Deficitul bugetar al Rusiei va fi de aproximativ 1% din PIB în 2023, a anunțat miercuri ministrul de Finanțe, Anton Siluanov, marcând cea mai recentă îmbunătățire a situației fiscale a Moscovei, în contextul creșterii veniturilor bugetare, transmite Reuters.
ANAF a colectat în octombrie o sumă record, de 40 de miliarde de lei, au declarat pentru Profit.ro surse oficiale. Rezultatul din octombrie vine în contextul în care ANAF a colectat constant semnificativ sub program în acest an, în bună măsură din cauza evoluției economiei, punând astfel presiune pe bugetul statului. Unii politicieni au cerut în ultima perioadă schimbarea conducerii Fiscului, din cauza rezultatelor sub programul de încasări stabilit la început de an.
Deficitul bugetar al Rusiei s-a redus în octombrie, în urma creșterii veniturilor datorită prețului mai ridicat al petrolului și a deprecierii rublei, a anunțat Ministerul de Finanțe de la Moscova, transmite Reuters.
Președintele Klaus Iohannis a declarat, întrebat joi la Bruxelles, dacă va aborda cu președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen subiectul obținerii unei dispense de la CE, un accept pentru un deficit bugetar ceva mai ridicat, în condițiile în care și premierul Marcel Ciolacu se află la Bruxelles și va deschide acest subiect, că va avea o discuție cu Ursula von der Leyen, în marja Consiliului European, „probabil, undeva pe un hol”.
Bugetul a înregistrat un deficit, suma cu care cheltuielile depășesc veniturile, de 56,46 miliarde lei, respectiv 3,55% din PIB, în primele nouă luni ale anului 2023, față de deficitul de 41,7 miliarde lei, respectiv 2,96% din PIB aferent primelor nouă luni ale anului 2022. Profit.ro a anunțat în urmă cu două săptămâni deficitul bugetar. Guvernul încearcă să țină cheltuielile sub control, în contextul unor venituri semnificativ sub program, și a renunțat să mai facă vreo rectificare bugetară anul acesta, rectificare care ar fi fost negativă.
Guvernul ia în calcul să nu mai efectueze în acest an o rectificare bugetară, o premieră având în vedere că era și singura programată pentru 2023, și să regleze situația prin Fondul de rezervă. Informația, inițial disponibilă din surse guvernamentale, a fost confirmată pentru Profit.ro de către ministrul Finanțelor, Marcel Boloș.
Deficitul bugetar al României ar putea crește, în acest an, până la 5,7%, ca urmare a implementării legii privind măsurile fiscal-bugetare pentru care Guvernul și-a angajat răspunderea în Parlament, spune premierul Marcel Ciolacu.
Ministerul Energiei le-a plătit luna trecută furnizorilor de energie electrică și gaze naturale compensații de peste 2,46 miliarde lei pentru acoperirea diferențelor dintre costurile de achiziție din piețe și prețurile plafonate facturate consumatorilor noncasnici de profil, sumă care reprezintă aproape 44% din totalul achitat de minister în perioada ianuarie-septembrie 2023.
Deficitul bugetar a crescut în luna septembrie într-un ritm mai alert și a ajuns la 3,56%, iar Ministerul Finanțelor, deși este mulțumit de modul în care au încetinit în general cheltuielile statului, pregătește o restricție majoră pentru autoritățile locale care obișnuiesc să cheltuiască pe final de an sume foarte mari de bani, de ordinul miliardelor de lei, pe diverse bunuri și servicii, doar să nu rămână cu bani necheltuiți pe care să îi returneze la buget, a declarat, într-un interviu acordat Proft.ro, ministrul Finanțelor, Marcel Boloș. Profit.ro a scris recent că în 7 din ultimii 10 ani, deficitul bugetar din noiembrie și decembrie a fost de peste 2% din PIB, alimentat de obiceiul ordonatorilor de credite de a cheltui tot ce pot din bugetul alocat, chiar și pe achiziții care nu sunt necesare.
România nu a mai avut parte de o rectificare negativă (cu reducere de venituri) din anul 2020, un an atipic, care nu poate fi folosit pentru comparații, întrucât la momentul respectiv, din cauza pandemiei, statul a dat firmelor posibilitatea să amâne plata taxelor, fiind asumat un impact bugetar negativ pentru a ține în picioare economia. Anterior, rectificare cu tăiere de venituri a mai fost în 2010, cel mai greu al al crizei financiare, când au fost tăiate salariile în sectorul public.
Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a explicat, sâmbătă, că una din cauzele pentru care România are un deficit de aproape 4,4 la sută este războiul din Ucraina. El a arătat că în România s-au făcut o serie de cheltuieli neprevăzute de când a izbucnit conflictul din țara vecină.
Bugetul a înregistrat un deficit, suma cu care cheltuielile depășesc veniturile, de 42,2 miliarde de lei, 2,65% din PIB, în primele opt luni din aces an. În perioada similară a anului trecut, deficitul a fost de 33 miliarde lei, 2,34% din PIB. Situația generală privind bugetul a fost anunțată de către ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, încă de pe 20 septembrie, înaintea termenului la care informațiile ar trebui să se publice, de 25 a lunii.
Cheltuielile din noiembrie și decembrie sunt, de obicei, cele mai mari din an pentru Guvern, acesta fiind perioada în care statul dă drumul banilor, ordonatorii de credite și primăriile se grăbesc să nu rămână bani necheltuiți, iar la buget ajung la plată facturi multe și pe sume mari. Guvernul speră să țină deficitul (diferența dintre venituri și cheltuieli) din ultimele două luni ale anului, noiembrie și decembrie, la 1,5% din PIB, a declarat pentru Profit.ro ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, și țintește un deficit de 5-5,5% din PIB pentru tot anul. Obiectivul de 1,5 pentru noiembrie și decembrie este unul destul de ambițios, având în vedere că Guvernul și-a asumat investiții foarte mari în acest an, multe dintre ele cu fonduri europene, unde nu-și permite să încetinească ritmul cheltuielilor.
Coaliția pentru Dezvoltarea României (CDR) atrage atenția din nou asupra necesității unui climat economic și fiscal predictibil în România. ”În ciuda semnalelor de alarmă transmise de mediul de afaceri în ultimii ani, ne aflăm în prezent într-o situație precară, cu un deficit excesiv, fiind pe punctul de a pierde sume importante din fondurile europene în lipsa unor măsuri sustenabile”, au transmis reprezentanții Coaliției.
Deficitul bugetar a ajuns la final de august, pentru primele opt luni din an, la 2,66% din PIB, 42,53 miliarde de lei, a declarat ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, la finalul unei ședințe de Guvern în care a fost discutat în primă lectură proiectul de lege cu măsuri fiscale, reduceri de cheltuieli în sectorul bugetar și măsuri de combatere a evaziunii.
Instituțiile menționate sunt notorii pentru cheltuielile mari, în special cu salariile și primele, finanțate din taxarea companiilor supravegheate, în condițiile în care legea le permite să stabilească singure cuantumul acestor taxe și tarife. În cazul particular al ASF, în ultimii ani, Autoritatea a fost arătată cu degetul de către opinia publică și din cauza falimentelor masive din sectorul asigurărilor pe care nu a reușit să le prevină, cel mai recent fiind cel al Euroins.
Premierul Ciolacu a discutat la Atena, unde a participat la reuniunea șefilor de stat și de guvern din Sud-Estul Europei și Balcanii de Vest, cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, despre ținta de deficit bugetar asumată de România și a invocat presiunile puse pe buget de cheltuielile directe și indirecte ca urmare a conflictului din Ucraina, au declarat surse guvernamentale oficiale.
Veniturile obținute la bugetul de stat anul trecut ca urmare a creșterii inflației nu au mai avut aceeași dinamică în acest an, pentru că inflația, deși încă ridicată, s-a apropiat mai mult de ce a țintit BNR, spune guvernatorul Mugur Isărescu, ca explicație pentru faptul că acum se discută despre o criză bugetară dincolo de jumătatea anului, deși economia nu este în recesiune și nici în criză financiară. Isărescu mai adaugă și că veniturile fiscale sunt prea mici și a atacat din nou diferitele excepții de impozitare: ”românii nu vor stat minimal”, ”românii vor un stat ca afară”.
Guvernatorul Mugur Isărescu oferă exemplu rar de ceea ce analiștii numesc forward-guidance și spune că BNR nu va scădea dobânzile în acest an și că acestea nu vor fi reduse până nu e clar că dobânzile vin în mod clar în jos. Isărescu insistă că este nevoie de măsuri de corecție fiscal-bugetară, altfel aceasta va fi făcută de piețe.
Deficitul bugetar va depăși anul acesta 6% din PIB, dacă Guvernul nu adoptă măsuri de corecție a derapajului bugetar, avertizează Consiliul Fiscal (CF). Instituția și-a modificat prognoza anterioară, de 5,7%, la peste 6%, ca urmare a execuției bugetare nefavorabile din prima jumătate a anului, interval în care deficitul s-a situat la un nivel destul de ridicat. Consiliul Fiscal atrage atenția guvernanților și că posibilitățile de ajustare fiscală pe partea de cheltuieli sunt mai limitate, din cauza impactului inflației, dar și a efortului pe care România trebuie să-l facă în acest an pentru a asigura cofinanțarea proiectelor europene, cele din bugetul multianual și cele din PNRR, astfel că "procesul de consolidare fiscal-bugetară reclamă o creștere semnificativă a veniturilor fiscale (din taxe, n.r.), care sunt la un nivel inadmisibil de jos", prin eliminarea exceptărilor și o eficiență mai ridicată a colectării taxelor.
Deficitul foarte mic, de numai 300 de milioane de lei în luna iunie, nu este rezultatul unei îmbunătățiri bruște a colectării veniturilor de către ANAF, ci a fost determinat de încasarea de către buget a dividendelor de la companiile controlate de stat sau la care statul are participații. Potrivit informațiilor Profit.ro, cea mai mare parte a sumei de 9,7 miliarde lei prinsă în buget ca venituri din dividende a fost încasată în luna iunie, motiv pentru care deficitul a fost atât de redus și lasă impresia, falsă, că situația bugetară s-a stabilizat.
Banca Națională a României a păstrat aceeași hartă a riscurilor la adresa stabilității financiare. Principalul risc identificat vine din exterior: incertitudinile la nivel global în contextul crizei energetice și al războiului din Ucraina. Din țară, deficitele gemene – cel bugetar și cel de cont curent – generează principalele riscuri pentru stabilitatea financiară, la care se adaugă riscul eșecului reformelor asociate PNRR.
Guvernul a înregistrat în primele cinci luni ale anului (ianuarie-mai) un deficit bugetar de 36,9 miliarde de lei, 2,32% din PIB, cu 16 miliarde de lei mai mult față de perioada similară a anului trecut, când decalajul dintre veniturile mai mici și cheltuielile mai mari a fost de 20,9 miliarde lei, 1,48% din PIB. Deficitul mare din primele cinci luni ale acestui an a fost determinat în principal de creșterea volumului de investiții, cu 55,1% mai mult față de aceeași perioadă a anului precedent, compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică și gaze naturale casnici și noncasnici în valoare de 4,16 miliarde lei, volumul mai mare de decontări de bunuri și servicii pentru medicamente, încetinirea ritmului de încasări ale veniturilor, precum și de influențele implementării etapei a doua a Programului Sprijin pentru România, explică Ministerul Finanțelor.
Deficitul bugetar pentru primele cinci luni din acest an a ajuns la 37 miliarde de lei, 2,3% din PIB, după ce doar în luna mai a crescut cu încă 10 miliarde de lei, potrivit calculelor Profit.ro pe baza datelor fostului ministru al Finanțelor Eugen Teodorovici. În primele cinci luni ale anului trecut, deficitul a fost de 1,6% din PIB, circa 21 miliarde de lei. Bugetul se află sub presiune în acest an, în contextul în care veniturile colectate la buget au fost sub așteptări. Ministerul Finanțelor nu a publicat încă execuția bugetară, aceasta fiind așteptată zilele acestea.
Partidul Social Democrat a majorat estimarea de creștere economică la 4,2% în 2023, în programul de guvernare, față de estimarea publicată de Comisia de Prognoză de 2,8% și în contextul în care economia este în încetinire vizibilă. Documentul prevede atât un produs intern nominal brut mai mare, ceea ce ar permite un deficit bugetar mai mic, cât și un deflator sub cel estimat de Prongoză. Și estimarea de creștere economică pentru anul viitor este majorată substanțial.