Guvernul vrea să modifice legea din 1992 care reglementează regimul zonelor libere pentru a putea transforma și fostul port Midia, care de anul trecut este parte a portului Constanța, în zonă liberă, în care mărfurile aduse din afara UE pot fi depozitate fără taxe, vamale sau de altă natură. Este a patra tentativă în acest sens a autorităților din ultimii 8 ani.
Există mai multe țări riverane la Marea Neagră (interesate de exploatarea offshore a gazelor naturale - n.r.) și sunt multe care ar vrea să ajungă în punctul în care se află România, a avertizat CEO-ul Black Sea Oil & Gas, Mark Beacom, cu ocazia începerii lucrărilor la conducta submarină care va face legătura între proiectul de dezvoltare gaze naturale Midia–MGD și Sistemul Național de Transport (SNT). Pentru ca România să-și păstreze avantajul competitiv câștigat în raport cu statele vecine trebuie ca “legislația ostilă adoptată în 2018 să dispară complet”.
Compania petrolieră Black Sea Oil&Gas (BSOG), controlată de grupul american de asset management Carlyle, singurul concesionar de perimetre de gaze naturale din Marea Neagră care a luat până în prezent decizia finală de a investi în offshore-ul românesc, își menține obiectivul de a demara anul viitor producția de gaze pe concesiunea Midia, în pofida problemelor cauzate de pandemia de COVID-19, iar lucrările la proiect avansează pe premisa că prevederile "ostile" investițiilor din Legea offshore vor fi modificate de autoritățile de la București.
Testul a fost organizat în urma unei decizii executorii în acest sens a Agenției de Cooperare a Reglementatorilor din domeniul Energiei (ACER) din Europa de anul trecut, pe care transportatorul de gaze maghiar a atacat-o între timp la Tribunalul UE, acuzând că, prin decizia sa, ACER a încălcat mai multe prevederi ale legislației europene în domeniul gazelor naturale și nu numai.
Procedura angajantă de rezervare de capacitate pentru determinarea rentabilității economice a proiectului prelungirii conductei internaționale de transport de gaze naturale BRUA din Ungaria până în Austria, la hub-ul central-european de la Baumgarten, proiect menit inclusiv să permită tranzitul către Occident al producției potențiale de gaze românești offshore din Marea Neagră, a fost finalizată luna aceasta cu un eșec total, niciun furnizor sau trader nerezervând vreun metru cub de capacitate la licitația organizată de transportatorii de gaze din cele două țări, FGSZ și Gas Connect.
Producătorul de gaze controlat de stat Romgaz, alături de principalul său concurent local, OMV Petrom, și de gigantul petrolier polonez de stat PGNiG, negociază în prezent prezentarea unei oferte finale comune de preluare a participației de 50% din perimetrul offshore de gaze naturale din Marea Neagră Neptun Deep de la americanii de la ExxonMobil, se afirmă în planul național de investiții și relansare economică elaborat de Guvernul PNL Orban, care va fi prezentat astăzi oficial în prezența președintelui Klaus Iohannis.
Printre proiectele investiționale noi avute în vedere de Transgaz se numără "Interconectarea SNT la Terminal GNL amplasat la malul Mării Negre". Mai precis, este vorba de interconectarea la terminal a conductelor de tranzit T1 și T2 Isaccea-Negru Vodă. Cum în prezent nu există nici un astfel de terminal GNL la țărmul românesc al mării, rezultă că o astfel de facilitate ar urma de asemenea să fie construită.
Scopul operațiunii de rezervare de capacitate de transport, denumită în jargon gazier "procedură de sezon deschis angajant România-Ungaria", a fost stabilirea viabilității economice a proiectului BRUA faza 2, prin care ar fi urmat să fie transportate către Occident și gazele din Marea Neagră.
Grupul austriac de petrol și gaze OMV amână din nou o decizie de investiții pentru proiectul său de explorare a Mării Negre și vizează acum o decizie cel mai devreme anul viitor, a anunțat compania, arată Reuters.
Ca și celelalte 24 de OUG-uri adoptate de fostul Executiv Orban pe 4 februarie, și aceasta, care modifică Legea petrolului, are aviz negativ de la Consiliul Legislativ, emis pe 10 februarie, la 6 zile de la adoptarea ordonanței. Potrivit avizului, dat fiind că Consiliul Legislativ a primit proiectul de OUG spre avizare pe 5 februarie, în aceeași zi în care Parlamentul a demis Guvernul prin moțiune de cenzură, acesta pierzând astfel prerogativa de a emite ordonanțe de urgență, iar avizarea drafturilor de OUG de către Consiliu este obligatorie, există riscul ca ordonanța să fie neconstituțională.
Producătorul român de gaze naturale Romgaz este interesat să cumpere un pachet de 20% din acțiuni de la Exxon Mobil în proiectul offshore din Marea Neagră, a anunțat directorul general, Adrian Volintiru.
Canadianul Mark Beacom a fost reconfirmat la finalul anului trecut în funcția de director general al companiei petroliere Black Sea Oil&Gas, deținută de grupul american de asset management Carlyle, singurul concesionar de perimetre de gaze naturale din Marea Neagră care a luat până în prezent decizia finală de a investi în offshore-ul românesc și care preconizează să demareze anul viitor producția de gaze pe concesiunea Midia.
Producătorul român de gaze naturale Romgaz cere aprobarea acționarilor săi, cel mai mare fiind statul român, cu peste 70% din capital, pentru a angaja avocați externi care să-l asiste în tentativa de preluare de la gigantul american ExxonMobil a unei participații la perimetrul offshore de gaze Neptun Deep din Marea Neagră, concesionat în prezent în proporții egale de Exxon și OMV Petrom.
Guvernul a pregătit un proiect de ordonanță de urgență de modificare a Legii petrolului prin care, invocând legislația UE, vrea să confere Agenției Naționale pentru Resurse Minerale (ANRM) autoritatea de a refuza încheierea de noi acorduri de concesiune de perimetre petroliere, precum și de a rezilia astfel de acorduri aflate în prezent în vigoare, din rațiuni de siguranță națională.
Acest lucru ar face să explodeze bugetul ANRM. În 2018, statul a încasat din redevențe petroliere suma totală de 1,505 miliarde lei, 5% din aceasta însemnând 75,25 milioane lei, ceea ce ar reprezenta o creștere de aproape 5 ori față de finanțarea acordată Agenției de către Guvern în 2018 de la bugetul de stat, de 15,37 milioane lei. În primele opt luni din 2019, statul român a încasat din redevențe petroliere 1,115 miliarde lei.
Romgaz, producătorul de gaze controlat de statul român, și încă 2 companii, ambele din străinătate, au cerut oficial Agenției Naționale pentru Resurse Minerale (ANRM) acces la informațiile cu privire la perimetrul offshore de gaze naturale Neptun Deep din Marea Neagră, la care americanii de la ExxonMobil, ce dețin 50% din drepturile concesiunii și statutul de operator al acesteia, intenționează să renunțe, intenție confirmată oficial pentru Profit.ro de cei de la Exxon.
ExxonMobil a confirmat recent pentru Profit.ro că în prezent testează piața în vederea vânzării fie a subsidiarei din România, fie a participației de 50% pe care o deține în Neptun Deep, susținând că încă nu a fost identificat un cumpărător.
Niculae Havrileț, consilier al ministrului Economiei și Energiei și fost șef al ANRE, a declarat că Guvernul ar putea adopta în ianuarie anul viitor o ordonanță simplă prin care să fie corectate cel puțin o parte din efectele negative asupra industriei energetice ale celebrei și controversatei OUG nr. 114/2018, care a dus și la declanșarea mai multor proceduri de infringement împotriva României de către Comisia Europeană.
Noua politică de creditare în energie a BEI ar fi fost adoptată în pofida opoziției exprimate de Germania, liderul informal al UE, printre cei mai importanți acționari ai BEI, cu 16% din capital, totodată cel mai mare consumator de gaze din Europa. Împotriva stopării finanțării proiectelor legate de combustibilii energetici fosili s-ar fi exprimat și Italia, Spania și statele membre UE din estul Europei, în frunte cu Polonia, încă profund dependente și de cărbune, nu doar de gaze.
Construcția conductei ar fi trebuit să înceapă anul acesta și să fie finalizată în 2020, când era programată inițial și punerea în funcțiune, însă totul a fost dat peste cap de adoptarea anul trecut a Legii offshore și a OUG nr. 114/2018, cu măsuri fiscale și de reglementare care au descurajat industria petrolieră și au dus la amânarea deciziei finale de investiție în proiectul de exploatare Neptun Deep.
În pragul recentei vizite a premierului demis Viorica Dăncilă în Statele Unite, dar și în urma anunțului făcut de ExxonMobil cu privire la intenția de a-și vinde participația la concesiunea offshore Neptun Deep, cea mai importantă din Marea Neagră, Guvernul a publicat pe site-ul Ministerului Energiei un proiect de modificare a Legii offshore, în care erau cuprinse majoritatea solicitărilor operatorilor din Marea Neagră. Între timp, însă, documentul a dispărut de pe pagina de internet a ministerului.
În pragul recentei vizite a premierului demis Viorica Dăncilă în Statele Unite, dar și în urma anunțului făcut de ExxonMobil cu privire la intenția de a-și vinde participația la concesiunea offshore Neptun Deep, cea mai importantă din Marea Neagră, fostul Guvern a publicat pe site-ul Ministerului Energiei un proiect de modificare a Legii offshore, în care erau cuprinse majoritatea solicitărilor operatorilor din Marea Neagră, inclusiv cele privitoare la reducerea poverii fiscale. Între timp, însă, documentul a dispărut de pe pagina de internet a ministerului.
Programul de guvernare al posibilului viitor Guvern PNL, condus de premierul desemnat Ludovic Orban, prevede eliminarea prevederilor considerate "nocive" pentru sectorul energetic din celebra și controversata OUG nr. 114/2018, în primul rând a plafonării prețului gazelor de producție internă și a reintroducerii prețurilor reglementate la electricitate, "de preferință" anul viitor, deși România se află de ceva timp sub presiunea procedurii de infringement declanșate pe această temă de către Comisia Europeană, iar în Parlament s-a demarat deja modificarea Ordonanței.