în care România s-a detașat în Top-ul țărilor din Europa Centrală și de Est plătind cele mai ridicate dobânzi. Datoria pe 5 și 10 ani poartă randamente mai mari chiar și decât cele ale Serbiei, țară mai îndatorată decât România, poziționată de agențiile de rating în categoria junk, dar cu o evoluție macroeconomică mai bună în ultima perioadă.