Banca Națională a României a majorat rata dobânzii de politică monetară cu 0,75 puncte procentuale la 5,5%, cel mai ridicat nivel de după februarie 2012, însă sub așteptările analiștilor. Banca centrală vede o inflație în scădere graduală după trimestrul al treilea din acest an, însă aceasta se va menține mai ridicată decât anticipa anterior. Economia ar urma să încetinească, în timp ce războiul și poltica fiscală reprezintă surse majore de incertitudini și risc.
Piața pare să o fi luat cu mult înaintea BNR deja. Rata dobânzii cheie este cel mai adânc în teritoriu negativ în România în comparație cu restul țărilor din Europa Centrală și de Est, însă acest lucru nu e valabil și pentru rata interbancară la 3 luni.
Cresc în sfârșit mai consistent și dobânzile la depozite, după ce banca centrală a accelerat majorarea ratei cheie și piața a rămas într-un deficit persistent de lichiditate. Pe de altă parte, dobânzile la credite au crescut și ele consistent, mai ales în cazul companiilor.
Banca Națională a României mai trebuie să vină cu creșteri de dobândă, în contextul inflației ridicate, care ar putea persista în următorul deceniu la nivel mondial, crede Cristian Popa, membru al Consiliului de Administrație. Politica monetară nu poate suplini pentru multă vreme lipsa de acțiune în ceea ce privește deficitul fiscal, care este unul ridicat în România și vine din probleme structurale. Creșterea economică în acest an probabil se va menține ridicată, însă va fi una înșelătoare, generată de avansul foarte ridicat din primul trimestru, în timp ce în restul anului vom avea o cvasi-stagnare, atrage atenția oficialul BNR.
Banca centrală a Rusiei a redus dobânda cheie cu 1,5 puncte procentuale, peste așteptări, în condițiile în care țara se confruntă cu o monedă puternică, încetinirea inflației și o posibilă recesiune, transmite CNBC.
Banca Centrală Europeană (BCE) ar putea majora joi dobânda cheie cu jumătate de punct procentual, o majorare mai mare comparativ cu cea anunțată anterior, susțin surse apropiate situației, citate de Bloomberg.
Banca Națională a României se arată îngrijorată de dinamica economică în următoare perioadă, chiar dacă în primul trimestru produsul intern brut a crescut peste așteptări. Banca centrală subliniază pericolele mari venite din mediul extern, care găsesc România vulnerabilă în ceea ce privește deficitul bugetar și pe cel de cont curent. Chiar în ședința în care a majorat rata cheie peste așteptările pieței, ca răspuns la o inflație cu mult peste așteptările de la începutul anului, banca avertizează că politica monetară trebuie întărită cu atenție, pentru a nu genera o încetinire semnificativă a creșterii economice.
Ratele de dobândă la depozite au continuat să crească în mai și au ajuns la cel mai ridicat nivel din ultimii 9 ani. Creditele s-au scumpit mai ales în cazul firmelor, care plătesc cele mai mari dobânzi pentru împrumuturile noi în monedă națională din ultimii 8 ani. Dobânzile rămân, însă, departe de rata inflației, aflată la cel mai ridicat nivel din ultimii 19 ani.
Banca Națională a Ungariei a crescut dobânda de politică monetară cu 2 puncte procentuale la 9,75%, după ce săptămâna trecută crescuse în același pas și de urgență dobânda pentru operațiunile de atragere de depozite în încercarea de a stăvili deprecierea forintului. Dobânzile la facilitățile permanente au fost și ele crescute.
Sistemul bancar a înregistrat un deficit de lichiditate mediu zilnic în raport cu banca centrală de 13,5 miliarde de lei în iunie, în ușoară ameliorare față de mai, dar aproape de recordurile istorice. Banca Națională a României a finanțat băncile în principal prin facilitatea Lombard, în timp ce operațiunile repo bilaterale (mai ieftine pentru bănci) au fost diminuate pentru a treia lună la rând. Dobânzile din piață au continuat să crească.
Banca Națională a Ungariei a majorat dobânda la depozitele pe o săptămână cu 2 puncte procentuale la 9,75%, într-o ședință de urgență ținută în această dimineață, în condițiile în care forintul a atins noi minime istorice.
Banca Națională a României a majorat rata dobânzii de politică monetară cu un punct procentual la 4,75%, peste așteptările analiștilor, care anticipau un avans de 0,75 puncte. Este a doua ședință la rând când banca centrală aplică un pas mai accelerat de creștere a dobânzilor, dar chiar și în aceste condiții rămâne ultima din Europa Centrală și de Est. Rata Lombard, considerată mai relevantă pentru dobânzile din piață, a fost majorată în același ritm și a ajuns la 5,75% pe an.
Economiștii așteaptă o nouă creștere a ratei cheie a Băncii Naționale a României, care trebuie să țină ritmul cu băncile centrale din regiune, în condițiile în care are cea mai mică dobândă.
Ratele pentru peste o treime din creditele ipotecare de la bănci vor crește începând de la 1 iulie ca urmare a actualizării indicatorului de referință pentru creditele acordate consumatorilor (IRCC). Vor fi actualizate și graficele de rambursare pentru o parte din debitorii care au credite ipotecare legate de ROBOR, care a înregistrat o nouă creștere usturătoare ce duce la rate mai mari cu aproape jumătate decât cele plătite în ultimul trimestru al lui 2021. Din toamnă IRCC crește din nou și mult mai amplu, cu cel mai ridicat pas de la introducerea indicatorului. Analiștii văd niveluri și mai ridicate ale dobânzilor în perioada următoare.
Banca Națională a Cehiei a majorat rata de politică monetară cu 1,25 puncte procentuale la 7%, cel mai ridicat nivel de după 1999. Dobânda cheie a Băncii Naționale a României este la 3,75%, cel mai redus nivel din regiune, chiar dacă inflația este printre cele mai ridicate.
Acțiunile americane se depreciază în debutul tranzacțiilor vineri și sunt pe cale să încheie săptămâna cu pierderi semnificative, după vânzările agresive precipitate de înăsprirea politicilor monetare.
Francul elvețian și randamentele obligațiunilor guvernamentale au crescut, după ce Banca Națională a Elveției (SNB) a surprins piețele, cu o majorare semnificativă a dobânzii, transmite Reuters.
Decizia Fed de a majora rata de politică monetară cu 75 de puncte de bază pentru a tempera inflația va avea ca efect întărirea dolarului american, a spus, la PROFIT NEWS TV, Radu Puiu, analist financiar XTB România. În acest context, leul este posibil să piardă teren în raportul cu dolarul american, la fel cum s-a întâmplat și cu alte monede precum euro și lira sterlină.
Dobânzile plătite de România la datoria suverană au continuat să crească joi, la o zi după ce Rezerva Federală a SUA a majorat rata cheie cu 0,75 puncte procentuale, cel mai mare salt din ultimele aproape trei decenii. Randamentul la titlurile pe 10 ani a ajuns la 9,2%, un nou maxim de la criza economică din 2009-2010, și a depășit nivelul plătit de Rusia pentru împrumuturile în monedă națională și chiar și dobânda medie la creditele noi de consum. Ministerul Finanțelor a refuzat toate ofertele la licitația de titluri de stat.
Ungaria a majorat în mod neașteptat dobânda cheie, după ce forintul a scăzut la un nivel minim record în această săptămână.
Acțiunile americane au continuat declinul și în ședința de marți, S&P 500 afundându-se și mai puternic în teritoriul pieței bear înainte de anunțarea deciziei de politică monetară a Rezervei Federale (Fed) a SUA.
Bogdan Maioreanu, Market Analyst eToro, a spus, la PROFIT NEWS TV, că scăderea puternică de luni de pe bursele americane și europene vine pe fondul stresului existent în piață, în rândul investitorilor, generat de decizia FED de a majora dobânda de referință, cu mai mult de 0,5%, cât se estima inițial. Economiștii marilor bănci văd însă o creștere cu 0,75% a dobânzii de referință în ședința FED de miercuri.
Banca centrală a Rusiei a redus din nou dobânda de referință, pentru a patra oară în mai puțin de două luni și a indicat că relaxarea monetară ar putea continua, arătându-se mai puțin pesimistă în ceea ce privește evoluția economiei și a inflației, în pofida sancțiunilor occidentale.
Deficitul de lichiditate al sistemului bancar s-a adâncit neașteptat în mai, chiar sub nivelul de la declanșarea pandemiei COVID 19 și foarte aproape de recordul atins la începutul războiului din Ucraina. Banca Națională a României a preferat să finanțeze băncile îndeosebi prin creditul Lombard, mai scump, ajuns la un nivel record, ceea ce s-a văzut în creșterea ratelor interbancare.
Dobânzile băncilor la credite și depozite au crescut simțitor în aprilie, lună în care BNR a majorat dobânda cheie și în contractele persoanelor fizice a fost actualizată rata variabilă a dobânzii în funcție de IRCC. Creșterea ratelor de dobândă la depozite pălește însă în fața inflației ridicate – rata reală a ajuns la cel mai scăzut nivel de după prima parte a lui 2001. Mai mult, și dobânzile la toate categoriile de credit au rămas sub inflație, ceea ce nu s-a mai întâmplat de pe vremea hiperinflației din 1997.