Rezultatele 1 - 25 din 276 pentru "darea in plata"

Condițiile de aplicare a Legii privind darea în plată, schimbate recent în Parlament printr-un proiect de lege reexaminat ca urmare a unei decizii a Curții Constituționale, au fost promulgate astăzi. Actul normativ introduce mai multe condiții favorabile debitorului, prin care instanțele vor stabili dacă există impreviziune. Cea mai importantă modificare vizează creșterea cursului de schimb cu mai mult de jumătate pe o perioadă de cel puțin trei luni, situație în care s-ar încadra creditele în franci elvețieni, dar și o parte din cele în euro.

Condițiile de aplicare a Legii privind darea în plată au fost schimbate, printr-un proiect de lege reexaminat și care a primit miercuri votul final al Camerei Deputaților. Proiectul introduce mai multe condiții favorabile debitorului prin care instanțele vor stabili dacă există impreviziune. Cea mai importantă modificare vizează creșterea cursului de schimb cu mai mult de jumătate pe o perioadă de cel puțin trei luni, situație în care s-ar încadra creditele în franci elvețieni, dar și o parte din cele în euro.

Condițiile de aplicare a Legii privind darea în plată sunt tot mai aproape de a fi schimbate. Comisia juridică din Camera Deputaților a adoptat un raport care introduce mai multe condiții favorabile debitorului prin care instanțele vor stabili dacă există impreviziune. Cea mai importantă modificare vizează creșterea cursului de schimb cu mai mult de jumătate pe o perioadă de cel puțin trei luni, situație în care s-ar încadra creditele în franci elvețieni, dar și o parte din cele în euro.

O creștere mai mare de 50% pe o perioadă de cel puțin trei luni a cursului va fi considerată automat o situație de impreviziune în contractele de credit ipotecar și va da dreptul debitorilor să obțină darea în plată în instanță sau reconfigurarea termenilor împrumutului, potrivit unui proiect de lege adoptat miercuri de Senat. Anterior, Curtea Constituțională a arătat că o variație de 20% ar fi prea redusă, astfel că senatorul Daniel Zamfir, inițiatorul legii dării în plată, a venit cu o nouă propunere care ar include toate creditele în franci elvețieni acordate înainte de criză, dar și pe o parte a celor în euro.

O creștere mai mare de 50% pe o perioadă de cel puțin trei luni a cursului ar putea fi considerată automat o situație de impreviziune în contractele de credit ipotecar și ar da dreptul debitorilor să obțină darea în plată în instanță sau reconfigurarea termenilor împrumutului, potrivit unui amendament la un proiect de lege dezbătut în Parlament. Anterior, Curtea Constituțională a arătat că o variație de 20% ar fi prea redusă, astfel că senatorul Daniel Zamfir a venit cu o nouă propunere care ar include toate creditele în franci elvețieni acordate înainte de criză, dar și pe o parte a celor în euro.

Curtea Constituțională a României a declarat neconstituționale principalele modificări propuse de senatorul Daniel Zamfir la Legea privind darea în plată. Curtea arată că textul de lege, care introduce criterii măsurabile de la care se consideră că în contractele de credit ipotecar operează impreviziunea, încalcă Constituția în privința dreptului la proprietate al creditorilor, dar are și deficiențe de redactare, claritate, precizie și logică și, pe alocuri, are un stil confuz și dezordonat. Pe de altă parte, Curtea arată că legiuitorul ar putea introduce o dispoziție care să stipuleze că o anumită fluctuație valutară este motiv de impreviziune contractuală, însă una mai mare de nivelul de 20% din lege, considerat moderat de către judecătorii constituționali.

Curtea Constituțională a declarat neconstituționale mai multe puncte din proiectul pentru modificarea Legii privind darea în plată. Definirea impreviziunii în funcție de devalorizarea monedei, creșterea gradului de îndatorare și vânzarea silită a imobilului ipotecat nu este constituțională, a decis Curtea.

Eugen Rădulescu, directorul Direcției de stabilitate din Banca Națională a României, spune că inițiativele legislative, legate de funcționarea mediului bancar, cum sunt cele existente acum în Parlament, afectează creditarea și crește prima de risc a țării, inclusiv pentru simplul motiv că sunt discutate, chiar dacă nu ajung să fie aplicate. Rădulescu adaugă că Legea privind darea în plată avea potențialul să genereze pierderi imense pentru bănci, și că cel mai mult au apelat la lege cei cu venituri ridicate și un grad de îndatorare redus.

Curtea Constituțională a amânat dezbaterile privind sesizarea de neconstituționalitate depusă de PNL și USR împotriva modificărilor la Legea privind darea în plată potrivit cărora judecătorii constată automat că există o situație de impreviziune în cazul creșterii monedei creditului peste un anumit nivel sau a scăderii veniturilor, ceea ce ar permite datornicilor să închidă mai ușor creditele prin cedarea locuințelor.

PNL și USR au depus sesizare de neconstituționalitate împotriva modificărilor la Legea privind darea în plată, în care sunt introduse definiții cantitative privind impreviziunea care ar face mai ușor pentru debitori să lase băncilor locuințele ipotecate în schimbul stingerii datoriilor.

Plenul Camerei Deputaților a adoptat proiectul inițiat de senatorul ALDE Daniel Zamfir pentru modificarea Legii privind darea în plată. Sunt introduse definiții cantitative privind impreviziunea care fac mai ușor pentru debitori să închidă creditele la bănci, precum criterii ce țin de deprecierea cursului sau scăderea veniturilor.

Comisia Juridică din Camera Deputaților a adoptat raportul proiectului de lege inițiat de senatorul ALDE Daniel Zamfir pentru modificarea Legii privind darea în plată și care introduce definiții cantitative privind impreviziunea în contractele de credite. Astfel, debitorii vor putea da în plată dacă imobilul ipotecat a scăzut în valoare cu mai mult de jumătate față de momentul adjudecării, moneda creditului a crescut cu mai mult de 20%, gradul de îndatorare a crescut sau debitorul a fost executat silit.

Sistemul bancar acuză Guvernul, într-o scrisoare deschisă, că induce în eroare opinia publică prin declarațiile recente și că riscă să grăbească intrarea în recesiune economică a țării prin noua taxă pe activele bancare și inițiativele legislative adoptate de Parlament.

Asociațiile bancare, alături de alte 10 instituții din industria financiară, arată, într-o scrisoare deschisă, că sunt profund îngrijorate de modificările fiscale propuse de Guvern și de inițiativele legislative adoptate de Parlament, care vor afecta semnificativ dezvoltarea economică a României, vor duce la restrângerea creditării și la creșterea costurilor cu finanțarea. Semnatarii scrisorii cer realizarea unui studiu de impact prin care să fie evaluat impactul fiscalității, cumulat cu aplicarea legilor votate de Parlament, precum cele referitoare la plafonarea dobânzilor, limitarea sumelor recuperate din creanțe cesionate sau eliminarea titlului executoriu aferent contractelor de credit.

Senatorii au aprobat miercuri noi modificări la Legea dării în plată, prin care sunt redefinite condițiile în care judecătorii vor evalua situația de impreviziune în care ajung debitorii, ceea ce ar face, teoretic, mult mai ușor de admis cererile de dare în plată. Anterior, în comisii, senatorii respinseseră prevederea prin care persoanele care au contractat credite ipotecare, garantate de stat, în programul Prima Casă ar fi putut da în plată imobilul pentru stingerea creditului.

Convocarea la notarul public, în vederea dării în plată a unui imobil achiziționat prin credit, cu scopul stingerii acestei datorii, nu va putea depăși pragul de 90 de ziile, conform unui amendament avizat de senatori. Amendamentul a fost propus chiar de către bănci și a fost preluat de către comisia de buget a Senatului.

Amendamentul prin care persoanele care au contractat credite ipotecare, garantate de stat, în programul Prima Casă vor putea da în plată imobilul pentru stingerea creditului a fost respins. În schimb, au fost adoptate noi condiții, în care judecătorii vor evalua situația de impreviziune în care ajung debitorii, ceea ce ar face, teoretic, mult mai ușor de admis cererile de dare în plată.

Banca Națională a României a analizat schimbările pregătite în cazul Legii privind darea în plată, prin care sunt redefinite condițiile în care judecătorii vor evalua situația de impreviziune în care ajung debitorii, și a transmis Parlamentului că amendamentele inițiate de sentorul Daniel Zamfir deturnează scopul legii și sunt neconstituționale. Mai mult, BNR arată că impreviziunea nu poate fi stabilită prin lege, iar amendamentele ar afecta negativ atât debitorii, cât și creditorii.

Băncile atacă schimbările pregătite în cazul Legii privind darea în plată, prin care sunt redefinite condițiile în care judecătorii vor evalua situația de impreviziune în care ajung debitorii, indicându-le ca neconstituționale, discriminatorii și stabilite aleatoriu, fără studiu de impact. Bancherii se opun, totodată, introducerii programului Prima Casă în sfera de aplicabilitate a Legii dării în plată, avertizând că ar afecta rating-ul de țară.

Proiectul de modificare a Legii privind darea în plată, cu eliminarea excepției pentru cei cu credite Prima Casă și introducerea unei definiții a impreviziunii în funcție de starea financiară a debitorului sau de evoluția pieței imobiliare, nu este văzut bine de bancheri, care transmit că investitorii încep să întrebe dacă România nu se pregătește cumva cu legislația pentru o criză imobiliară. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, atenționează că modificările pentru sistemul bancar trebuie analizate cu înțelepciune, fără grabă. Și ministrul Finanțelor insistă că reglementările nu trebuie să afecteze competitivitatea instituțiilor financiare și nici capacitatea companiilor de a se finanța. Plus un anunț Isărescu- când ar urma să adopte România moneda euro

O adoptare de către Parlament a proiectului de lege pentru eliminarea exceptării creditelor ipotecare contractate prin programul Prima Casă de la posibilitatea de stingere prin darea în plată a imobilelor astfel achiziționate vadetermina băncile să se îndrepte împotriva statului pentru executarea garanției de 50% prevăzute de program, ceea ce va pune presiune pe finanțele publice, a transmis, la Profit Financial Forum, directorul general al BRD, Francois Bloch.

Inițiatorul Legii privind darea în plată vine cu noi amendamente, prin care vrea să redefinească condițiile în care judecătorii vor evalua situația de impreviziune în care ajung debitorii. Astfel, se va considera că se aplică darea în plată automat în condițiile în care imobilul locuință cu care este garantat un credit ipotecar s-a depreciat cu mai mult de jumătate față de momentul contractării împrumutului, în cazul în care valuta creditului s-a apreciat cu mai mult de 20% față de leu, dacă gradul de îndatorare a crescut față de momentul acordării creditului și debitorul a fost executat silit. Starea de impreviziune se va prezuma, fiind de datoria creditorului să dovedească în instanță faptul că nu sunt îndeplinite cererile de admisibilitate.

Prim-viceguvernatorul BNR Florin Georgescu a explicat, într-o scrisoare trimisă președintelui Comisiei de buget finanțe din Senat, de ce Banca Națională nu susține proiectul de lege care ar permite și clienților care au luat credite Prima Casă garantate de stat să dea în plată locuințele pentru a stinge obligația către bancă. Inițiat de senatorul Daniel Zamfir, proiectul nu a primit nici acordul Guvernului, nici al Ministerului Finanțelor.

Banca Națională a României a transmis Parlamentului că se opune unui proiect care vizează eliminarea excepției privind programul Prima Casă din Legea privind darea în plată. Posibilitatea ca și debitorii cu credite garantate de stat să dea în plată ar duce băncile în situația de a nu mai putea recupera banii de la stat, scrie prim-viceguvernatorul Florin Georgescu.

Senatorul Daniel Zamfir, autorul Legii dării în plată, a propus printr-un proiect de lege, prezentat în premieră pentru Profit.ro, ca beneficiarii programului Prima Casă să nu fie excluși de la posibilitatea de a-și ceda locuința băncii în schimbul stingerii creditului imobiliar. Proiectul respectiv nu se bucură însă de sprijinul Băncii Naționale a României, nici al băncilor, dar, în forma actuală, nici de sprijinul Ministerului Finanțelor Publice, respectiv al Guvernului, conform informațiilor Profit.ro.