Rezultatele 1 - 25 din 87 pentru "deficit bugetar"

Tensionarea echilibrelor macroeconomice interne, cu impact negativ asupra deficitului extern, alături de cadrul legislativ incert și impredictibil reprezintă principalele riscuri la adresa stabilității financiare identificate de Banca Națională a României. Guvernatorul Mugur Isărescu spune că OUG 114/2018, prin care a fost introdusă taxa bancară, a reprezentat un risc sever, până să fie modificată.

Guvernul a înregistrat un deficit bugetar, cu cât sunt mai mari cheltuielile statului decât veniturile, de 5,5 miliarde de lei, respectiv 0,54% din PIB, în primul trimestru al acestui an, în urcare de la 4,46 miliarde lei, 0,48% din PIB, în primele trei luni ale anului trecut. Cheltuielile au crescut cu peste 13%, mai accelerat decât veniturile, care au avansat cu 12,5%. Cheltuielile statului cu personalul sunt în urcare cu aproape 26%, în timp ce sumele alocate pentru investiții au stagnat la 4,9 miliarde de lei.

România a avut, în 2018, al doilea mare nivel al deficitului bugetar din Uniunea Europeană, de 3% din PIB, arată datele biroului european de statistică, Eurostat.

Cheltuielile cu salariile și asistența socială, categorie care include și pensiile, au ajuns la cel mai ridicat nivel începând din septembrie 2010 în funcție de ponderea pe care o au în veniturile fiscale și din contribuții colectate de stat. Un dezechilibru mai amplu decât cel de acum a fost înregistrat cel mai recent în septembrie 2010, când România era în plin acord cu FMI, ia autoritățile anunțaseră de puțin timp măsuri de austeritate, cum au fost majorarea TVA de la 19% la 24% și reducerea salariilor bugetarilor cu 25%.

Guvernul a înregistrat în primele două luni un deficit al bugetului general consolidat de 5,2 miliarde de lei, respectiv 0,51% din PIB, față de 5,5 miliarde lei, respectiv 0,58% din PIB înregistrat în aceeași perioadă a anului 2018. Deficitul ridicat din ianuarie-februarie anul trecut a fost, însă, determinat de plăți în contul unor achiziții de armament. Cheltuielile pentru investiții ale Guvernului au fost în ianuarie-februarie 2018 de 3,7 miliarde de lei, sumă în care intră și plățile pentru achiziții militare, în timp ce în primele două luni ale acestui an s-au situat la 1,6 miliarde de lei, o scădere de peste 50%. Costurile cu salariile rămân ridicate, cu un plus de 25% față de primele două luni ale anului trecut, dar un factor pozitiv este că veniturile înregistrează o creștere de 10,4%, mai accelerată față de avansul de 8,6% al cheltuielilor.

România a avut în ultimii ani deficite bugetare ridicate, în jurul limitei de 3% din PIB permisă în UE, dar raportarea la PIB a deficitului, diferența dintre venituri și cheltuieli, nu este neapărat cel mai corect indicator al impactului "găurii" din buget. România este pe ultimele locuri din UE în ce privește colectarea banilor din taxe și impozite, astfel că un deficit apropiat de 3% este mai greu de dus decât pentru o țară în care Guvernul are venituri mult mai mari ca pondere în PIB.

Potrivit proiectului de buget pe 2019, statul român a încasat în 2018 venituri din dividende de la companii la care este acționar în sumă totală de 7,11 miliarde lei, în creștere cu 32% față de 2017, și estimează pentru anul în curs încasări din această sursă în scădere doar ușoară, la 6,83 miliarde lei.

Consiliul fiscal consideră drept excesiv de optimistă creșterea reală a economiei de 5,5% folosită de Guvern în proiectul de buget pe 2019, dar crede că statul s-ar putea încadra în țintele nominale, având în vedere că inflația din economie este subestimată în prognoza economică. Consiliul mai vede probleme și cu estimarea extrem de favorabilă a Guvernului privind evoluția pieței munci, dar și cu estimările privind creșterea veniturilor din TVA și din îmbunătățirea colectării, evoluții care ar putea fi însă contrabalansate de încasările din taxa bancară, ce nu a fost însă inclusă în buget. Consiliul estimează un deficit bugetar de aproape 3% din PIB, ușor mai mare decât cel asumat de Executiv.

Statul a împrumutat în 2018, direct de la populație, peste 2 miliarde de lei, sub obiectivul ambițios de 4 miliarde de lei stabilit la început de an, obiectiv care va rămâne, probabil, la nivel orientativ și pentru anul acesta. Dobânzile la titlurile de stat vândute populației sunt semnificativ mai mari față de ce oferă băncile la depozite, iar veniturile din dobânzi nu sunt impozabile.

Ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, a declarat, sâmbătă, pentru Digi24, că proiectul de buget va fi aprobat marți în Guvern și trimis în aceeași zi Parlamentului. Teodorovici susține că este „un buget revoluționar“ și anunță că ordonatorii principali de credite vor trebui să primească aprobare de la ministrul Finanțelor pentru fiecare cheltuială, iar dacă nu se conformează vor fi amendați, transmite News.ro.

Execuția bugetară pe anul trecut menționează în premieră un venit de 3,87 miliarde de lei apărut în decembrie la un capitol în care, până acum, Ministerul Finanțelor a înregistrat doar sume modice sau chiar „venituri” negative. Suma reprezintă 0,4% din produsul intern brut, în condițiile în care deficitul bugetar înregistrat anul trecut este de 2,88% din PIB, la marginea limitei de 3%.

Prin ultima rectificare bugetară de anul trecut, Guvernul estima că va încasa în plus din taxele pe prospecțiuni, explorări și exploatări miniere nu mai puțin de 60 de milioane de lei, în condițiile în care legea inițială a bugetului de stat pe 2018 prevedea încasări de numai 6,37 milioane lei din aceste surse.

Toate companiile la care statul este acționar unic sau majoritar, fie prin instituții centrale, fie prin primării, precum și regiile autonome, atât cele ale administrației centrale, cât și cele deținute de unitățile administrativ teritoriale, vor fi obligate anul viitor să cedeze la bugetul de stat un procent de 35% din rezervele financiare ce constituie surse proprii de finanțare.

Regele Salman al Arabiei Saudite a anunțat marți un buget de 1,11 mii de miliarde de riali (295 miliarde de dolari) pentru 2019, cel mai mare din istoria țării, și a spus că guvernul va continua reformele economice, transmite Reuters.

Deficitul bugetar al Franței va depăși în 2019 limita de 3% din PIB, în contextul concesiilor făcute de guvernanți în fața protestelor așa-numitelor „veste galbene”.

Hidroelectrica a distribuit deja anul acesta către acționari dividende "uzuale" în valoare totală de 1,134 miliarde lei, din profitul net obținut în 2017, de peste 1,6 miliarde lei. Producătorul de energie hidro se numără printre marile companii de stat cărora Guvernul, aflat în mare foame de bani, le cere și anul acesta dividende suplimentare, alături de Romgaz, Nuclearelectrica, Transgaz și Transelectrica.

Ministerul Finanțelor construiește bugetul pe o ajustare a deficitului bugetar cu 0,5 puncte procentuale, așa cum a convenit în discuțiile anterioare cu Comisia Europeană, și nu cu 1 punct procentual, cum a atras atenția recent Comisia că ar fi necesar, a transmis ministrul de resort, Eugen Teodorovici, prezent la Profit Financial.forum.

Autoritățile locale au solicitat Guvernului doar circa 70 de milioane de lei din cei 600 de milioane de lei alocați în plus de Executiv la prima rectificare bugetară din acest an pentru plata datoriilor restante ale primăriilor, inclusiv față de sistemele locale centralizate de încălzire a populației, astfel că bugetul de stat economisește în acest fel 530 milioane lei.

A doua rectificare bugetară din acest an operată de Guvernul Dăncilă prevede majorarea creditelor bugetare pentru Serviciul Român de Informații, Serviciul de Informații Externe, Serviciul de Telecomunicații Speciale și Serviciul de Protecție și Pază cu suma totală de 69,45 milioane lei, dar și a celor ale Ministerului Public, cu peste 21 milioane lei, și ale Administrației Prezidențiale (mai mult de 7 milioane lei), potrivit proiectului de OUG de rectificare a bugetului de stat elaborat de Executiv.

Guvernul taie, la a doua rectificare bugetară din acest an, cele mai importante fonduri de la Ministerul Transporturilor, urmând că bani să piardă și alte ministere, precum cele ale Cercetării și Inovării, Educației și Culturii. Bani în plus pe final de an urmează să primească Ministerul Finanțelor, inclusiv 1 miliard de lei pentru plata dobânzilor, Ministerul Muncii, Ministerul Sănătății, Ministerul Justiției. Tăieri vor fi operate având în vedere gradul de execuție a cheltuielilor, în principal la proiectele finanțate din fonduri europene.

Comisia Europeană vrea ca România să reducă deficitul bugetar cu cel puțin 1% din PIB în 2019, aproximativ o treime din deficitul bugetar estimat de Guvern anul acesta. Comisia a argumentat această solicitare, pentru o ajustare mai drastică față de ce a cerut în iunie, afirmând că situația s-a schimbat în acest timp, iar România nu a adoptat măsuri efective pentru corectarea abaterii. România a transmis recent Comisiei propuneri de măsuri de austeritate, pentru o corectare a deficitului de amploare mai redusă, printre acestea fiind înghețarea salariilor și menținerea unui număr constant de angajați în sectorul public.

Analiștii ING Bank avertizează că România s-ar putea găsi într-o situație dificilă în perioada următoare, în condițiile în care politicile fiscale și poziția bugetară se află în cea mai proastă situație post-criză, creșterea economică decelerează, iar țara intră în febra electorală, cu multe din promisiunile precedente costisitoare păstrate pentru a maximiza impactul la următoarele alegeri.

Directoratul companiei de stat Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din România, a convocat AGA societății pe 19 decembrie, la solicitarea Ministerului Energiei, care controlează compania cu 80% din acțiuni, pentru supunerea la vot a unei propuneri de acordare de dividende suplimentare în sumă totală de 550 milioane lei din rezervele Hidroelectrica, din care ministerului îi va reveni suma de 440 milioane lei.

Consiliul de Administrație al operatorului sistemului național de transport al gazelor naturale, Transgaz, companie controlată de stat prin Ministerul Economiei cu 58,5% din acțiuni, propune AGA acordarea de dividende suplimentare în sumă totală de 13,4 milioane lei, adică de 1,14 lei/acțiune, din care acționarului majoritar i-ar reveni circa 7,8 milioane lei.

Compania Națională de Transport al Energiei Electrice Transelectrica, controlat de statul român prin Ministerul Economiei cu peste 58% din acțiuni, este a patra companie energetică majoră de stat la care Guvernul apelează pentru a încerca să "cârpească" deficitul bugetar, ministerul solicitând convocarea în acest sens a AGA pe 14 decembrie.