Date ale Direcției de mari contribuabili (DGAMC) a ANAF, analizate de Profit.ro și prezentate mai jos, arată că, în primele patru luni ale acestui an, veniturile colectate sub programul de încasări au ca sursă într-o mică măsură taxele declarate și plătite în mod obișnuit de către marile companii, problema principală fiind la taxele speciale cu care Guvernul a obținut anul trecut sume mari din sectorul energetic, dar care în prezent aduc mult mai puțin la buget. Guvernul a pus în buget că va obține 8,1 miliarde de lei, cu 8% mai mult, de la o categorie specială de taxe, denumită "Rest venituri", dar în realitate, evoluții precum scăderea prețului gazelor cu 75% (o revenire spre normal) au adus venituri mult mai mici, de numai 3,7 miliarde de lei.
Bugetul are un minus față de programul stabilit de 17,2 miliarde lei, 13,1%, pe partea de venituri în primele trei luni ale acestui an, potrivit datelor Ministerului Finanțelor, analizate de Profit.ro. Deficitul a crescut la un nivel ridicat pentru primele trei luni ale anului, Finanțele au raportat deficit de 22,75 miliarde lei (1,42%) față de o țintă de 68 miliarde lei (4,4%) pentru tot anul, dar nu a scăpat de sub control deoarece și cheltuielile au fost limitate, cu 33,15 miliarde lei, 19,5%, mai mici decât se planificase prin legea bugetului. O bună parte din aceste minusuri pe venituri, dar și pe cheltuieli, vin din execuția puternic sub program a fondurilor UE. Statul nu a atras fonduri UE, care ar fi apărut la venituri, și, în consecință nici nu le-a cheltuit, deci și cheltuieli sub program.
Deficitul bugetar în primele trei luni din acest an s-a situat la 22,75 miliarde lei (1,42% din PIB), față de 15,7 miliarde lei (1,11% din PIB) în primele trei luni ale anului trecut, potrivit datelor publicate de către Ministerul Finanțelor. Deficitul este determinat în principal de creșterea volumului de investiții cu 56,5% față de aceeași perioadă a anului precedent, compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică și gaze naturale casnici și noncasnici în valoare de 2,5 miliarde lei, volumul mai mare de decontări de bunuri și servicii pentru medicamente, încetinirea ritmului de încasări ale veniturilor, precum și de influențele implementării etapei a doua a Programului Sprijin pentru România.
Alex Milcev, Partener în cadrul EY România, atrage atenția că statul urmează să implementeze mai multe măsuri fiscale pentru a reduce deficitul bugetar record, care a ajuns la peste 17 miliarde de lei în primele două luni ale anului.
Ministerele au propus prin planurile depuse la Guvern, până la termenul limită de astăzi, reduceri de cheltuieli de până la 3 miliarde de lei, au declarat surse guvernamentale pentru Profit.ro. În contextul în care premierul a cerut reduceri de cheltuieli de circa 20 de miliarde de lei, restul până la acest nivel ar urma să vină printr-o ordonanță cu măsuri fiscal-bugetare, o ordonanță trenuleț, care ar urma să intre în vigoare până la începutul lunii mai.
Premierul Nicolae Ciucă a declarat, despre sistarea angajărilor la stat, că dacă în urma analizei de acum pe care o vor face la Guvern, vor ajunge la concluzia că este necesară o astfel de măsură, o vor discuta în coaliție și o vor asuma și la nivel guvernamental. Șeful Executivului a precizat că în anul 2022 discutăm de o diferență de locuri de muncă în plus, la nivelul instituțiilor statului, de aproximativ 17.774.
Încasările în declin la bugetul de stat în primul trimestru ar putea fi compensate prin scăderea numărului de bugetari sau a salariilor acestora, ori printr-o îmbunătățire a colectării impozitelor și taxelor, în funcție de decizia pe care Coaliția o va lua, a declarat Ministrul Investițiilor și Fondurilor Europene, Marcel Boloș.
Deficitul bugetului federal al Rusiei s-a situat la 2.400 miliarde de ruble (28,93 miliarde de dolari) în primul trimestru din 2023, în urma majorării cheltuielilor și a reducerii veniturilor din energie, a informat Ministerul de Finanțe, transmite Reuters.
Profit.ro a anunțat că veniturile la buget pentru primele două luni ale anului sunt cu aproximativ 5% sub nivelul programat de către Guvern. Profit.ro a anunțat totodată că Banca Națională a României a notificat autoritățile că trebuie să recupereze 2,3 miliarde de lei.
Guvernul a cheltuit în primele două luni cu 17,04 miliarde de lei (1,07% din PIB) mai mult decât veniturile strânse la buget, potrivit datelor anunțate de Ministerul Finanțelor. Decalajul dintre cheltuieli și venituri, reprezentând deficitul bugetar, s-a situat la 9,5 miliarde de lei (0,67% din PIB) în primele două luni ale anului trecut. Deficitul bugetar de 17 miliarde de lei înregistrat în primele două luni ale acestui an a fost determinat în principal de creșterea volumului de investiții cu 85,8% mai mult față de aceeași perioadă a anului precedent, compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică și gaze naturale casnici și noncasnici în valoare de 1,6 miliarde lei, volumul mai mare de decontări de bunuri și servicii pentru medicamente, încetinirea ritmului de încasări ale veniturilor, precum și de influențele implementării etapei a doua a Programului Sprijin pentru România, arată Finanțele.
Guvernul a înregistrat în luna ianuarie un deficit bugetar de 4 miliarde de lei (0,25% din PIB), comparativ cu 1,68 miliarde lei (0,12% din PIB) în prima lună a anului trecut. Statul are cheltuieli mai mari decât veniturile, iar pentru acoperirea acestei diferențe, deficitul bugetar, trebuie să se împrumute. Potrivit datelor anunțate de către Ministerul Finanțelor, deficitul din ianuarie este determinat în principal de rambursările de TVA mai mari cu 59,8% față de nivelul rambursat în aceeași lună a anului trecut, încetinirea veniturilor din accize din tutun, volumul mai mare de decontări de bunuri și servici pentru medicamente, precum și de creșterea volumului de investiții.
Guvernatorul Mugur Isărescu avertizează cu privire la creșterea puternică a deficitului extern, la niveluri apropiate de cele de dinaintea crizei financiare și economice. Doar sectorul auto mai generează surplus în balanța comercială, ceea ce este nesustenabil, arată Isărescu, care adaugă că o corecție trebuie făcută treptat, astfel încât să nu ajungem într-o recesiune care ar aduce alte probleme.
Guvernul a terminat anul trecut cu un deficit bugetar de 81,01 miliarde lei, 5,68% din PIB, după ce în luna decembrie a consemnat cheltuieli foarte ridicate, cu 22,3 miliarde de lei mai ridicate decât veniturile. Cheltuielile mari din luna decembrie sunt o practică obișnuită a autorităților și le oferă o anumită flexibilitate în a ține deficitul, exprimat în termeni cash, în limitele asumate. Cu datele anunțate acum de Ministerul Finanțelor, Guvernul s-a încadrat în ținta stabilită, 5,74% din PIB pentru anul 2022.
România are riscuri la adresa stabilității financiare dinspre deficitul bugetar și cel de cont curent, hrănit de primul și plătește dobânzi mai mari (cele mai mari din UE) decât sugerează dimensiunea economiei, arată economistul șef al Raiffeisen Bank România și fostul președinte al Consiliului Fiscal. Reducerea deficitului este un ”must” spune Dumitru, care adaugă că România nu are piețe financiare suficient de dezvoltate care să permită creșterea datoriei publice și este dependentă de finanțarea externă.
Directorul direcției de Stabilitate din Banca Națională spune că România are situația cea mai puțin favorabilă din UE în ceea ce privește deficitele bugetare și de cont curent și că riscul generat de cele două reprezintă motivul pentru care suntem penalizați de piețe. Eugen Rădulescu atrage atenția cu privire la perspectivele de reducere în continuare a deficitului bugetar până sub limita de 3% din PIB: anul următor avem patru rânduri de alegeri și au crescut și cheltuielile de apărare și cele cu dobânzile. Totuși, politicile României au fost mai bune decât cele ale Ungariei, țară care a avut probleme cu fondurile europene și care a intervenit dur în piață cu fixări de prețuri.
Rusia a înregistrat un deficit bugetar record în decembrie, după 11 luni în care bugetul federal s-a menținut pe surplus, în condițiile în care veniturile au scăzut, pe fondul restricțiilor la exporturi, iar cheltuielile cu invazia Ucrainei au crescut.
Ungaria a revizuit în creștere deficitul bugetar prevăzut în legea bugetului pe 2023, la 3,9% din PIB, de la nivelul inițial de 3,5%, potrivit Consiliului pentru Buget, transmite Reuters.
Guvernul înregistrează un deficit bugetar de 58,7 miliarde de lei pentru primele 11 luni ale anului, semnificativ sub ținta de 80,2 de miliarde de lei pentru întreg anul 2022, potrivit datelor publicate astăzi de către Ministerul Finanțelor. Exprimat ca procent din Produsul Intern Brut (PIB), deficitul bugetar a înregistrat o scădere cu 0,5 puncte procentuale pe cele unsprezece luni ale anului 2022 față de aceeași perioadă a anului 2021, de la 4,7% din PIB la 4,2% din PIB.
Deficitul bugetar al SUA a crescut în noiembrie cu 30% față de aceeași lună a anului trecut, la un nivel record de 249 de miliarde de dolari pentru luna respectivă, pe măsură ce veniturile au scăzut și cheltuielile pentru educație, asistență medicală și dobânzile pentru datoria publică s-au mărit puternic, a anunțat Trezoreria SUA, citată de Reuters.
Deficitul bugetar s-ar putea situa anul următor la 5,7% din PIB, peste proiecția Guvernului de 4,4% din PIB, potrivit unei opinii a Consiliului Fiscal, instituție care analizează mereu dintr-o perspectivă mai prudentă construcțiile bugetare ale Executivului. Consiliul notează contextul internațional extrem de complicat și complex, fără precedent după al doilea război mondial, și impactul inclusiv asupra României.
Inițiativa a venit după ce, ca urmare a scumpirii galopante a energiei electrice pe piețele angro, CE Oltenia, la care Ministerul Energiei deține peste 77% din acțiuni, a ajuns să se aștepte la un profit net de nu mai puțin de 3,3 miliarde lei pentru anul acesta, după ce în 2021 a consemnat pierderi în cuantum de peste 1,6 miliarde lei.
Execuția bugetului în primele zece luni ale anului 2022 s-a încheiat cu un deficit de 47,12 miliarde lei în scădere față de deficitul de 47,98 miliarde lei înregistrat la aceeași perioadă a anului 2021. Exprimat ca procent din Produsul Intern Brut (PIB), deficitul bugetar a înregistrat o scădere cu 0,68 puncte procentuale pe primele zece luni ale anului 2022 față de aceeași perioadă a anului 2021, de la 4,06% din PIB la 3,37% din PIB. Deficitul pentru primele zece luni este semnificativ sub ținta de 80,15 miliarde lei, 5,74% din PIB, pentru întreg anul.
Economistul Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR, atrage atenția că trecem printr-un context internațional care susține creșterea inflației și arată spre guverne care și-au închis singure opțiunile cu datoria ridicată generată în ultimul deceniu și din care au ca singură ieșire tot creșterea prețurilor. Societatea este și ea aplecată spre opțiuni, cum sunt politicile redistributive și cele de mediu, care presează tot spre o inflație mai mare.
Guvernul a avut în primele nouă luni ale anului un deficit, diferența dintre veniturile mai mici și cheltuielile mai mari, de 41,7 miliarde de lei, în scădere ușoară față de deficitul de 44,29 miliarde lei înregistrat la aceeași perioadă a anului trecut. Exprimat ca procent din Produsul Intern Brut (PIB), deficitul bugetar a înregistrat o scădere cu 0,71 puncte procentuale pe primele nouă luni ale anului 2022 față de aceeași perioadă a anului 2021, de la 3,75% din PIB la 3,04% din PIB. Veniturile au crescut cu 22,6%, ca urmare a majorării încasărilor din TVA, din energie, contribuțiilor de asigurări și impozitului pe profit, dar și a altor taxe, cum ar fi impozitul pe dividende, unde firmele s-au grăbit să distribuie trimestrial dividendele pentru 2022, astfel încât să evite pe cât posibil majorarea impozitului de la 5% la 8% anul următor.
Rusia intenționează să cheltuie anul acesta 3.190 miliarde de ruble (54,62 miliarde de dolari) din Fondul său suveran național (NWF) pentru a acoperi deficitul bugetar, conform unui proiect de buget publicat pe site-ul Ministerului de Finanțe, transmite Reuters.