Rezultatele 1 - 25 din 169 pentru "deficit bugetar"

Majorarea pensiilor cu 40% va declanșa o corecție bugetară “dezordonată”, cu repercursiuni asupra redresării economiei României, puternic afectată de pandemie, avertizează S&P Global Ratings.

Deficitul bugetar s-a situat după primele opt luni (ianuarie-august) la 54,77 miliarde lei (5,18% din PIB), față de 21,92 miliarde lei (2,07% din PIB) în perioada similară a anului trecut. În primele șapte luni ale acestui an, deficitul bugetar a fost de 49,68 miliarde lei (4,7% din PIB), astfel că luna august a sporit deficitul cu 5,1 miliarde lei, ritm similar cu cel din iulie, când a urcat cu 4,5 miliarde de lei, cea mai redusă creștere lunară de la debutul în România a crizei economice cauzate de epidemia de coronavirus, în luna martie. Începând din martie, Guvernul a înregistrat deficite ridicate, martie - 10 miliarde de lei, aprilie - 8,8 miliarde de lei, mai - 12 miliarde de lei și iunie - 6,33 miliarde lei, în contextul în care impactul economic al epidemiei a afectat puternic veniturile bugetului, iar cheltuielile au crescut. Ținta de deficit pentru anul acesta este de 91 miliarde lei.

Deficitul bugetar al SUA a depășit 3.000 de miliarde de dolari în primele 11 luni din acest an fiscal, mai mult decât dublu față de nivelul record din 2019, a anunțat Departamentul Trezoreriei din SUA.

Situația bugetului țării s-a deteriorat considerabil în ultimii ani, în contextul în care politicienii au aprobat creșteri de cheltuieli fără acoperire, concomitent cu tăieri de venituri la buget. Creșterile salariilor în sectorul public și majorările pensiilor, decise fără acoperire în economie, riscă să pună România anul următor în postura de singur stat UE care dă pe salarii și beneficii sociale, în special cheltuielile cu pensiile, mai mult decât strânge din taxe, impozite și contribuții. Astfel, aceste cheltuielile rigide ale statului, la care se umblă cu greu odată ce au fost majorate, ar ajunge să depășească veniturile din taxe, impozite și contribuții, veniturile care constituie cea mai mare parte a bugetului și au cel mai ridicat grad de predictibilitate.

Economistul șef al Raiffeisen Bank România și fostul președinte al Consiliului Fiscal avertizează că România a intrat într-o spirală de creștere a deficitului bugetar și a datoriei publice ca urmare a politicilor de dinainte de actuala criză, când salariile și pensiile au fost majorate fără să existe resurse, cu un ritm peste creșterea economică. Dumitru crede că o creștere a taxelor trebuie evitată, dar pentru acest lucru este nevoie de o reformă a sistemului fiscal, inclusiv prin creșterea bazei de impozitare și eliminarea portițelor din Codul fiscal și prin conectarea caselor de marcat cu Fiscul.

Cheltuielile cu salariile din sectorul public și pensiile au ajuns să reprezinte 96,3% din veniturile fiscale și contribuțiile sociale la buget în șapte luni din 2020, față de 81% la finele anului trecut, arată o analiză a BCR. Datele sunt înainte ca pensiile să fie majorate cu 14% din septembrie.

ING Bank România vede deficitul la peste 9% din produsul intern brut în acest an, după ce pensiile ar urma să crească cu 14%, și o datorie publică aproape de 50% din PIB anul viitor. Posibila demitere a Guvernului și apropierea alegerilor complică evoluțiile pe termen scurt și presiunea pe ratingul suveran este în creștere.

Pe fondul pandemiei de coronavirus, care lovește puternic economiile din întreaga lume, guvernul SUA este pe cale să înregistreze un nou reper fiscal negativ: se va împrumuta la fel de mult, sau chiar mai mult, decât va reuși să strângă la buget din taxe și alte surse de venituri în acest an.

Defictul bugetar se va situa la 8,6%% din PIB anul acesta, prevede proiectul de rectificare bugetară prezentat astăzi de Ministerul Finanțelor. Anterior, ținta de deficit bugetar, stabilită la rectificarea din aprilie, a fost de 6,7% din PIB. Mai multi bani primesc ministere precum Transporturile, Sănătate și Învățământ, a declarat ministrul Finanțelor, Florin Cîțu. Rectificarea se bazează pe o scădere a PIB de 3,8%, revizuită de la 1,9% cât estimat Comisia de Prognoză în aprilie.

Deficitul bugetar a crescut cu 6,33 miliarde de lei în luna iunie și a ajuns pentru primele șase luni ale anului la 45,2 miliarde de lei, reprezentând 4,17% din PIB. În primele șase luni ale anului trecut, deficitul bugetar a fost de 20 de miliarde de lei, reprezentând 1,94% din PIB. Impactul economic al măsurilor luate pentru limitarea epidemiei de coronavirus a condus la deficite ridicate în lunile martie - 10 miliarde de lei, aprilie - 8,8 miliarde de lei, mai - 12 miliarde de lei și iunie - 6,33 miliarde lei. Trebuie remarcat că deficitul din iunie este la jumătate față de luna mai și cel mai redus de la debutul crizei în România, în luna martie, când a fost instituită starea de urgență și au fost adoptate restricții cu impact economic puternic. Mai mult de jumătate din deficitul pe primele șase luni, respectiv 23,04 miliarde lei (2,13% din PIB), este generat de sumele lăsate în mediul economic prin facilitățile fiscale și cheltuieli excepționale adoptate pentru combaterea efectelor epidemiei de COVID-19, potrivit Ministerului Finanțelor.

Camera inferioară a Parlamentului din Cehia a adoptat miercuri un plan al guvernului care prevede un deficit bugetar al guvernului central record de 500 de miliarde de coroane (21,11 miliarde de dolari) pentru 2020, de peste 12 ori mai mare față de ținta anterioară pandemiei de coronavirus, transmite Reuters.

Deficitul bugetar a înregistrat în mai cea mai mare creștere lunară de anul acesta, cu aproximativ 12 miliarde de lei, de la 26,82 miliarde de lei în ianuarie-aprilie, la 38,84 miliarde lei pentru intervalul ianaurie-mai. Deficitul a crescut accelerat, cu 10 miliarde de lei în luna martie și cu 8,8 miliarde de lei în aprilie, în contextul în care veniturile au scăzut iar cheltuielile statului au urcat din cauza impactului economic al măsurilor luate de autorități pentru combaterea epidemiei de coronavirus. Execuția bugetului general consolidat în primele cinci luni ale anului 2020 a înregistrat un deficit de 38,84 miliarde lei (3,59% din PIB), din care aproape jumătate este generat de sumele lăsate în mediul economic prin facilitățile fiscale și cheltuieli excepționale adoptate pentru combaterea efectelor epidemiei de COVID-19.

Economia ar putea reveni rapid după o cădere abruptă, dar evoluția depinde de cea a pandemiei – un al doilea val de îmbolnăviri ar fi greu de gestionat economic de România, care nu mai are la îndemână resurse fiscale, arată Valentin Tătaru, economist al ING Bank, la emisiunea Profit Live. O îngrijorare vine și din deficitul de cont curent, care va trebui să fie finanțat din intrări nesustenabile de capital, după ce investițiile străine directe au devenit negative.

Banca Națională a României se așteaptă la o contracție semnificativă a economiei în acest an, mai ales ca urmare a unui declin sever în trimestrul 2, urmat de o redresare moderată anul viitor, dar sub potențialul de creștere. Banca centrală notează că perspectivele sunt dominate de multe incertitudini legate de criza COVID-19, la care se adaugă și cele generate de politica fiscală, într-o perioadă cu alegeri și în care trebuie să intre în vigoare noua lege a pensiilor.

Cehii sunt atât de reticenți la ideea de împrumuturi încât un fost prim ministru a calificat odată datoria publică drept "inamicul public numărul 1" și chiar și Germania, țară renumită pentru disciplina sa fiscală, considera Cehia drept un model de prudență bugetară, transmite Bloomberg.

Agenția de evaluare financiară S&P Global Ratings, cea mai mare din lume, estimează că economia românească va avea, anul acesta, un declin de 5,5%, iar deficitul bugetar va urca la 8% din PIB, chiar dacă pensiile nu vor fi majorate cu 40%, așa cum prevede legislația la acest moment.

Bugetele companiilor de stat, pe care Guvernul le are în portofoliu, sunt în analiză în principal în ceea ce privește gradul de îndeplinire a investițiilor și perspectiva acestora, pentru a vedea dacă anumite sume pot fi direcționate către buget, sub formă de dividende, sau trebuie lăsate în bugetele companiilor. Ministrul Economiei nu a primit însă la acest moment un mandat de a solicita dividende suplimentare din partea companiilor și nici în Guvern nu s-a discutat încă așa ceva.

Comisia Europeană a revizuit puternic în scădere estimările privind evoluția economiei României în 2020, citând impactul crizei provocate de pandemia de coronavirus, care va afecta semnificativ și deficitul bugetar, preconizat să se adâncească la peste 9% din PIB.

Deficitul bugetar pentru primele trei luni a crescut la 18,06 miliarde de lei (1,67% din PIB), de la 8,3 miliarde de lei (0,73% din PIB) în ianuarie-februarie anul acesta și 5,48 miliarde lei (0,54% din PIB) în primele trei luni ale anului trecut, în contextul în care România a intrat în stare de urgență pe 16 martie, iar restricțiile impuse de Guvern pentru limitarea răspândirii coronavirusului au lovit puternic economia.

Agenția de evaluare financiară Fitch a anunțat că a înrăutățit de la "stabilă" la "negativă" perspectiva asupra ratingului de credit al statului român și a reconfirmat totodată calificativul "BBB-" aferent datoriei guvernamentale românești pe termen lung în valută, fapt care menține obligațiunile de stat ale României în categoria celor recomandate pentru investiții. Cei de la Fitch văd o adâncire a deficitului bugetar până la 8% din PIB în 2020, semnificativ peste prognoza oficială a Guvernului, de 6,7%, pe care a fost construită recenta rectificare bugetară.

Deficitul bugetar se va situa anul acesta la 75,2 miliarde de lei, reprezentând 6,7% din PIB, a anunțat astăzi ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, în contextul în care bugetul se află sub presiune semnificativă, din cauza creșterii cheltuielilor, mai ales în sectorul de sănătate și muncă, dar și din cauza diminuării veniturilor ca urmare a impactului economic al restricțiilor impuse pentru combaterea răspândirii coronavirusului.

BCR a revizuit prognoza pentru 2020 de la o creștere de 1,8% la o scădere de 4,7% a economiei, în contextul epidemiei de coronavirus. Situația fiscală se va înrăutăți și mai mult decât era așteptat și deficitul public va exploda la 7,3% din produsul intern brut, cu o creștere a datoriei publice la peste 40% din PIB, ceea ce va aduce și presiuni mai mari pentru scăderea ratingului suveran. Totodată, rata șomajului ar urma să crească de aproape trei ori până finele anului. Vestea bună este că anul viitor economia ar reveni pe creștere.

Cheltuielile Guvernului au fost în ianuarie mai mari cu 457,6 milioane de lei mai mari comparativ cu veniturile, deficitul bugetar fiind de numai 0,04% raportat la PIB. Anul trecut în ianuarie, execuția bugetară arăta un excedent de 717 milioane de lei, echivalentul a 0,07% din PIB. Veniturile au crescut în ianuarie cu 7% raportat la aceeași lună a anului trecut, în timp ce cheltuielile au urcat cu 11,6%, în mare măsură ca urmare a majorărilor de pensii, salarii și alocații rezultate din modificările legislative.