Cheltuielile din noiembrie și decembrie sunt, de obicei, cele mai mari din an pentru Guvern, acesta fiind perioada în care statul dă drumul banilor, ordonatorii de credite și primăriile se grăbesc să nu rămână bani necheltuiți, iar la buget ajung la plată facturi multe și pe sume mari. Guvernul speră să țină deficitul (diferența dintre venituri și cheltuieli) din ultimele două luni ale anului, noiembrie și decembrie, la 1,5% din PIB, a declarat pentru Profit.ro ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, și țintește un deficit de 5-5,5% din PIB pentru tot anul. Obiectivul de 1,5 pentru noiembrie și decembrie este unul destul de ambițios, având în vedere că Guvernul și-a asumat investiții foarte mari în acest an, multe dintre ele cu fonduri europene, unde nu-și permite să încetinească ritmul cheltuielilor.
Coaliția pentru Dezvoltarea României (CDR) atrage atenția din nou asupra necesității unui climat economic și fiscal predictibil în România. ”În ciuda semnalelor de alarmă transmise de mediul de afaceri în ultimii ani, ne aflăm în prezent într-o situație precară, cu un deficit excesiv, fiind pe punctul de a pierde sume importante din fondurile europene în lipsa unor măsuri sustenabile”, au transmis reprezentanții Coaliției.
Deficitul bugetar a ajuns la final de august, pentru primele opt luni din an, la 2,66% din PIB, 42,53 miliarde de lei, a declarat ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, la finalul unei ședințe de Guvern în care a fost discutat în primă lectură proiectul de lege cu măsuri fiscale, reduceri de cheltuieli în sectorul bugetar și măsuri de combatere a evaziunii.
Instituțiile menționate sunt notorii pentru cheltuielile mari, în special cu salariile și primele, finanțate din taxarea companiilor supravegheate, în condițiile în care legea le permite să stabilească singure cuantumul acestor taxe și tarife. În cazul particular al ASF, în ultimii ani, Autoritatea a fost arătată cu degetul de către opinia publică și din cauza falimentelor masive din sectorul asigurărilor pe care nu a reușit să le prevină, cel mai recent fiind cel al Euroins.
Premierul Ciolacu a discutat la Atena, unde a participat la reuniunea șefilor de stat și de guvern din Sud-Estul Europei și Balcanii de Vest, cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, despre ținta de deficit bugetar asumată de România și a invocat presiunile puse pe buget de cheltuielile directe și indirecte ca urmare a conflictului din Ucraina, au declarat surse guvernamentale oficiale.
Veniturile obținute la bugetul de stat anul trecut ca urmare a creșterii inflației nu au mai avut aceeași dinamică în acest an, pentru că inflația, deși încă ridicată, s-a apropiat mai mult de ce a țintit BNR, spune guvernatorul Mugur Isărescu, ca explicație pentru faptul că acum se discută despre o criză bugetară dincolo de jumătatea anului, deși economia nu este în recesiune și nici în criză financiară. Isărescu mai adaugă și că veniturile fiscale sunt prea mici și a atacat din nou diferitele excepții de impozitare: ”românii nu vor stat minimal”, ”românii vor un stat ca afară”.
Guvernatorul Mugur Isărescu oferă exemplu rar de ceea ce analiștii numesc forward-guidance și spune că BNR nu va scădea dobânzile în acest an și că acestea nu vor fi reduse până nu e clar că dobânzile vin în mod clar în jos. Isărescu insistă că este nevoie de măsuri de corecție fiscal-bugetară, altfel aceasta va fi făcută de piețe.
Deficitul bugetar va depăși anul acesta 6% din PIB, dacă Guvernul nu adoptă măsuri de corecție a derapajului bugetar, avertizează Consiliul Fiscal (CF). Instituția și-a modificat prognoza anterioară, de 5,7%, la peste 6%, ca urmare a execuției bugetare nefavorabile din prima jumătate a anului, interval în care deficitul s-a situat la un nivel destul de ridicat. Consiliul Fiscal atrage atenția guvernanților și că posibilitățile de ajustare fiscală pe partea de cheltuieli sunt mai limitate, din cauza impactului inflației, dar și a efortului pe care România trebuie să-l facă în acest an pentru a asigura cofinanțarea proiectelor europene, cele din bugetul multianual și cele din PNRR, astfel că "procesul de consolidare fiscal-bugetară reclamă o creștere semnificativă a veniturilor fiscale (din taxe, n.r.), care sunt la un nivel inadmisibil de jos", prin eliminarea exceptărilor și o eficiență mai ridicată a colectării taxelor.
Deficitul foarte mic, de numai 300 de milioane de lei în luna iunie, nu este rezultatul unei îmbunătățiri bruște a colectării veniturilor de către ANAF, ci a fost determinat de încasarea de către buget a dividendelor de la companiile controlate de stat sau la care statul are participații. Potrivit informațiilor Profit.ro, cea mai mare parte a sumei de 9,7 miliarde lei prinsă în buget ca venituri din dividende a fost încasată în luna iunie, motiv pentru care deficitul a fost atât de redus și lasă impresia, falsă, că situația bugetară s-a stabilizat.
Banca Națională a României a păstrat aceeași hartă a riscurilor la adresa stabilității financiare. Principalul risc identificat vine din exterior: incertitudinile la nivel global în contextul crizei energetice și al războiului din Ucraina. Din țară, deficitele gemene – cel bugetar și cel de cont curent – generează principalele riscuri pentru stabilitatea financiară, la care se adaugă riscul eșecului reformelor asociate PNRR.
Guvernul a înregistrat în primele cinci luni ale anului (ianuarie-mai) un deficit bugetar de 36,9 miliarde de lei, 2,32% din PIB, cu 16 miliarde de lei mai mult față de perioada similară a anului trecut, când decalajul dintre veniturile mai mici și cheltuielile mai mari a fost de 20,9 miliarde lei, 1,48% din PIB. Deficitul mare din primele cinci luni ale acestui an a fost determinat în principal de creșterea volumului de investiții, cu 55,1% mai mult față de aceeași perioadă a anului precedent, compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică și gaze naturale casnici și noncasnici în valoare de 4,16 miliarde lei, volumul mai mare de decontări de bunuri și servicii pentru medicamente, încetinirea ritmului de încasări ale veniturilor, precum și de influențele implementării etapei a doua a Programului Sprijin pentru România, explică Ministerul Finanțelor.
Deficitul bugetar pentru primele cinci luni din acest an a ajuns la 37 miliarde de lei, 2,3% din PIB, după ce doar în luna mai a crescut cu încă 10 miliarde de lei, potrivit calculelor Profit.ro pe baza datelor fostului ministru al Finanțelor Eugen Teodorovici. În primele cinci luni ale anului trecut, deficitul a fost de 1,6% din PIB, circa 21 miliarde de lei. Bugetul se află sub presiune în acest an, în contextul în care veniturile colectate la buget au fost sub așteptări. Ministerul Finanțelor nu a publicat încă execuția bugetară, aceasta fiind așteptată zilele acestea.
Partidul Social Democrat a majorat estimarea de creștere economică la 4,2% în 2023, în programul de guvernare, față de estimarea publicată de Comisia de Prognoză de 2,8% și în contextul în care economia este în încetinire vizibilă. Documentul prevede atât un produs intern nominal brut mai mare, ceea ce ar permite un deficit bugetar mai mic, cât și un deflator sub cel estimat de Prongoză. Și estimarea de creștere economică pentru anul viitor este majorată substanțial.
Date ale Direcției de mari contribuabili (DGAMC) a ANAF, analizate de Profit.ro și prezentate mai jos, arată că, în primele patru luni ale acestui an, veniturile colectate sub programul de încasări au ca sursă într-o mică măsură taxele declarate și plătite în mod obișnuit de către marile companii, problema principală fiind la taxele speciale cu care Guvernul a obținut anul trecut sume mari din sectorul energetic, dar care în prezent aduc mult mai puțin la buget. Guvernul a pus în buget că va obține 8,1 miliarde de lei, cu 8% mai mult, de la o categorie specială de taxe, denumită "Rest venituri", dar în realitate, evoluții precum scăderea prețului gazelor cu 75% (o revenire spre normal) au adus venituri mult mai mici, de numai 3,7 miliarde de lei.
Bugetul are un minus față de programul stabilit de 17,2 miliarde lei, 13,1%, pe partea de venituri în primele trei luni ale acestui an, potrivit datelor Ministerului Finanțelor, analizate de Profit.ro. Deficitul a crescut la un nivel ridicat pentru primele trei luni ale anului, Finanțele au raportat deficit de 22,75 miliarde lei (1,42%) față de o țintă de 68 miliarde lei (4,4%) pentru tot anul, dar nu a scăpat de sub control deoarece și cheltuielile au fost limitate, cu 33,15 miliarde lei, 19,5%, mai mici decât se planificase prin legea bugetului. O bună parte din aceste minusuri pe venituri, dar și pe cheltuieli, vin din execuția puternic sub program a fondurilor UE. Statul nu a atras fonduri UE, care ar fi apărut la venituri, și, în consecință nici nu le-a cheltuit, deci și cheltuieli sub program.
Deficitul bugetar în primele trei luni din acest an s-a situat la 22,75 miliarde lei (1,42% din PIB), față de 15,7 miliarde lei (1,11% din PIB) în primele trei luni ale anului trecut, potrivit datelor publicate de către Ministerul Finanțelor. Deficitul este determinat în principal de creșterea volumului de investiții cu 56,5% față de aceeași perioadă a anului precedent, compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică și gaze naturale casnici și noncasnici în valoare de 2,5 miliarde lei, volumul mai mare de decontări de bunuri și servicii pentru medicamente, încetinirea ritmului de încasări ale veniturilor, precum și de influențele implementării etapei a doua a Programului Sprijin pentru România.
Alex Milcev, Partener în cadrul EY România, atrage atenția că statul urmează să implementeze mai multe măsuri fiscale pentru a reduce deficitul bugetar record, care a ajuns la peste 17 miliarde de lei în primele două luni ale anului.
Ministerele au propus prin planurile depuse la Guvern, până la termenul limită de astăzi, reduceri de cheltuieli de până la 3 miliarde de lei, au declarat surse guvernamentale pentru Profit.ro. În contextul în care premierul a cerut reduceri de cheltuieli de circa 20 de miliarde de lei, restul până la acest nivel ar urma să vină printr-o ordonanță cu măsuri fiscal-bugetare, o ordonanță trenuleț, care ar urma să intre în vigoare până la începutul lunii mai.
Premierul Nicolae Ciucă a declarat, despre sistarea angajărilor la stat, că dacă în urma analizei de acum pe care o vor face la Guvern, vor ajunge la concluzia că este necesară o astfel de măsură, o vor discuta în coaliție și o vor asuma și la nivel guvernamental. Șeful Executivului a precizat că în anul 2022 discutăm de o diferență de locuri de muncă în plus, la nivelul instituțiilor statului, de aproximativ 17.774.
Încasările în declin la bugetul de stat în primul trimestru ar putea fi compensate prin scăderea numărului de bugetari sau a salariilor acestora, ori printr-o îmbunătățire a colectării impozitelor și taxelor, în funcție de decizia pe care Coaliția o va lua, a declarat Ministrul Investițiilor și Fondurilor Europene, Marcel Boloș.
Deficitul bugetului federal al Rusiei s-a situat la 2.400 miliarde de ruble (28,93 miliarde de dolari) în primul trimestru din 2023, în urma majorării cheltuielilor și a reducerii veniturilor din energie, a informat Ministerul de Finanțe, transmite Reuters.
Profit.ro a anunțat că veniturile la buget pentru primele două luni ale anului sunt cu aproximativ 5% sub nivelul programat de către Guvern. Profit.ro a anunțat totodată că Banca Națională a României a notificat autoritățile că trebuie să recupereze 2,3 miliarde de lei.
Guvernul a cheltuit în primele două luni cu 17,04 miliarde de lei (1,07% din PIB) mai mult decât veniturile strânse la buget, potrivit datelor anunțate de Ministerul Finanțelor. Decalajul dintre cheltuieli și venituri, reprezentând deficitul bugetar, s-a situat la 9,5 miliarde de lei (0,67% din PIB) în primele două luni ale anului trecut. Deficitul bugetar de 17 miliarde de lei înregistrat în primele două luni ale acestui an a fost determinat în principal de creșterea volumului de investiții cu 85,8% mai mult față de aceeași perioadă a anului precedent, compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică și gaze naturale casnici și noncasnici în valoare de 1,6 miliarde lei, volumul mai mare de decontări de bunuri și servicii pentru medicamente, încetinirea ritmului de încasări ale veniturilor, precum și de influențele implementării etapei a doua a Programului Sprijin pentru România, arată Finanțele.
Guvernul a înregistrat în luna ianuarie un deficit bugetar de 4 miliarde de lei (0,25% din PIB), comparativ cu 1,68 miliarde lei (0,12% din PIB) în prima lună a anului trecut. Statul are cheltuieli mai mari decât veniturile, iar pentru acoperirea acestei diferențe, deficitul bugetar, trebuie să se împrumute. Potrivit datelor anunțate de către Ministerul Finanțelor, deficitul din ianuarie este determinat în principal de rambursările de TVA mai mari cu 59,8% față de nivelul rambursat în aceeași lună a anului trecut, încetinirea veniturilor din accize din tutun, volumul mai mare de decontări de bunuri și servici pentru medicamente, precum și de creșterea volumului de investiții.
Guvernatorul Mugur Isărescu avertizează cu privire la creșterea puternică a deficitului extern, la niveluri apropiate de cele de dinaintea crizei financiare și economice. Doar sectorul auto mai generează surplus în balanța comercială, ceea ce este nesustenabil, arată Isărescu, care adaugă că o corecție trebuie făcută treptat, astfel încât să nu ajungem într-o recesiune care ar aduce alte probleme.