Rezultatele 1 - 25 din 159 pentru "deficit bugetar"

Deficitul bugetar a crescut cu 6,33 miliarde de lei în luna iunie și a ajuns pentru primele șase luni ale anului la 45,2 miliarde de lei, reprezentând 4,17% din PIB. În primele șase luni ale anului trecut, deficitul bugetar a fost de 20 de miliarde de lei, reprezentând 1,94% din PIB. Impactul economic al măsurilor luate pentru limitarea epidemiei de coronavirus a condus la deficite ridicate în lunile martie - 10 miliarde de lei, aprilie - 8,8 miliarde de lei, mai - 12 miliarde de lei și iunie - 6,33 miliarde lei. Trebuie remarcat că deficitul din iunie este la jumătate față de luna mai și cel mai redus de la debutul crizei în România, în luna martie, când a fost instituită starea de urgență și au fost adoptate restricții cu impact economic puternic. Mai mult de jumătate din deficitul pe primele șase luni, respectiv 23,04 miliarde lei (2,13% din PIB), este generat de sumele lăsate în mediul economic prin facilitățile fiscale și cheltuieli excepționale adoptate pentru combaterea efectelor epidemiei de COVID-19, potrivit Ministerului Finanțelor.

Camera inferioară a Parlamentului din Cehia a adoptat miercuri un plan al guvernului care prevede un deficit bugetar al guvernului central record de 500 de miliarde de coroane (21,11 miliarde de dolari) pentru 2020, de peste 12 ori mai mare față de ținta anterioară pandemiei de coronavirus, transmite Reuters.

Deficitul bugetar a înregistrat în mai cea mai mare creștere lunară de anul acesta, cu aproximativ 12 miliarde de lei, de la 26,82 miliarde de lei în ianuarie-aprilie, la 38,84 miliarde lei pentru intervalul ianaurie-mai. Deficitul a crescut accelerat, cu 10 miliarde de lei în luna martie și cu 8,8 miliarde de lei în aprilie, în contextul în care veniturile au scăzut iar cheltuielile statului au urcat din cauza impactului economic al măsurilor luate de autorități pentru combaterea epidemiei de coronavirus. Execuția bugetului general consolidat în primele cinci luni ale anului 2020 a înregistrat un deficit de 38,84 miliarde lei (3,59% din PIB), din care aproape jumătate este generat de sumele lăsate în mediul economic prin facilitățile fiscale și cheltuieli excepționale adoptate pentru combaterea efectelor epidemiei de COVID-19.

Economia ar putea reveni rapid după o cădere abruptă, dar evoluția depinde de cea a pandemiei – un al doilea val de îmbolnăviri ar fi greu de gestionat economic de România, care nu mai are la îndemână resurse fiscale, arată Valentin Tătaru, economist al ING Bank, la emisiunea Profit Live. O îngrijorare vine și din deficitul de cont curent, care va trebui să fie finanțat din intrări nesustenabile de capital, după ce investițiile străine directe au devenit negative.

Banca Națională a României se așteaptă la o contracție semnificativă a economiei în acest an, mai ales ca urmare a unui declin sever în trimestrul 2, urmat de o redresare moderată anul viitor, dar sub potențialul de creștere. Banca centrală notează că perspectivele sunt dominate de multe incertitudini legate de criza COVID-19, la care se adaugă și cele generate de politica fiscală, într-o perioadă cu alegeri și în care trebuie să intre în vigoare noua lege a pensiilor.

Cehii sunt atât de reticenți la ideea de împrumuturi încât un fost prim ministru a calificat odată datoria publică drept "inamicul public numărul 1" și chiar și Germania, țară renumită pentru disciplina sa fiscală, considera Cehia drept un model de prudență bugetară, transmite Bloomberg.

Agenția de evaluare financiară S&P Global Ratings, cea mai mare din lume, estimează că economia românească va avea, anul acesta, un declin de 5,5%, iar deficitul bugetar va urca la 8% din PIB, chiar dacă pensiile nu vor fi majorate cu 40%, așa cum prevede legislația la acest moment.

Bugetele companiilor de stat, pe care Guvernul le are în portofoliu, sunt în analiză în principal în ceea ce privește gradul de îndeplinire a investițiilor și perspectiva acestora, pentru a vedea dacă anumite sume pot fi direcționate către buget, sub formă de dividende, sau trebuie lăsate în bugetele companiilor. Ministrul Economiei nu a primit însă la acest moment un mandat de a solicita dividende suplimentare din partea companiilor și nici în Guvern nu s-a discutat încă așa ceva.

Comisia Europeană a revizuit puternic în scădere estimările privind evoluția economiei României în 2020, citând impactul crizei provocate de pandemia de coronavirus, care va afecta semnificativ și deficitul bugetar, preconizat să se adâncească la peste 9% din PIB.

Deficitul bugetar pentru primele trei luni a crescut la 18,06 miliarde de lei (1,67% din PIB), de la 8,3 miliarde de lei (0,73% din PIB) în ianuarie-februarie anul acesta și 5,48 miliarde lei (0,54% din PIB) în primele trei luni ale anului trecut, în contextul în care România a intrat în stare de urgență pe 16 martie, iar restricțiile impuse de Guvern pentru limitarea răspândirii coronavirusului au lovit puternic economia.

Agenția de evaluare financiară Fitch a anunțat că a înrăutățit de la "stabilă" la "negativă" perspectiva asupra ratingului de credit al statului român și a reconfirmat totodată calificativul "BBB-" aferent datoriei guvernamentale românești pe termen lung în valută, fapt care menține obligațiunile de stat ale României în categoria celor recomandate pentru investiții. Cei de la Fitch văd o adâncire a deficitului bugetar până la 8% din PIB în 2020, semnificativ peste prognoza oficială a Guvernului, de 6,7%, pe care a fost construită recenta rectificare bugetară.

Deficitul bugetar se va situa anul acesta la 75,2 miliarde de lei, reprezentând 6,7% din PIB, a anunțat astăzi ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, în contextul în care bugetul se află sub presiune semnificativă, din cauza creșterii cheltuielilor, mai ales în sectorul de sănătate și muncă, dar și din cauza diminuării veniturilor ca urmare a impactului economic al restricțiilor impuse pentru combaterea răspândirii coronavirusului.

BCR a revizuit prognoza pentru 2020 de la o creștere de 1,8% la o scădere de 4,7% a economiei, în contextul epidemiei de coronavirus. Situația fiscală se va înrăutăți și mai mult decât era așteptat și deficitul public va exploda la 7,3% din produsul intern brut, cu o creștere a datoriei publice la peste 40% din PIB, ceea ce va aduce și presiuni mai mari pentru scăderea ratingului suveran. Totodată, rata șomajului ar urma să crească de aproape trei ori până finele anului. Vestea bună este că anul viitor economia ar reveni pe creștere.

Cheltuielile Guvernului au fost în ianuarie mai mari cu 457,6 milioane de lei mai mari comparativ cu veniturile, deficitul bugetar fiind de numai 0,04% raportat la PIB. Anul trecut în ianuarie, execuția bugetară arăta un excedent de 717 milioane de lei, echivalentul a 0,07% din PIB. Veniturile au crescut în ianuarie cu 7% raportat la aceeași lună a anului trecut, în timp ce cheltuielile au urcat cu 11,6%, în mare măsură ca urmare a majorărilor de pensii, salarii și alocații rezultate din modificările legislative.

Perspectiva alegerilor anticipate este deja prinsă în prețul curent al obligațiunilor suverane românești în proporție de peste jumătate și noul Guvern va fi obligat să adopte măsuri de consolidare fiscală, arată Ciprian Dascălu, economist-șef al BCR.

Incertitudinile venite din situația fiscal-bugetară sunt deosebit de mari, în condițiile creșterii deficitului la mult peste 3% din produsul intern brut, și Guvernul ar putea fi nevoit să ia măsuri suplimentare de corecție, arată minuta celei mai recente ședințe de politică monetară a băncii centrale. Leul ar putea fi pus sub presiune de deficitul bugetar și cel de cont curent, arată BNR, în timp ce creșterea economică va decelera, dar ar trebui să rămână solidă.

Ministrul Finanțelor spune că Guvernul va reduce deficitul bugetar la 3,6% din PIB sau chiar la un nivel mai redus și transmite Băncii Naționale a României să reducă cât mai rapid dobânzile, dacă are vreo intenție în acest sens.

Guvernatorul Mugur Isărescu prezintă o prognoză mai bună privind inflația, dar avertizează din nou asupra problemei “acute” a deficitelor fiscale și contului curent în creștere și spune că rezolvarea este 100% politică și nu monetară.

Guvernatorul Băncii Naționale a României reia avertismentele cu privire la situația fiscală a țării, în condițiile în care legea votată în Parlament anul trecut la inițiativa PSD prevede o majorare a pensiilor cu 40% din septembrie. Isărescu spune că situația trebuie evaluată în funcție de mersul economiei și de mediul extern, dar că trebuie privit și la mesajele pe care le dau agențiile de rating și instituțiile internaționale.

Banca Națională a României a menținut dobânda de politică monetară la nivelul de 2,5% pe an și a redus rezervele minime obligatorii pentru valută de la 8% la 6%. Banca centrală menționează, în premieră, epidemia de coronavirus printre factorii de risc și incertitudine la adresa creșterii economice globale, cu efecte și asupra României. Deficitele bugetare și de cont curent rămân, însă, cele mai preocupante pentru BNR, mai ales în contextul unui an electoral.

Banca Națională a României va menține dobânda cheie la 2,5% în ședința de politică monetară de vineri, nivel la care se află din mai 2018, potrivit estimărilor analiștilor. Banca centrală ar putea tăia rezervele minime obligatorii ale băncilor pentru valută, mișcare ce ar putea elibera circa 600 de milioane de euro, bani ce ar ajunge în cele din urmă la finanțarea statului.

Economia Statelor Unite va înregistra în 2020 o creștere economică ”solidă”, de 2,2%, și un deficit al bugetului federal de 1.015 miliarde de dolari, potrivit estimărilor Comisiei de buget a Congresului, care este bipartizană, transmite Reuters.

Cheltuielile mult peste încasările la buget din ultimii doi ani s-au materializat într-o creștere puternică a deficitului bugetar în 2019 și depășirea programată a pragului de 3% din produsul intern brut impus de tratatele europene pentru 2020. Guvernul se va confrunta cu procedura de deficit excesiv din partea Comisiei Europene de la jumătatea acestui an și ar putea fi nevoit să ia măsuri rapide de corecție, care pot veni doar prin reducerea abruptă a cheltuielilor, ceea ce va afecta economia, arată o analiză a ING Bank.

Consiliul Fiscal (CF) a avertizat că deficitul bugetar din acest an ar putea ajunge la 4,6-4,8% din Produsul Intern Brut (PIB), semnificativ peste estimarea de 3,6% a Guvernului.