Rezultatele 1 - 25 din 30 pentru "executia bugetara"

Guvernul a înregistrat anul trecut un deficit bugetar de 9,79% din PIB, 101,9 miliarde lei, un record, în contextul în care veniturile au fost afectate de impactul economic al pandemiei de coronavirus, în timp ce cheltuielile au urcat în mare măsură din același motiv, în special pentru sectorul de sănătate și pentru susținerea mediului de afaceri. Potrivit Ministerului Finanțelor, sume în valoare de 46,31 miliarde lei (4,45% din PIB) au fost lăsate în mediul economic prin facilitățile fiscale, investiții și cheltuieli excepționale alocate pentru combaterea efectelor epidemiei de COVID-19. Ținta de deficit asumată de Guvern la rectificarea din noiembrie a fost de 96 miliarde de lei, 9,1% din PIB. Deficitul bugetar reprezintă diferența dintre cheltuieli și veniturile mai mici ale statului și trebuie acoperit prin împrumuturi, care cresc datoria publică.

Deficitul bugetar a crescut în noiembrie cu 10 miliarde de lei și a ajuns astfel pentru primele 11 luni ale anului la 84,05 miliarde lei (8,0% din PIB), comparativ cu 37,05 miliarde lei (3,5% din PIB) în primele 11 luni ale anului trecut. Ținta de deficit pentru întreg anul este de 96 miliarde lei (9,1% din PIB), astfel că executivul, pentru a se încadra în obiectivul anunțat, își permite în decembrie un deficit de cel mult 12 miliarde lei.

Deficitul bugetar a crescut în octombrie cu 6,7 miliarde de lei și a ajuns astfel pentru primele 10 luni la 74 miliarde de lei (7% din PIB), a anunțat ministrul Finanțelor, Florin Cîțu. În primele 10 luni ale anului trecut, deficitul bugetar s-a situat la 28,83 miliarde lei, 2,8% din PIB. Avansul deficitului cu doar 6,7 miliarde lei în octombrie reprezintă o temperare, după un avans lunar aproape dublu, de 12,5 miliarde de lei, în septembrie. Creșterea cu 12,5 miliarde de lei în septembrie este cea mai mare creștere lunară a deficitului din acest an și reprezintă, probabil, un record lunar. Deficitul a urcat puternic în acest an ca urmare a măsurilor luate de Guvern pentru combaterea pandemiei de coronavirus. Începând din martie, Guvernul a înregistrat deficite ridicate, martie - 10 miliarde de lei, aprilie - 8,8 miliarde de lei, mai - 12 miliarde de lei, iunie - 6,33 miliarde lei, iulie - 4,5 miliarde de lei și august - 5,1 miliarde de lei, în contextul în care impactul economic al epidemiei a afectat puternic veniturile bugetului, iar cheltuielile au crescut.

Deficitul bugetar a crescut în luna septembrie cu 12,5 miliarde de lei și a ajuns astfel pentru primele nouă luni la 67,27 miliarde de lei, 6,36% din PIB, comparativ cu 54,77 miliarde lei (5,18% din PIB) în primele opt luni ale acestui an. În primele nouă luni ale anului trecut, deficitul bugetar s-a situat la 26,97 miliarde lei (2,62% din PIB). Creșterea cu 12,5 miliarde de lei în septembrie este cea mai mare creștere lunară a deficitului din acest an și reprezintă, probabil, un record lunar. Deficitul a urcat puternic ca urmare a măsurilor luate de Guvern pentru combaterea pandemiei de coronavirus, însă părea că ritmul încetinește în ultimele luni. Începând din martie, Guvernul a înregistrat deficite ridicate, martie - 10 miliarde de lei, aprilie - 8,8 miliarde de lei, mai - 12 miliarde de lei, iunie - 6,33 miliarde lei, iulie - 4,5 miliarde de lei și august - 5,1 miliarde de lei, în contextul în care impactul economic al epidemiei a afectat puternic veniturile bugetului, iar cheltuielile au crescut. Aproape jumătate din deficitul lunii septembrie vine din facilități fiscale pentru firme, cheltuieli legate de pandemia COVID-19, la care s-a adăugat, tot în septembrie, un impact de 1,1 miliarde de lei din majorarea punctului de pensie. Totodată, la cheltuielile de capital, care reflectă situația investițiilor, în septembrie, față de august, au fost înregistrate cheltuieli în urcare cu circa 4 miliarde de lei.

Deficitul bugetar s-a situat după primele opt luni (ianuarie-august) la 54,77 miliarde lei (5,18% din PIB), față de 21,92 miliarde lei (2,07% din PIB) în perioada similară a anului trecut. În primele șapte luni ale acestui an, deficitul bugetar a fost de 49,68 miliarde lei (4,7% din PIB), astfel că luna august a sporit deficitul cu 5,1 miliarde lei, ritm similar cu cel din iulie, când a urcat cu 4,5 miliarde de lei, cea mai redusă creștere lunară de la debutul în România a crizei economice cauzate de epidemia de coronavirus, în luna martie. Începând din martie, Guvernul a înregistrat deficite ridicate, martie - 10 miliarde de lei, aprilie - 8,8 miliarde de lei, mai - 12 miliarde de lei și iunie - 6,33 miliarde lei, în contextul în care impactul economic al epidemiei a afectat puternic veniturile bugetului, iar cheltuielile au crescut. Ținta de deficit pentru anul acesta este de 91 miliarde lei.

Deficitul bugetar s-a situat în primele șapte luni la 49,68 miliarde lei (4,7% din PIB), comparativ cu 18,1 miliarde lei (1,71% din PIB) în aceeași perioadă a anului trecut. În luna iulie, deficitul a urcat cu 4,5 miliarde de lei, cea mai redusă creștere lunară de la debutul în România a crizei economice cauzate de epidemia de coronavirus, în luna martie. Începând din martie, Guvernul a înregistrat deficite ridicate, martie - 10 miliarde de lei, aprilie - 8,8 miliarde de lei, mai - 12 miliarde de lei și iunie - 6,33 miliarde lei, în contextul în care impactul economic al epidemiei a afectat puternic veniturile bugetului, iar cheltuielile au crescut, mai ales pentru sănătate și susținerea mediului de afaceri. Sume în valoare de 27 miliarde de lei (2,55% din PIB) au fost lăsate în mediul economic prin facilitățile fiscale, investiții și cheltuieli excepționale adoptate pentru combaterea efectelor epidemiei de COVID-19, potrivit Ministerului Finanțelor.

Deficitul bugetar din primele patru luni s-a situat la 26,82 miliarde lei (2,48% din PIB), după ce a urcat cu 8,8 miliarde de lei doar în aprilie și cu 10 miliarde de lei în martie, în contextul impactului economic al măsurilor luate de Guvern pentru combaterea epidemiei de coronavirus. În primel patru luni ale anului trecut, deficitul bugetar s-a situat la 11,41 miliarde de lei (1,08% din PIB). Potrivit Ministerului Finanțelor, mai mult de jumătate din deficitul primelor patru luni din acest an este generat de sumele lăsate în mediul economic prin facilitățile fiscale adoptate pentru combaterea efectelor epidemiei de COVID-19.

Guvernul a cheltuit în primele două luni ale anului cu 8,3 miliarde de lei (0,73% din PIB) mai mult decât a colectat din taxe și impozite, astfel că statul a intrat în criza economică determinată de coronavirus cu o situație destul de slabă a finanțelor publice. Anul trecut, pentru ianurie-februarie, deficitul bugetar a fost de 5,2 miliarde de lei (0,5% din PIB).

Cheltuielile Guvernului au fost în ianuarie mai mari cu 457,6 milioane de lei mai mari comparativ cu veniturile, deficitul bugetar fiind de numai 0,04% raportat la PIB. Anul trecut în ianuarie, execuția bugetară arăta un excedent de 717 milioane de lei, echivalentul a 0,07% din PIB. Veniturile au crescut în ianuarie cu 7% raportat la aceeași lună a anului trecut, în timp ce cheltuielile au urcat cu 11,6%, în mare măsură ca urmare a majorărilor de pensii, salarii și alocații rezultate din modificările legislative.

Deficitul bugetar, diferența cu care cheltuielile Guvernului sunt mai mari decât ceea ce strânge din taxe și impozite, s-a situat la 3,56% din PIB, 37,1 miliarde de lei, pentru primele 11 luni din 2019, cu peste 11 miliarde de lei mai mult comparativ cu perioada similară din 2018. Unul dintre principalele motive este avansul cheltuielilor cu salariile, de peste 19%, în contextul în care veniturile statului au urcat cu 10,7%. Conform țintei de deficit bugetar de 4,43%, circa 46 miliarde de lei, pentru întreg anul 2019, doar în luna decembrie deficitul ar trebui să se situeze la 9 miliarde de lei, după 8 miliarde de lei în luna noiembrie. Media lunară din primele zece luni ale acestui an a fost de 2,9 miliarde de lei.

Guvernul a cheltuit în primele 10 luni ale anului cu 28,83 miliarde de lei, 2,8% din PIB, mai mult decât a colectat din taxe și impozite, în contextul în care cheltuielile, alimentate de costurile cu salariile bugetarilor și achizițiile de bunuri și servicii, au crescut cu 14,5%, iar veniturile cu numai 12,4%, potrivit datelor publicate astăzi de Ministerul Finanțelor. Deficitul bugetar este cu 8 miliarde de lei mai ridicat față de 20,86 miliarde de lei, 2,2% din PIB, în perioada similară a anului trecut. Nivelul deficitului a fost anunțat de oficiali, inclusiv de ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, încă de la mijlocul lunii noiembrie. Execuția bugetară la 10 luni, chiar dacă deficitul este mai ridicat decât cel planificat de guvernul PSD pentru întreg anul, de 2,76%, nu reflectă situația complicată a finanțelor țării. Ministerul Finanțelor a prezentat astăzi un proiect de rectificare bugetară care urcă deficitul la 4,3% din PIB pentru întreg anul.

Bugetul pentru primele nouă luni ale anului, perioadă pentru care sunt disponibile date detaliate, arată o situație complicată a finanțelor țării. Comparativ cu programul stabilit la început de an de guvernul PSD, veniturile sunt în urmă cu 8,7%, cel mai mare decalaj pentru perioada ianuarie-septembrie începând cel puțin din 2012, arată calculele Profit.ro pe baza datelor Ministerului Finanțelor. Ministerul nu are publicate pe site datele respective și pentru anii anteriori. Totodată, deși cheltuielile sunt și ele mai reduse față de program, procentajul cheltuielilor efectuate în cele planificate este cel mai ridicat începând din 2013.

Deficitul bugetar pentru primele 10 luni ale anului este de 2,84% din PIB, peste ținta anunțată de fostul guvern de 2,7% pentru tot anul, a declarat ministrul Finanțelor, Florin Cîțu. Dacă noul guvern nu va face nimic, deficitul va trece de 4% anul acesta. Ministrul nu a furnizat informații clare care să susțină această ipoteză. Cîțu a afirmat și că analizează posibilitatea unei plângeri penale, care să vizeze fosta conducere a ministerului.

Deficitul bugetar se va situa anul acesta la 3,4% PIB, peste limita de 3% admisă în UE, estimează economiștii ING Bank. Prognoza pentru deficit a fost revizuită la 3,4% de la 3%, cât anticipa banca anterior, după ce ritmul deteriorării finanțelor publice a accelerat în a doua parte a anului, iar la nouă luni Ministerul Finanțelor a anunțat un deficit de 2,62% din PIB. Motivul acestei înrăutățiri este că ritmul de creștere a veniturilor nu a reușit să țină pasul cu majorarea cheltuielilor. Actualul guvern interimar nu mai are motivație și forță să țină defcitul în limita de 3%, atrag atenția economiștii.

Guvernul a cheltuit în primele șapte luni ale anului cu 18,14 miliarde de lei mai mult decât a strâns din taxe și impozite. Acești bani pe care statul nu îi are sunt acoperiți prin împrumuturi, iar acestea se adaugă la datoria publică. Deficitul bugetar pentru ianuarie-iulie, conform datelor anunțate acum de Ministerul Finanțelor, este de 18,14 miliarde de lei, respectiv 1,76% din PIB, comparativ cu un minus de 11,93 miliarde lei, 1,26% din PIB, în primele șapte luni ale anului trecut. Vedeta cheltuielilor rămân costurile cu angajații statului, în urcare cu 21,5% față de primele șapte luni ale anului trecut.

Deficitul bugetar, cheltuielile Guvernului care depășesc veniturile și sunt acoperite din împrumuturi, a ajuns în primele cinci luni la 14,7 miliarde lei, reprezentând 1,4% din PIB, sumă cu 80% mai mare comparativ cu deficitul din perioada ianuarie-mai a anului trecut, când minusul din bugetul statului a fost de 8,14 miliarde lei, respectiv 0,88% din PIB. În timp ce Guvernul a avut venituri mai mari cu 11,6%, cheltuielile au crescut în aceeași perioadă cu 16,3%, motivul cel mai evident fiind avansul accelerat al salariilor din sectorul public, cu 24,6%.

Guvernul a înregistrat un deficit bugetar, cu cât sunt mai mari cheltuielile statului decât veniturile, de 5,5 miliarde de lei, respectiv 0,54% din PIB, în primul trimestru al acestui an, în urcare de la 4,46 miliarde lei, 0,48% din PIB, în primele trei luni ale anului trecut. Cheltuielile au crescut cu peste 13%, mai accelerat decât veniturile, care au avansat cu 12,5%. Cheltuielile statului cu personalul sunt în urcare cu aproape 26%, în timp ce sumele alocate pentru investiții au stagnat la 4,9 miliarde de lei.

Guvernul a înregistrat în primele două luni un deficit al bugetului general consolidat de 5,2 miliarde de lei, respectiv 0,51% din PIB, față de 5,5 miliarde lei, respectiv 0,58% din PIB înregistrat în aceeași perioadă a anului 2018. Deficitul ridicat din ianuarie-februarie anul trecut a fost, însă, determinat de plăți în contul unor achiziții de armament. Cheltuielile pentru investiții ale Guvernului au fost în ianuarie-februarie 2018 de 3,7 miliarde de lei, sumă în care intră și plățile pentru achiziții militare, în timp ce în primele două luni ale acestui an s-au situat la 1,6 miliarde de lei, o scădere de peste 50%. Costurile cu salariile rămân ridicate, cu un plus de 25% față de primele două luni ale anului trecut, dar un factor pozitiv este că veniturile înregistrează o creștere de 10,4%, mai accelerată față de avansul de 8,6% al cheltuielilor.

Senatorul liberal Florin Cîțu susține că a fost informat de surse din Ministerului Finanțelor Publice că datele execuției bugetare prezentate de Guvern nu sunt reale, iar Executivul încearcă ”măsluirea” aceste date pentru ca România să poată raporta un deficit sub 3% din PIB.

Execuția bugetului general consolidat pe primele unsprezece luni ale anului 2018 s-a încheiat cu un deficit de 26 miliarde lei, respectiv 2,7% din PIB, extrem de aproape de nivelul de circa 28 de miliarde de lei prevăzut pentru întreg anul 2018. Deficitul este de peste două ori mai mare comparativ cu primele 11 luni de anul trecut, când s-a situat la 10,18 miliarde de lei, echivalentul a 1,19% din PIB. Diferența dintre venituri și cheltuieli s-a agravat accelerat în luna noiembrie, cu circa 5 miliarde de lei, astfel că, pentru a rămâne cu deficitul bugetar în limita de 3% (aproximativ 28 de miliarde de lei), obiectiv asumat ferm de Guvern, luna decembrie ar trebui să fie cea mai austeră de după anii de criză.

Primele zece luni ale anului s-au încheiat cu un deficit de 20,9 miliarde lei, respectiv 2,2% din PIB, veniturile însumând 232,3 miliarde lei (24,5% din PIB), cu 11,8% mai mari, în termeni nominali, față de aceeași perioadă a anului precedent, în schimb cheltuielile totalizând 253,2 miliarde lei, cu 18,1% mai mari față de aceeași perioadă din anul precedent.

Deficitul bugetar a crescut în luna august, iar execuția bugetului pe primele opt luni din 2018 s-a încheiat cu un deficit de 1,54% din PIB, 14,6 miliarde lei, de aproximativ două ori mai mult comparativ cu 0,78% din PIB, 6,5 miliarde de lei, în ianuarie-august anul trecut. Deficitul s-a redus în luna iulie, o lună în care veniturile colectate sunt de obicei mai mari, întrucât includ multe plăți trimestriale ale companiilor. La opt luni, cheltuielile păstrează un ritm de creștere mai alert decât al veniturilor, de 18% față de 13,7% în ce privește sumele aduse la buget. Totodată, rata de creștere a veniturilor din TVA a fost la opt luni mai slabă decât în primele șapte luni ale acestui an, marcând astfel o încetinire foarte puternică în luna august, la numai 1,6%.

Guvernul a cheltuit în primele patru luni ale anului cu 6 miliarde de lei mai mult decât a adunat din taxe și impozite, astfel că bugetul a înregistrat un deficit de 0,65% din PIB, în timp ce în ianuarie-aprilie anul trecut era pe plus cu 1,36 miliarde de lei (0,16% din PIB). Îngrijorător este faptul că ritmul creșterii cheltuielilor se menține, la fel ca in primele luni, de aproximativ două ori mai accelerat decât avansul veniturilor. Astfel, veniturile au fost mai mari cu 11,8%, cu un avans dezamăgitor, de numai 1%, la TVA, una dintre cele mai importante surse de venit pentru stat, iar cheltuielile au fost mai mari cu 21,5%, evoluție determinată de majorarea cu 56% a costurilor Guvernului cu dobânzile, de subvențiile cu 27% mai mari și cheltuielile de personal în urcare cu 20,4%.

Veniturile bugetului general consolidat la patru luni, ianuarie-aprilie 2018, se situează la un nivel de 89,6 miliarde de lei, în creștere cu 11,8% față de aceeași perioadă a anului 2017, a declarat marți vicepremierul Viorel Ștefan.

Evoluția finanțelor publice în primul trimestru al anului este apreciată de președintele Klaus Iohannis ca "total nesatisfăcătoare", context în care a reiterat aprecierea personală că Viorica Dăncilă ar trebui să demisioneze de la conducerea Guvernului.