Statistica a confirmat încetinirea creșterii economice în al doilea trimestru, cu înjumătățirea ratei anuale la 1,1%. Consumul a luat-o la vale și a dus și creșterea în jos, în timp ce investițiile publice, finanțate preponderent cu fonduri europene, au fost cele care au contribuit cel mai mult la dinamica pozitivă.
ING Bank a tăiat un punct procentual din prognoza de creștere a Produsului Intern Brut pentru acest an, după ce Statistica a anunțat datele semnal pe trimestrul al doilea, care arată o nouă scădere abruptă a dinamicii anuale la 1,1%, în condițiile unor revizuiri ale cifrelor publicate anterior. BCR menține prognoza, dar atrage atenția cu privire la discrepanțele între datele ajustate sezonier și seria brută și se așteaptă la noi revizuiri.
Ungaria s-a afundat în mod neașteptat în recesiune, înregistrând cea mai lungă contracție economică din ultimii 28 de ani, în timp ce războiul din Ucraina a continuat să submineze creșterea economică în estul Uniunii Europene. România este, totuși, o excepție, reușind să mențină o creștere constantă, scrie Bloomberg.
Economia a crescut cu 0,9% în trimestrul al doilea față de trimestrul precedent, cu mult peste așteptările analiștilor, anunță Institutul Național de Statistică. Dinamica anuală a încetinit însă simțitor la 1,1% de la 2,4% pe serie brută. Datele au suferit revizuiri puternice.
Profit.ro a scris în martie 2022 despre intenția autorităților române de a se retrage din cele două bănci, chiar și cu pierderi
Economistul-șef al JPMorgan a declarat vineri că banca nu mai prognozează o recesiune în SUA în acest an și și-a mărit estimarea de creștere economică, în condițiile în care economia se extinde într-un ”ritm sănătos”, transmite Reuters.
Germania a ieșit din recesiune în al doilea trimestru, dar PIB-ul a stagnat, existând încă semne de întrebare cu privire la sănătatea celei mai mari economii europene.
Un hotel Hampton by Hilton a fost deschis la Târgu Mureș, o investitie de 11 milioane de euro a Multinvest Group, co-finanțată în proporție de 35% de Fundația Pro Economica, având sprijinul Guvernului Ungariei.
Fondul Monetar Internațional (FMI) a revizuit ușor în urcare prognoza privind creșterea economiei globale în acest an, pe fondul accelerării sectorului serviciilor în prima parte a anului, însă avertizează că inflația rămâne ridicată, iar producția și consumul privat dau semne de slăbiciune.
Fundația Pro Economica Alapítvány, având sprijinul Guvernului Ungariei, a inaugurat, în stațiunea balneară Sovata, un hotel de 4 stele, proiect inițiat în 2021.
Încrederea analiștilor CFA în perspectivele economice ale României a crescut în mai față de aprilie pe fondul îmbunătățirii componentei de anticipații. Analiștii văd o inflație în scădere, dar și o creștere economică mai mică decât anul trecut, în timp ce peste o treime văd și o scădere a prețurilor imobiliarelor.
Partidul Social Democrat a majorat estimarea de creștere economică la 4,2% în 2023, în programul de guvernare, față de estimarea publicată de Comisia de Prognoză de 2,8% și în contextul în care economia este în încetinire vizibilă. Documentul prevede atât un produs intern nominal brut mai mare, ceea ce ar permite un deficit bugetar mai mic, cât și un deflator sub cel estimat de Prongoză. Și estimarea de creștere economică pentru anul viitor este majorată substanțial.
Banca Națională a României se așteaptă la presiuni pe creșterea salariilor atât în privat, cât și la stat, pe fondul deficiențelor din piața muncii, arată minuta celei mai recente ședințe de politică monetară. Pe de altă parte, prognozele BNR privind o încetinire moderată a economiei au fost deja contrazise de cele mai recente date publicate de Statistică. Cursul de schimb stă sub pericolul deficitului extern, precum și sub cel al incertitudinii scăderii deficitului fiscal, mai arată banca centrală.
Dinamica anuală a economiei a încetinit la 2,3% pe serie brută și cu 2,8% pe serie ajustată în primul trimestru din acest an de la 4,7%, respectiv 4,3% în trimestru din 2022, arată datele semnal de la Statistică. Creșterea secvențială s-a redus la 0,1% de la 1%. Încetinirea activității economice este mult mai pronunțată decât anticipau analiștii.
Comisia Europeană a majorat estimarea de creștere pentru economia României în acest an, de la 2,5% la 3,2%, potrivit prognozei de primăvară.
Încrederea analiștilor în economia românească a crescut pentru a cincea lună la rând în martie. Aceștia se așteaptă la o ușoară depreciere a leului în următoarele 6-12 luni, la o temperare a inflației. 4 din 5 analiști consideră prețurile imobiliare ca supraevaluate, dar doar puțin sub jumătate se așteaptă la o scădere a acestora în următorul an.
Banca Națională a României menționează execuția bugetară de la începutul anului printre riscurile la adresa situației macroeconomice, în condițiile creșterii abrupte a deficitului fiscal. Banca se așteaptă, la fel ca cei mai mulți analiști, la încetinirea creșterii economice, deși vede presiuni în continuare în piața muncii pe creșterea salariilor. Cursul de schimb este amenințat de deficitul extern și cel fiscal, dar și de mediul internațional, deși în ultima vreme leul a fost susținut de intrările de capital în căutare de randamente.
Economiștii OTP Bank anticipează o încetinire a creșterii economice în acest an, pe fondul scăderii consumului. România va evita însă o recesiune tehnică și așteptările sunt și că economiile avansate vor rămâne pe creștere în acest an, chiar dacă aceasta va fi una redusă. Inflația mai mică va determina BNR să reducă dobânzile începând cu jumătatea anului și chiar să o facă substanțial până în iarnă, în condițiile în care creditarea a intrat pe o pantă descendentă, remarcă analiștii băncii ungare. Criza bancară din SUA, extinsă în Elveția, ar putea fi un factor de risc pentru regiune. Din riscurile interne, cum ar fi pericolul ca unele sume din PNRR să nu fie primite din cauza eșecului reformării sistemului pensiilor speciale, analiștii OTP cred că impactul va fi relativ redus și nu se poate compara cu ceea ce sa întâmplat Ungariei.
Economia românească este așteptată să încetinească serios în acest, dar să aibă cea mai mare creștere reală din regiune. Dinamica PIB ar urma să accelereze anul viitor, când va fi din nou cea mai ridicată între țările din Europa Centrală și de Est. Pe de altă parte, deficitul de cont curent este așteptat să rămână la un nivel foarte ridicat, mult peste media regională.
Cele mai recente proiecții ale Fondului Monetar Internațional (FMI) referitoare la creșterea economiei mondiale în 2023 sunt prea optimiste, potrivit analiștilor Oxford Economics, care avertizează că activitatea globală încetinește, condițiile de creditare continuă să se înăsprească, iar băncile centrale ar putea să nu revină prea curând la politici monetare mai relaxate.
Economia zonei euro nu a reușit să crească la sfârșitul anului 2022, contrar estimărilor anterioare, performanțele mai slabe din Germania și Irlanda contribuind la reviziuirea cifrelor inițiale.
Sectorul construcțiilor a fost motorul creșterii economice în trimestrul al patrulea, în condițiile unei contribuții importante din partea investițiilor care au urcat dinamica la 4,6%. Pe tot anul trecut, cele mai importante contribuții la creșterea economică de 4,8% au venit din comerț și sectorul IT&C, în timp ce agricultura și industria au avut performanțe slabe.
Economia României este așteptată să crească cu 1,7% în acest an, mai lent comparativ cu estimările anterioare, potrivit proiecțiilor actualizate ale Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD).
Creșterea economică a României a fost de 4,8% în 2022, față de 5,8% în anul anterior și ușor sub estimarea oficială.
Comisia Europeană a revizuit în urcare estimările privind avansul economiei României în acest an, însă avertizează că inflația ridicată, condițiile de finanțare stricte și încetinirea celorlalte economii din UE vor afecta creșterea.