Banca Transilvania (doar banca) a încheiat primele 6 luni cu un profit net de 907 milioane de lei (relativ constant în raport cu aceeași perioadă din 2021), veniturile nete din dobânzi crescând cu 25%, la 1,69 miliarde de lei, în timp ce Banca Comercială Română, a doua cea mai mare bancă din piață după BT, a înregistrat un profit în creștere cu circa jumătate, la 974 de milioane de lei (doar la nivelul băncii), veniturile nete din dobânzi urcând cu aproape 13%, la 1,29 miliarde de lei.
Compania de petrol și gaze Serinus Energy, operatorul perimetrului de hidrocarburi Satu Mare, aproape și-a dublat veniturile în România în primele șase luni ale anului, în condițiile în care prețurile medii realizate la țiței au crescut semnificativ.
România ocupă locul al doilea în Uniunea Europeană în funcție de creșterea economică în ritm trimestrial, arată datele preliminare publicate de Eurostat pe baza evoluțiilor înregistrate în trimestrul 2.
Inflația pare să fie atins un platou în iulie, care urmează să fie ținut până la începutul toamnei, când ca începe o perioadă de dezinflație ce ar trebui să țină până în 2023, arată analiștii bancari. Banca centrală se va folosi de pretextul trecerii de vârf pentru a majora mai puțin rata cheie, după cum a sugerat și guvernatorul Isărescu în conferință de presă.
Rata anuală a inflației și-a întrerupt creșterea în iulie, după 8 luni de majorare continuă, coborând față de iunie de la 15,1% la 15%. Față de iunie prețurile au crescut cu 0,9%, remarcându-se o scumpire mai ales a gazelor, curentului, uleiului, untului și biletelor de tren și avion, în timp de combustibilii, fructele și legumele proaspete s-au ieftinit. BNR prognozează o plafonare a inflației până în septembrie și apoi o scădere graduală pe parcursul anului viitor.
Banca Națională a României se așteaptă la mai multe trimestre de scădere economică și la creșterea inflației în cazul în care Rusia oprește exporturile de bunuri energetice către țările europene. Petrolul și gazele naturale ar urma să se scumpească drastic, ultimele urmând să fie raționalizate.
Banca Națională a României a majorat prognoza de inflație cu 1,4 puncte procentuale în acest an și cu 0,8 puncte procentuale pentru 2023, ca urmare a prețurilor mai mari la energie.
Populația nu mai are acces la credite în valută decât într-o foarte mică măsură.
Fondul Monetar Internațional a revizuit prognozele privind creșterea economiei mondiale în 2022 și 2023, precum și estimările referitoare la evoluția inflației, citând consecințele războiului din Ucraina, blocajele din China, dar și efectele înăspririi politicilor monetare.
Băncile au acordat credite într-un ritm accelerat și în iunie, mai ales în sectorul companiilor, unde dinamica anuală a ajuns la circa 27% atât pentru împrumuturile în lei, cât și pentru cele în valută. Depozitele în lei au scăzut ușor și au continuat să încetinească în dinamică. A încetinit și creșterea masei monetare, pentru a șasea lună la rând.
Banca Națională a României mai trebuie să vină cu creșteri de dobândă, în contextul inflației ridicate, care ar putea persista în următorul deceniu la nivel mondial, crede Cristian Popa, membru al Consiliului de Administrație. Politica monetară nu poate suplini pentru multă vreme lipsa de acțiune în ceea ce privește deficitul fiscal, care este unul ridicat în România și vine din probleme structurale. Creșterea economică în acest an probabil se va menține ridicată, însă va fi una înșelătoare, generată de avansul foarte ridicat din primul trimestru, în timp ce în restul anului vom avea o cvasi-stagnare, atrage atenția oficialul BNR.
Banca Națională a României se arată îngrijorată de dinamica economică în următoare perioadă, chiar dacă în primul trimestru produsul intern brut a crescut peste așteptări. Banca centrală subliniază pericolele mari venite din mediul extern, care găsesc România vulnerabilă în ceea ce privește deficitul bugetar și pe cel de cont curent. Chiar în ședința în care a majorat rata cheie peste așteptările pieței, ca răspuns la o inflație cu mult peste așteptările de la începutul anului, banca avertizează că politica monetară trebuie întărită cu atenție, pentru a nu genera o încetinire semnificativă a creșterii economice.
Moneda românească va încheia anul viitor cu o scădere a puterii de cumpărare de 30% față de finele anului 2020, conform prognozelor oficiale. Cei trei ani de ”revenire” după criza COVID 19 vor aduna tot atât inflație cât s-au adunat în 10 ani anteriori pandemiei.
Ratele pentru peste o treime din creditele ipotecare de la bănci vor crește începând de la 1 iulie ca urmare a actualizării indicatorului de referință pentru creditele acordate consumatorilor (IRCC). Vor fi actualizate și graficele de rambursare pentru o parte din debitorii care au credite ipotecare legate de ROBOR, care a înregistrat o nouă creștere usturătoare ce duce la rate mai mari cu aproape jumătate decât cele plătite în ultimul trimestru al lui 2021. Din toamnă IRCC crește din nou și mult mai amplu, cu cel mai ridicat pas de la introducerea indicatorului. Analiștii văd niveluri și mai ridicate ale dobânzilor în perioada următoare.
Unul dintre principalii factori care au alimentat inflația, în special, în Europa, sunt prețurile la energie. Atât scumpirile la gaze naturale, cât și la petrol au pus mare presiune pe statele membre, pentru că majoritatea prezentau o dependență ridicată față de aceste produse care erau importate din Rusia, iar pe măsură ce conflictul din Ucraina a degenerat prețurile au continuat să crească, a spus, la PROFIT NEWS TV, Radu Puiu, Market Analyst XTB România.
Depozitele populației ținute în monedă națională la bănci au scăzut pentru prima oară în termeni anuali de când există date disponibile la Banca Națională a României, în pofida inflației din ultimul an. Românii au pariat mai puțin pe leu și mai mult pe valută. Creditarea privată a continuat să accelereze în luna mai, în pofida creșterii dobânzilor. Pe de altă parte, creșterea masei monetare încetinește.
Banca Națională a Cehiei a majorat rata de politică monetară cu 1,25 puncte procentuale la 7%, cel mai ridicat nivel de după 1999. Dobânda cheie a Băncii Naționale a României este la 3,75%, cel mai redus nivel din regiune, chiar dacă inflația este printre cele mai ridicate.
Rata inflației a crescut în mai la 14,5% față de 13,8% în aprilie, după o creștere a prețurilor mărfurilor alimentare în ultima lună, și a ajuns la cel mai ridicat nivel de după noiembrie 2003. Rata anuală a depășit nivel maxim prognozat de banca centrală pentru acest an.
Banca Centrală Europeană (BCE) va încheia programul de achiziții lunare de active în iulie, tot atunci fiind programată și o primă majorare a ratelor dobânzilor de referință, potrivit deciziilor de politică monetară anunțate joi.
Dan Bucșa, economistul șef al UniCredit Bank pentru regiunea Europei Centrale și de Est, scrie că Institutul Național de Statistică a ajuns să raporteze creșterea mare a economiei în trimestrul unu din acest an, care a depășit cu mult toate estimările analiștilor, prin scăderea deflatorului (inflației din economie) la un nivel care contrazice evoluțiile de preț cunoscute de toată lumea. Cu o economie care performează pe hârtie peste așteptări Guvernul poate justifica taxe mai mari asupra sectorului privat și creșterea de salarii și angajări la stat, precum și investiții ”cu dedicație”, arată economistul UniCredit.
Grupul bancar austriac Erste și-a revizuit puternic în urcare prognoza privind creșterea economiei României în acest an, după performanțele peste așteptări din primul trimestru, dar și în urma recalculării datelor de către Statistică.
Produsul Intern Brut al Uniunii Europene a înregistrat o creștere de 0,7% în primele trei luni ale acestui an comparativ cu trimestrul precedent, însă Irlanda și România au avut cel mai semnificativ avans, arată datele publicate de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat).
Ministerul Muncii face simulări pe mai multe variante de majorare a pensiilor pentru anul în curs, în contextul în care inflația accelerată afectează puterea de cumpărare a populației, inclusiv a pensionarilor, dar crește în același timp încasările statului din taxe și impozite. Variantele luate în calcul sunt creșterea punctului de pensie cu 5%, 8% sau 10%, au declarat pentru Profit.ro surse din Ministerul Muncii. Președintele României, Klaus Iohannis, a pledat, marți, pentru creșterea pensiilor, afirmând că este "imoral" și "incorect" ca doar pensionarii să plătească "prețul" crizelor. Iohannis a anunțat că Guvernul va veni cu un plan serios în această chestiune.
Băncile și companiile din România și-au învățat lecțiile din prima criză capitalistă de după căderea comunismului, cea din 2009-2010 și le-au aplicat în perioada pandemiei, când disciplina la plată a rămas bună și creditarea a crescut chiar mai accelerat decât înainte, spune Florin Dănescu, președinte executiv al Asociației Române a Băncilor. Creditarea continuă să crească și în prezent, chiar dacă suntem într-o criză multiplă cu război într-o țară vecină și inflație ridicată la nivel global. Dănescu se așteaptă ca băncile să-și ajute clienții inclusiv prin amânări ale ratelor, dar susține că o lege în acest sens ar putea duce la efecte nedorite pentru toată lumea, inclusiv pentru clienți.
Sistemul bancar românesc a încheiat primul trimestru din 2022 cu un profit net în creștere atât față de aceeași perioadă din 2021 cât și față de ultimul trimestru al anului trecut. Activele nete au stagnat însă față de finele anului trecut, rata creditelor neperformante a continuat să scadă ușor în timp ce solvabilitatea a înregistrat al cincilea trimestru consecutiv de scădere, deși se menține la un nivel încă ridicat.