Cheltuielile statului pentru investiții au crescut de aproape două ori în primul trimestru, cu o componentă majoră din fonduri europene, atât din PNRR, cât și din Cadrul Financiar Multianual pentru Politica de Coeziune, a transmis ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, la Evenimentul organizat de Profit.ro. Statul încă se confruntă cu limitări în ce privește implementarea proiectelor de investiții, situație complicată acum și de suprapunerea PNRR cu programele obișnuite cu finanțare europeană.
30 mai - Maratonul Fondurilor Europene
6 iunie - Maratonul Energiei
13 iunie - Eveniment Profit: Piața de Capital.forum - Provocări pentru dezvoltarea piețelor și creșterea lichidității, Ediția a IV-a. Parteneri BCR, CEC Bank, Sphera, Teraplast
Evenimentul, transmis în direct și la PROFIT NEWS TV, a fost organizat cu sprijinul Fondului Român de Contragarantare, Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Tinmar Energy
VIDEO POATE FI VĂZUT AICI
Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost în valoare de 22,9 miliarde de lei în primele trei luni din acest an, față de 13,2 miliarde lei în primul trimestru al anului trecut.
"În contul de execuție bugetară, numai din fonduri naționale aveam cheltuieli de capital de 14,7 miliarde lei, la care se adaugă PNRR cu 2,7 miliarde lei și Cadrul Financiar Multianual pentru Politica de Coeziune, unde avem, de asemenea, în jur de 12 miliarde lei. Sigur, aici ajustările care țin de Fondul Social European și tot ceea ce noi avem în vedere pentru ajustarea acestor tipuri de cheltuieli nu întreaga sumă este socotită cheltuială cu investițiile, dar, așa cum o să vedeți în ceea ce vom publica la termenul scadent, după ce se închide contul de execuție bugetară, cheltuielile cu investițiile au crescut, față de perioada precedentă a anului trecut, de aproximativ două ori", a spus Boloș.
Execuția bugetară, date finale, se publică, de obicei, de către Ministerul Finanțelor după data de 25 a fiecărei luni, astfel că situația pentru primul trimestru va fi disponibilă după 25 aprilie.
Una dintre problemele României în ce privește investițiile ține și de capacitatea instituțională limitată, dar și de suprapunerea PNRR cu programele derulate în mod obișnuit de la bugetul UE.
"Anul trecut, în discuțiile acestea aprinse care au avut loc, perspectiva capacității administrative de implementare a investițiilor este una pentru România încă limitată, cu toate că bugetele pe care le avem la dispoziție din Politica de Coeziune, dar și din PNRR, dar experiența de-a lungul celor 2 cicluri financiare multianuale și o experiență de 14 ani de implementare a investițiilor ar fi trebuit să ne ducă spre o capacitate mult mai bună de implementare a proiectelor de investiții și de a avea un efect multiplicator consistent pentru dezvoltarea României pe termen lung.
Din păcate, în acest context, suntem încă limitați și avem de lucru pe ceea ce înseamnă consolidarea capacității instituționale de implementare a proiectelor de investiții. Ne-am dori să avem întotdeauna, măcar la nivelul a ceea ce am programat în buget pentru investiții... noi am avut raportat la PIB-ul prognozat de către Comisi Națională de Prognoză, un buget pentru investiții de 7,2% din PIB pentru anul 2024.
Deci, în acest context ne-m dori să fim cât mai aproape de bugetul programat, dar realitatea cea mai evidentă o vom vedea la sfârșitul anului, când vom avea și cifrele pe masă și vom vedea de ce am fost în stare pentru implementarea investițiilor la care ne-am angajat. Oricum, investițiile care sunt hotărâtoare, cele care aduc investițiile în infrastructură, cu un efect de multiplicare consistent, indirect pentru dezvoltarea economică, acestea trebuie să aibă un ritm susținut de implementare, sunt în prima poziție pentru ceea ce înseamnă prioritizarea investițiilor publice la nivel național, fiindcă în acest context o asemenea perioadă de oportunitate pe care o avem",
Execuția bugetară - deficit de 2,07% din PIB pentru primele trei luni
"Vestea privitoare la contul de execuție bugetară preliminar, este de 2,07% din PIB. Aici s-a creat o întreagă dezbatere asupra valorii deficitului bugetar la sfârșitul lunii martie, 35 miliarde lei, zic eu, mai optimist... merge spre 36 miliarde lei, dar trebuie să punctăm câteva lucruri importante legate de valoarea investițiilor, pentru că noi venim din luna decembrie cu contracte pe care le-am avut încheiate pentru industria de apărarea, care au generat plăți de 5 miliarde lei în luna ianuarie și în luna februarie, pe de o parte, iar pe de altă parte fiind o iarnă mai ușoară proiectele de investiții s-au implementat în continuare", a spus ministrul.
În 2024, deficitul bugetar este estimat la 86,6 miliarde de lei (5% din PIB în termeni cash), față de 89,9 miliarde lei (5,68% din PIB) realizat în 2023, un nivel încă ridicat și asupra căruia persistă semne de îndoială, având în vedere că este un an electoral încărcat, cu riscuri în ce privește derapajele la cheltuieli ale statului.
Mă uitam în contul de execuție bugetară și numai din fonduri naționale aveam cheltuieli de capital de 14,7 miliarde lei, la care se adaugă PNRR cu 2,7 miliarde lei și Cadrul Financiar Multianual pentru Politica de Coeziune, unde avem, de asemenea, în jur de 12 miliarde lei. Sigur, aici ajustările care țin de Fondul Social European și tot ceea ce noi avem în vedere pentru ajustarea acestor tipuri de cheltuieli nu întreaga sumă este socotită cheltuială cu investițiile, dar, așa cum o să vedeți în ceea ce vom publica la termenul scadent, după ce se închide Contul de Execuție Bugetară, cheltuielile cu investițiile au crescut, față de perioada precedentă a anului trecut, de aproximativ două ori.
