Rezultatele 1 - 25 din 251 pentru "darea in plata"

Beneficiarii programului Prima Casă nu vor mai fi excluși de la posibilitatea de a-și ceda locuința băncii în schimbul stingerii creditului imobiliar, schimbarea fiind avansată acum și prezentată pentru Profit.ro de senatorul Daniel Zamfir, autorul Legii dării în plată. Programul Prima Casă este astăzi exclus de la prevederile acestei legi cu argumentul că statul garantează până la jumătate din costul unui credit imobiliar în condițiile unor dobânzi mai mici percepute de bănci. Senatorul care s-a luptat anul trecut cu băncile pregătește acum o nouă modificare.

Curtea Constituțională a respins cererea unor debitori aflați în litigiu cu OTP Bank ca articolul care impune un plafon de până la 250.000 de euro pentru solicitările de dare în plată să fie declarat neconstituțional.

Banca Națională a României pune revigorarea activității în sectorul construcțiilor din acest an pe seama atenuării efectelor Legii 77/2016 privind darea în plată, după intervenția Curții Constituționale. Ritmul notificărilor primite de bănci de la debitorii care vor să dea locuințele în schimbul stingerii creditelor a scăzut în ultima perioadă. Instituțiile de credit au primit 7.900 de notificări până la începutul lunii septembrie, o cincime în acest an, dintre care 3.200 aferente debitorilor cu credite în franci elvețieni.

Înalta Curte de Casație și Justiție a respins ca inadmisibilă cererea unei instanțe de a stabili dacă debitorii executați silit pot să dea sau nu în plată. Înalta Curte fusese sesizată de Tribunalul Călărași înainte ca Curtea Constituțională să pronunțe o decizie pe latura constituțională a articolelor care tratează problema celor executați silit în legea privind darea în plată.

Înalta Curte de Casație și Justiție are pe rolul ședinței din 18 septembrie o sesizare pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile prin care se dedică dacă legea privind darea în plată se aplică și celor care au pierdut locuința prin executare silită și acum au în continuare datorii la creditori. Pe aceeași speță, dar din punct de vedere al constituționalității, s-a pronunțat recent și Curtea Constituțională.

Judecătoria Sectorului 5 din București a hotărât ca doi clienți ai Piraeus Bank să plătească, pentru viitor, ratele datoriei în franci elvețieni la cursul din 2008, când francul valora circa jumătate față de cât valorează în prezent față de leu. Hotărârea vine în contextul în care debitorii au vrut să dea în plată casa luată pe credit, însă, după decizia Curții Constituționale care a introdus cerința impreviziunii în lege, au cerut reechilibrarea contractului. Soluția nu este definitivă.

Raiffeisen Bank România a eliberat, în primul trimestru, provizioane de 22 de milioane de euro constituite pentru acoperirea pierderilor potențiale din Legea privind darea în plată. Banca a pus însă deoparte 24 de milioane de euro în noi provizioane, cea mai mare sumă fiind necesară pentru acoperirea pierderilor din conversia creditelor în franci elvețieni. Per total, cheltuielile cu provizioanele au crescut, ceea ce a dus la reducerea profitabilități băncii cu capital austriac.

Clienții băncilor folosesc darea în plată drept instrument de negociere, după ce Curtea Constituțională a decis că darea în plată se aplică doar în condițiile impreviziunii, explică avocatul Dragoș Bogdan. El a prezentat și o statistică privind situația parțială a proceselor pe darea în plată.

Băncile câștigă de trei ori mai multe procese pe darea în plată decât clienții, arată datele instanțelor la mai bine de o lună după ce Curtea Constituțională a publicat motivarea deciziei pe Legea în cauză. Instanțele cer informații despre veniturile și averea clienților, pentru a stabili dacă aceștia sunt în situația impreviziunii.

Băncile câștigă de trei ori mai multe procese pe darea în plată decât clienții, arată datele instanțelor la mai bine de o lună după ce Curtea Constituțională a publicat motivarea deciziei pe Legea în cauză. Instanțele cer informații despre veniturile și averea clienților, pentru a stabili dacă aceștia sunt în situația impreviziunii.

Băncile nu vor putea storna toate provizioanele constituite după intrarea în vigoare a Legii dării în plată, pentru că aceasta produce riscuri, chiar dacă sensul acestei legi a fost modificat de Curtea Constituțională prin condiționarea aplicării la existența impreviziunii, spun bancherii. Sergiu Oprescu, președintele ARB, se așteaptă ca situațiile de impreviziune să fie dovedite în instanță mai degrabă în mod excepțional.

Unele bănci locale vor continua să accepte notificările clienților de darea în plată, pentru că preluarea imobilului are avantaje față de executarea silită și poate crește sumele recuperate, spune Gelu Gherghescu, partener la firma de consultanță Ernst & Young.

Legea dării în plată, în forma în care a ieșit de la Curtea Constituțională a României, va genera dificultăți de interpretare la nivel instanțelor și multe soluții divergente, spun doi judecători care au participat la o conferință de specialitate organizată de Institutul Bancar Român.

Băncile au primit 6.400 de notificări de dare în plată de la debitori până la finele lunii decembrie, pentru credite de circa 1,8 miliarde de lei, potrivit lui Florian Neagu, directorul adjunct al Direcției de stabilitate financiară din cadrul Băncii Naționale a României.

Echitate, bună-credință, riscuri și supra-riscuri sunt cuvintele care definesc motivarea Curții Constituționale pe disputata Lege a dării în plată, document în care Curtea explică cum trebuie văzută legea prin intermediul teoriei impreviziunii.

Curtea Constituțională a României consideră că Legea privind darea în plată nu se poate aplica în cazul în care debitorii au fost deja executați silit și imobilul care garantează creditul a fost deja vândut de către creditor, potrivit unei motivări a Curții, publicată în Monitorul Oficial.

Băncile au câștigat, în ultimele două luni, majoritatea proceselor pe darea în plată în care există sentințe definitive. Cele mai multe instanțe de fond așteaptă motivarea deciziilor luate în octombrie de Curtea Constituțională pe această lege. O decizie a fost deja motivată, însă nu a putut fi publicată de Monitorul Oficial.

Direcția Națională Anticorupție este intimat într-un dosar în care doi debitori încearcă să dea în plată un imobil către CEC Bank. DNA a ajuns, în cele din urmă, în darea în plată, dar nu așa cum dorea Banca Națională a României.

Băncile au primit 5.366 de notificări de dare în plată pentru credite de 1,56 de miliarde de lei până la finele lunii septembrie, potrivit datelor Băncii Naționale a României. Creditorii au contestat majoritatea notificărilor.

Cadrul extern, legislația bancară și construcția bugetului pe anul viitor sunt principalele riscuri la adresa stabilității financiare, spune viceguvernatorul BNR Liviu Voinea, care remarcă o diminuare a riscurilor față de ediția de primăvară a raportului de specialitate.

Patria Bank, bancă ce urmează să fuzioneze cu Carpatica și să preia numele celei din urmă, a luat în plată 11 apartamente în toată țara, în valoare de 1,3 milioane de lei.

Legea privind darea în plată și conversia creditelor în franci elvețieni nu lovesc sistemul bancar așa cum era posibil și, după anul electoral 2016, autoritățile nu vor veni cu noi presiuni legislative, spune Radu Ghețea, președintele CEC Bank.

BCR, BRD și Raiffeisen Bank, aflate pe primele două locuri, respectiv pe poziția a patra în funcție de active, vor beneficia de creșterea robustă a economiei românești în cadrul procesului de curățare a bilanțurilor de creditele neperformante, consideră analiștii Moody’s, care avertizează, însă, că profitabilitatea creditorilor ar putea fi amenințată de recentele schimbări legislative.

Adunările creditorilor nu vor mai avea niciun cuvânt de spus în privința deciziilor Autorității pentru Administrarea Activelor Statului, aflată în subordinea Guvernului, de a stinge creanțele pe care le deține asupra companiilor insolvente, care îi datorează bani, prin preluarea activelor funcționale ale acestora, prin procedura dării în plată.

Raiffeisen Bank ar putea elibera, în ultimele trei luni din 2016, cheltuielile de 39 de milioane de euro constituite după intrarea în vigoare a Legii privind darea în plată, ca urmare a deciziei Curții Constituționale care a introdus condiția existenței impreviziunii pentru debitorii care vor să renunțe la case în schimbul ștergerii datoriilor. O parte din bani ar putea fi utilizați pentru conversii voluntare.