Rezultatele 1 - 25 din 270 pentru "darea in plata"

Curtea Constituțională a declarat neconstituționale mai multe puncte din proiectul pentru modificarea Legii privind darea în plată. Definirea impreviziunii în funcție de devalorizarea monedei, creșterea gradului de îndatorare și vânzarea silită a imobilului ipotecat nu este constituțională, a decis Curtea.

Eugen Rădulescu, directorul Direcției de stabilitate din Banca Națională a României, spune că inițiativele legislative, legate de funcționarea mediului bancar, cum sunt cele existente acum în Parlament, afectează creditarea și crește prima de risc a țării, inclusiv pentru simplul motiv că sunt discutate, chiar dacă nu ajung să fie aplicate. Rădulescu adaugă că Legea privind darea în plată avea potențialul să genereze pierderi imense pentru bănci, și că cel mai mult au apelat la lege cei cu venituri ridicate și un grad de îndatorare redus.

Curtea Constituțională a amânat dezbaterile privind sesizarea de neconstituționalitate depusă de PNL și USR împotriva modificărilor la Legea privind darea în plată potrivit cărora judecătorii constată automat că există o situație de impreviziune în cazul creșterii monedei creditului peste un anumit nivel sau a scăderii veniturilor, ceea ce ar permite datornicilor să închidă mai ușor creditele prin cedarea locuințelor.

PNL și USR au depus sesizare de neconstituționalitate împotriva modificărilor la Legea privind darea în plată, în care sunt introduse definiții cantitative privind impreviziunea care ar face mai ușor pentru debitori să lase băncilor locuințele ipotecate în schimbul stingerii datoriilor.

Plenul Camerei Deputaților a adoptat proiectul inițiat de senatorul ALDE Daniel Zamfir pentru modificarea Legii privind darea în plată. Sunt introduse definiții cantitative privind impreviziunea care fac mai ușor pentru debitori să închidă creditele la bănci, precum criterii ce țin de deprecierea cursului sau scăderea veniturilor.

Comisia Juridică din Camera Deputaților a adoptat raportul proiectului de lege inițiat de senatorul ALDE Daniel Zamfir pentru modificarea Legii privind darea în plată și care introduce definiții cantitative privind impreviziunea în contractele de credite. Astfel, debitorii vor putea da în plată dacă imobilul ipotecat a scăzut în valoare cu mai mult de jumătate față de momentul adjudecării, moneda creditului a crescut cu mai mult de 20%, gradul de îndatorare a crescut sau debitorul a fost executat silit.

Sistemul bancar acuză Guvernul, într-o scrisoare deschisă, că induce în eroare opinia publică prin declarațiile recente și că riscă să grăbească intrarea în recesiune economică a țării prin noua taxă pe activele bancare și inițiativele legislative adoptate de Parlament.

Asociațiile bancare, alături de alte 10 instituții din industria financiară, arată, într-o scrisoare deschisă, că sunt profund îngrijorate de modificările fiscale propuse de Guvern și de inițiativele legislative adoptate de Parlament, care vor afecta semnificativ dezvoltarea economică a României, vor duce la restrângerea creditării și la creșterea costurilor cu finanțarea. Semnatarii scrisorii cer realizarea unui studiu de impact prin care să fie evaluat impactul fiscalității, cumulat cu aplicarea legilor votate de Parlament, precum cele referitoare la plafonarea dobânzilor, limitarea sumelor recuperate din creanțe cesionate sau eliminarea titlului executoriu aferent contractelor de credit.

Senatorii au aprobat miercuri noi modificări la Legea dării în plată, prin care sunt redefinite condițiile în care judecătorii vor evalua situația de impreviziune în care ajung debitorii, ceea ce ar face, teoretic, mult mai ușor de admis cererile de dare în plată. Anterior, în comisii, senatorii respinseseră prevederea prin care persoanele care au contractat credite ipotecare, garantate de stat, în programul Prima Casă ar fi putut da în plată imobilul pentru stingerea creditului.

Convocarea la notarul public, în vederea dării în plată a unui imobil achiziționat prin credit, cu scopul stingerii acestei datorii, nu va putea depăși pragul de 90 de ziile, conform unui amendament avizat de senatori. Amendamentul a fost propus chiar de către bănci și a fost preluat de către comisia de buget a Senatului.

Amendamentul prin care persoanele care au contractat credite ipotecare, garantate de stat, în programul Prima Casă vor putea da în plată imobilul pentru stingerea creditului a fost respins. În schimb, au fost adoptate noi condiții, în care judecătorii vor evalua situația de impreviziune în care ajung debitorii, ceea ce ar face, teoretic, mult mai ușor de admis cererile de dare în plată.

Banca Națională a României a analizat schimbările pregătite în cazul Legii privind darea în plată, prin care sunt redefinite condițiile în care judecătorii vor evalua situația de impreviziune în care ajung debitorii, și a transmis Parlamentului că amendamentele inițiate de sentorul Daniel Zamfir deturnează scopul legii și sunt neconstituționale. Mai mult, BNR arată că impreviziunea nu poate fi stabilită prin lege, iar amendamentele ar afecta negativ atât debitorii, cât și creditorii.

Băncile atacă schimbările pregătite în cazul Legii privind darea în plată, prin care sunt redefinite condițiile în care judecătorii vor evalua situația de impreviziune în care ajung debitorii, indicându-le ca neconstituționale, discriminatorii și stabilite aleatoriu, fără studiu de impact. Bancherii se opun, totodată, introducerii programului Prima Casă în sfera de aplicabilitate a Legii dării în plată, avertizând că ar afecta rating-ul de țară.

Proiectul de modificare a Legii privind darea în plată, cu eliminarea excepției pentru cei cu credite Prima Casă și introducerea unei definiții a impreviziunii în funcție de starea financiară a debitorului sau de evoluția pieței imobiliare, nu este văzut bine de bancheri, care transmit că investitorii încep să întrebe dacă România nu se pregătește cumva cu legislația pentru o criză imobiliară. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, atenționează că modificările pentru sistemul bancar trebuie analizate cu înțelepciune, fără grabă. Și ministrul Finanțelor insistă că reglementările nu trebuie să afecteze competitivitatea instituțiilor financiare și nici capacitatea companiilor de a se finanța. Plus un anunț Isărescu- când ar urma să adopte România moneda euro

O adoptare de către Parlament a proiectului de lege pentru eliminarea exceptării creditelor ipotecare contractate prin programul Prima Casă de la posibilitatea de stingere prin darea în plată a imobilelor astfel achiziționate vadetermina băncile să se îndrepte împotriva statului pentru executarea garanției de 50% prevăzute de program, ceea ce va pune presiune pe finanțele publice, a transmis, la Profit Financial Forum, directorul general al BRD, Francois Bloch.

Inițiatorul Legii privind darea în plată vine cu noi amendamente, prin care vrea să redefinească condițiile în care judecătorii vor evalua situația de impreviziune în care ajung debitorii. Astfel, se va considera că se aplică darea în plată automat în condițiile în care imobilul locuință cu care este garantat un credit ipotecar s-a depreciat cu mai mult de jumătate față de momentul contractării împrumutului, în cazul în care valuta creditului s-a apreciat cu mai mult de 20% față de leu, dacă gradul de îndatorare a crescut față de momentul acordării creditului și debitorul a fost executat silit. Starea de impreviziune se va prezuma, fiind de datoria creditorului să dovedească în instanță faptul că nu sunt îndeplinite cererile de admisibilitate.

Prim-viceguvernatorul BNR Florin Georgescu a explicat, într-o scrisoare trimisă președintelui Comisiei de buget finanțe din Senat, de ce Banca Națională nu susține proiectul de lege care ar permite și clienților care au luat credite Prima Casă garantate de stat să dea în plată locuințele pentru a stinge obligația către bancă. Inițiat de senatorul Daniel Zamfir, proiectul nu a primit nici acordul Guvernului, nici al Ministerului Finanțelor.

Banca Națională a României a transmis Parlamentului că se opune unui proiect care vizează eliminarea excepției privind programul Prima Casă din Legea privind darea în plată. Posibilitatea ca și debitorii cu credite garantate de stat să dea în plată ar duce băncile în situația de a nu mai putea recupera banii de la stat, scrie prim-viceguvernatorul Florin Georgescu.

Senatorul Daniel Zamfir, autorul Legii dării în plată, a propus printr-un proiect de lege, prezentat în premieră pentru Profit.ro, ca beneficiarii programului Prima Casă să nu fie excluși de la posibilitatea de a-și ceda locuința băncii în schimbul stingerii creditului imobiliar. Proiectul respectiv nu se bucură însă de sprijinul Băncii Naționale a României, nici al băncilor, dar, în forma actuală, nici de sprijinul Ministerului Finanțelor Publice, respectiv al Guvernului, conform informațiilor Profit.ro.

Beneficiarii programului Prima Casă nu vor mai fi excluși de la posibilitatea de a-și ceda locuința băncii în schimbul stingerii creditului imobiliar, schimbarea fiind avansată acum și prezentată pentru Profit.ro de senatorul Daniel Zamfir, autorul Legii dării în plată. Programul Prima Casă este astăzi exclus de la prevederile acestei legi cu argumentul că statul garantează până la jumătate din costul unui credit imobiliar în condițiile unor dobânzi mai mici percepute de bănci. Senatorul care s-a luptat anul trecut cu băncile pregătește acum o nouă modificare.

Curtea Constituțională a respins cererea unor debitori aflați în litigiu cu OTP Bank ca articolul care impune un plafon de până la 250.000 de euro pentru solicitările de dare în plată să fie declarat neconstituțional.

Banca Națională a României pune revigorarea activității în sectorul construcțiilor din acest an pe seama atenuării efectelor Legii 77/2016 privind darea în plată, după intervenția Curții Constituționale. Ritmul notificărilor primite de bănci de la debitorii care vor să dea locuințele în schimbul stingerii creditelor a scăzut în ultima perioadă. Instituțiile de credit au primit 7.900 de notificări până la începutul lunii septembrie, o cincime în acest an, dintre care 3.200 aferente debitorilor cu credite în franci elvețieni.

Înalta Curte de Casație și Justiție a respins ca inadmisibilă cererea unei instanțe de a stabili dacă debitorii executați silit pot să dea sau nu în plată. Înalta Curte fusese sesizată de Tribunalul Călărași înainte ca Curtea Constituțională să pronunțe o decizie pe latura constituțională a articolelor care tratează problema celor executați silit în legea privind darea în plată.

Înalta Curte de Casație și Justiție are pe rolul ședinței din 18 septembrie o sesizare pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile prin care se dedică dacă legea privind darea în plată se aplică și celor care au pierdut locuința prin executare silită și acum au în continuare datorii la creditori. Pe aceeași speță, dar din punct de vedere al constituționalității, s-a pronunțat recent și Curtea Constituțională.

Judecătoria Sectorului 5 din București a hotărât ca doi clienți ai Piraeus Bank să plătească, pentru viitor, ratele datoriei în franci elvețieni la cursul din 2008, când francul valora circa jumătate față de cât valorează în prezent față de leu. Hotărârea vine în contextul în care debitorii au vrut să dea în plată casa luată pe credit, însă, după decizia Curții Constituționale care a introdus cerința impreviziunii în lege, au cerut reechilibrarea contractului. Soluția nu este definitivă.