Guvernatorul Mugur Isărescu a criticat din nou poziția fiscală dezechilibrată a României, care în ultimii ani a acumulat deficite bugetare, în condițiile în care cheltuielile cu salariile și pensiile au depășit 90% din venituri. Inflația ar putea intra într-o spirală dacă salariile vor fi majorate în perioada următoare, și deciziile devin mai dificile, avertizează Isărescu.
România are cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană și cel mai mare deficit de cont curent din regiune, acestea reprezentând mari vulnerabilități macroeconomice, atrage atenția Eugen Rădulescu, directorul Direcției de Stabilitate din Banca Națională a României. Dacă aceste deficite nu vor fi corectate ordonat, România ar putea ajunge într-o situație mai grea decât cea a Greciei, pentru că creditorii nu-și vor lua niciun haircut.
România are resurse energetice importante, care îi oferă o dependență mai redusă decât în restul Europei față de importuri, dar producția este în scădere în ultimii ani și consumul este așteptat să crească, spune Ionuț Dumitru, economistul șef al Raiffeisen Bank. Totodată, în agricultură, deși potențialul este unul dintre cele mai ridicate la nivel european, România este importator net de alimente din cauza problemelor structurale. O altă problemă în perioada următoare este deficitul fiscal ridicat
Guvernul a încheiat primele trei luni cu un deficit bugetar de 15,7 miliarde lei, mai mult cu peste 1 miliard comparativ cu 14,63 miliarde lei în aceeași perioadă a anului trecut. Ca pondere în Produsul Intern Brut (PIB), deficitul a înregistrat o scădere cu 0,05 puncte procentuale, de la 1,24% din PIB în ianuarie-martie anul trecut la 1,19%. Pentru a acoperi deficitul, diferența dintre cheltuielile mai mari și veniturile mai mici, Guvernul se împrumută, iar aceste împrumuturi sporesc datoria publică. Veniturile pentru primele trei luni sunt în urcare cu 21,3% față de anul trecut, în timp ce cheltuielile sunt și ele mai mari cu 19,2%. Se remarcă scădere încasărilor din impozit pe profit, cu 74%, creșterea veniturilor din TVA cu 39,3%, dar și majorarea costurilor cu dobânzile cu 61,4%, la 5,76 miliarde lei, în timp ce cheltuielile de personal nu s-au modificat semnificativ.
Execuția bugetului general consolidat pentru primele două luni ale anului 2022 s-a încheiat cu un deficit de 9,51 miliarde lei în scădere față de deficitul de 12,76 miliarde lei înregistrat la aceeași perioadă a anului 2021, a anunțat astăzi Ministerul Finanțelor. Exprimat ca procent din Produsul Intern Brut, deficitul bugetar a înregistrat o scădere cu 0,35 puncte procentuale pe primele două luni ale anului 2022 față de aceeași perioadă a anului 2021, de la 1,08% din PIB la 0,72% din PIB. Date în acest sens au fost anunțat încă de miercuri de ministrul Finanțelor; Adrian Câciu, care a afirmat, fără să dea alte detalii, că deficitul bugetar pentru ianuarie-februarie s-a redus cu 0,4 puncte procentuale față de anul trecut. Pe baza afirmației ministrului, se putea calcula nivelul deficitului.
Deficitul bugetar pentru ianuarie-februarie s-a redus cu 0,4 puncte procentuale față de anul trecut, a declarat, astăzi, ministrul Finanțelor, Adrian Câciu. Având în vedere că în primele două luni de anul trecut, deficitul s-a situat la 1,14%, 12,76 miliarde lei, din afirmația ministrului rezultă că deficitul din primele două luni ale acestui an ar fi de circa 0,74%, adică circa 9,4 miliarde de lei. În aceeași conferință de presă, ministrul a exclus posibilitatea unor reduceri de taxe fără o îmbunătățire semnificativă a colectării, având în vedere că România este în procedură de deficit excesiv declanșată de Comisia Europeană și are de respectat ținte în ceea ce privește consolidarea finanțelor statului.
Statistica a revizuit datele privind creșterea economică pe anul trecut și scăderea din trimestrul al patrulea este acum estimată a fi de mai mică amploare. BCR crede însă că e probabil să fim deja într-o recesiune tehnică, având în vedere impactul pe care războiul din Ucraina îl are deja asupra Europei. ING vede o încetinire a investițiilor din cauza incertitudinii și spune că riscul unei recesiuni nu poate fi ignorat.
Guvernul a înregistrat în ianuarie un deficit bugetar de 1,68 miliarde lei (0,13% din PIB), în scădere față de deficitul de 3,69 miliarde lei (0,31% din PIB) înregistrat în ianuarie 2021. La începutul lunii februarie, ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, a declarat că bugetul are "perspectiva unui ușor excedent pe luna ianuarie", în timp ce plățile pentru rambursările de TVA și facturi sunt la zi. Conform datelor publicate acum de Finanțe, această perspectivă nu s-a concretizat. Evoluția deficitului bugetar în luna ianuarie este explicată de creșterea veniturilor totale cu 25% (an/an), în timp ce cheltuielile bugetare au înregistrat un avans de 16,1% (an/an). Cheltuielile de personal au crescut cu numai 1%, cele cu bunuri și servicii s-au majorat cu 11%, cheltuielile cu asistența socială au fost mai mari cu 30%, în mare măsură ca urmare a creșterii pensiilor. De asemene, costurile cu dobânzile au urcat cu 1,1 miliarde lei, la 1,7 miliarde lei, iar cheltuielile cu investițiile au scăzut de la 1,7 miliarde lei în ianuarie 2021 la 1,45 miliarde lei în ianuarie anul acesta.
Cel mai mare risc la nivel global rămâne inflația, la care se adaugă și problemele geopolitice generate de conflictul dintre Ucraina și Rusia. Iar dacă prețurile la gazul metan și la energie nu se temperează probabil că va mai exista încă în șoc inflaționist în cele ce urmează, estimează Dan Bucșa, economist-șef pentru Europa Centrală și de Est în cadrul UniCredit Bank Londra.
Bugetul general consolidat a încheiat anul trecut cu un deficit de 6,72% din Produsul Intern Brut, respectiv 80 de miliarde de lei, sub estimările inițiale care indicau un sold negativ de 7,13% din PIB la final de an, potrivit Execuției bugetare transmise vineri de Ministerul Finanțelor Publice.
Guvernul a încheiat anul trecut cu un deficit bugetar de 6,7% din PIB, sub ținta de 7,13% din PIB (84,9 miliarde de lei), a declarat ministrul Finanțelor, Adrian Câciu. Deficitul este diferența dintre cheltuielile mai mari și veniturile mai mici, iar suma aferentă este împrumutată de stat și crește datoria publică. Câciu a spus anterior că deficitul pentru 2021 a fost mai redus decât cel prevăzut, dar fără să dea detalii.
Stelian Muscalu, analist economic, are îndoieli în ceea ce privește promisiunile Guvernului cu privire la finalizarea bugetului de stat până la finalul anului, deși surse oficiale au declarat pentru Talk News, emisiune difuzată de PROFIT NEWS TV, că acesta ar urma să fie „pus pe masă” până pe 17 decembrie.
Guvernul a aprobat proiectul de rectificare bugetară, cu o creștere a deficitului estimat pentru anul în curs de 1,1 miliarde de lei, de la 83,8 miliarde de lei la 84,9 miliarde de lei. Ca pondere în PIB, deficitul se menține la nivelul de 7,13% din PIB.
Guvernul a schimbat deja proiectul de rectificare bugetară, cu o creștere a deficitului estimat pentru anul în curs de 1,1 miliarde de lei, de la 83,8 miliarde de lei la 84,9 miliarde de lei. Ca pondere în PIB, deficitul se menține la nivelul de 7,13% din PIB.
Deficitul bugetar estimat pentru anul în curs crește cu 1,1 miliarde de lei, de la 83,8 miliarde de lei la 84,9 miliarde de lei, însă ca pondere în PIB se menține la nivelul de 7,13% din PIB, prevede proiectul de rectificare bugetară publicat de către Guvern. Printre ministerele care pierd sume importante sunt Agricultura, cu 2,3 miliarde de lei, și Transporturile, de unde se taie 757 milioane de lei. Bani mai mulți vor ajunge la Ministerul Muncii, inclusiv pentru subvențiile la energie electrică și gaze, 2,2 miliarde de lei în plus, la Sănătate se alocă suplimentar 2,45 miliarde de lei. De asemenea, Guvernul suplimentează cu 1,3 miliarde de lei și cheltuielile cu dobânzile la datoria statului, precum și fondul de rezervă al executivului, cu 727 milioane de lei.
Guvernul a înregistrat un deficit bugetar de 47,98 miliarde lei (4,03% din PIB), în primele zece luni ale anului, în scădere față de deficitul de 74,04 miliarde lei (7,01% din PIB) înregistrat la aceeași perioadă a anului 2020, a anunțat acum Ministerul Finanțelor. Profit.ro a scris în urmă cu două săptămâni, citând surse guvernamentale, că Ministerul Finanțelor vizează un deficit bugetar de aproximativ 4,1% din PIB pentru primele zece luni ale anului. La nouă luni, deficitul a fost de 4,29 miliarde lei (3,77% din PIB). Deficitul reprezintă diferența dintre cheltuielile prea mari și veniturile mai mici ale bugetului, sumă pe care statul trebuie să o împrumute și care se adaugă la datoria publică. Ținta de deficit pentru întreg anul este de 7,13% din PIB, însă ar putea fi modificată la rectificarea așteptată săptămâna aceasta.
România și-a atins obiectivul intermediar pentru acest an în cadrul procedurii de deficit excesiv, potrivit Comisiei Europene, care consideră că, pentru moment și în absența bugetului pentru 2022, nu se impun măsuri suplimentare la adresa țării.
Terminologia de "taxă pe lux", una extrem de nefericită. Încrederea în economie s-a deteriorat în ultimele luni și a ajuns sub media sa istorică.
Datele privind creșterea economiei românești în trimestrul III au surprins negativ piața, iar economiștii revizuiesc acum în jos estimările pentru acest an. Epidemia de coronavirus și scăderea industriei vor mușca din evoluția economică pe final de an, deși, de cealaltă parte, statul mai are de cheltuit aproape jumătate din ținta de deficit bugetar.
Ministerul Finanțelor vizează un deficit bugetar de aproximativ 4,1% din PIB pentru primele zece luni ale anului, urmată de o execuție, în noiembrie și decembrie, care să țină deficitul anual sub 6,5% din PIB, au declarat pentru Profit.ro surse guvernamentale. Estimarea de 4,1% din PIB la zece luni este bazată pe datele preliminare, pe care Finanțele le au deja pentru octombrie încă de la începutul lunii noiembrie, în timp ce datele oficiale vor fi publicate după data de 25 a lunii. Intenția de a ține deficitul sub 6,5% din PIB este surprinzătoare, dar se bazează pe execuția bugetară de până acum.
BNR este obligată să reacționeze la creșterea inflației cu o majorare mai amplă a ratei cheie, după ce celelalte bănci centrale din regiune au crescut agresiv dobânzile, arată economistul șef al Raiffeisen Bank România. Mișcarea BNR se va reflecta în cele din urmă și în majorarea dobânzilor la credite, dar și în scumpirea finanțării statului, condiție în care reducerea deficitului fiscal devine tot mai dificilă, mai ales că au reapărut discuțiile despre creșterea pensiilor și salariilor bugetarilor, avertizează Dumitru.
Execuția bugetului general consolidat în primele nouă luni ale anului 2021 s-a încheiat cu un deficit de 44,29 miliarde lei (3,77% din PIB) în scădere față de deficitul de 67,27 miliarde lei (6,37% din PIB) înregistrat în aceeași perioadă a anului 2020, a anunțat marți Ministerul de Finanțe.
Bugetul statului a înregistrat în primele opt luni un deficit de de 39,36 miliarde lei (3,35% din PIB), sumă cu care cheltuielile Guvernului au depășit veniturile și care trebuie împrumutată. În primele opt luni ale anului trecut, cu un impact economic mai sever al restricțiilor impuse pentru combaterea pandemiei, deficitul bugetar a fost de e 54,77 miliarde lei (5,19% din PIB). Evoluția pozitivă a fost determinată de creșterea veniturilor bugetare cu 1,42 puncte procentuale din PIB (an/an), influențată în principal de avansul încasărilor din TVA și fonduri europene, precum și de reducerea cheltuielilor bugetare cu 0,42 puncte procentuale din PIB (an/an), ca urmare a diminuării ponderii cheltuielilor cu salariile în PIB, afirmă Ministerul Finanțelor.
Guvernul a adoptat rectificarea bugetară, care prevede majorarea deficitului bugetar, în termeni cash, cu 3,27 miliarde de lei, de la 80 de miliarde de lei cât a fost stabilit ca țintă la începutul anului. Printre alocările importante de bani, fondul de rezervă al Guvernului este majorat cu 1,895 miliarde lei, Ministerul Sănătății primește în plus 3,7 miliarde de lei, Ministerul Dezvoltării are alocați încă 2,4 miliarde de lei, iar Ministerul Educației 964 milioane lei. O reducere a fondurilor are loc la Ministerul Muncii, -2,78 miliarde lei, în contextul în care revenirea pieței muncii și a încasărilor aferente la buget a diminnuat necesarul de subvenționare de la bugetul de stat. Resurse în plus primesc și alte instituții, cum ar fi SRI și SIE, inclusiv pentru plata drepturilor salariale și a pensiilor. Rectificarea bugetară a fost adoptată astăzi de către Guvern în lipsa miniștrilor USR-Plus, care și-au dat demisia din Executiv.