Acționarii producătorului de gaze naturale Romgaz, controlat de statul român cu peste 70% din acțiuni, au fost convocați luna viitoare pentru a aproba asocierea companiei cu Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie (SAPE), deținută 100% de ministerul de resort, în vederea înființării unei firme de furnizare de gaze și electricitate.
Implicarea ca acționar a Romgaz în compania înființată pentru implementarea proiectului terminalului offshore grecesc de gaze naturale lichefiate (LNG) Alexandroupolis, Gastrade, depinde de obținerea unei derogări de la o prevedere a legislației UE privind piața internă europeană a gazelor, care pune probleme și proiectelor de gazoducte Nord Stream 2 și TurkStream ale gigantului rus de stat Gazprom.
Perspectiva ca Gazprom și Ucraina să nu reușească să ajungă la o înțelegere în vederea prelungirii contractului de tranzit al gazelor rusești prin sistemul ucrainean de conducte, care expiră la finalul acestui an, generează riscuri și pentru aprovizionarea cu gaze a României.
În prezent, 80% din acțiunile Gastrade, compania creată pentru implementarea proiectului de terminal LNG Alexandropoulis, sunt deținute de antreprenoarea grecoaică Eleni-Asimina Copelouzos, relevă un document analizat de Profit.ro. Grupul de companii al familiei Copelouzos include și firma de trading și furnizare de gaze Prometheus Gas, în care cei de la Gazprom dețin 50% din acțiuni. Prometheus Gas este principalul importator grec de gaze rusești.
Intrarea Romgaz, producătorul de gaze naturale controlat de statul român prin Ministerul Energiei cu peste 70% din acțiuni, într-un proiect grecesc de terminal plutitor de gaze naturale lichefiate (LNG) planificat a fi dezvoltat în Marea Egee, pentru care compania a cerut acordul de principu al acționarului său majoritar, ar diversifica sursele de import de gaze ale României, spune directorul general al Romgaz, Adrian Volintiru.
Romgaz, producătorul de gaze naturale controlat de statul român prin Ministerul Energiei cu peste 70% din acțiuni, ar putea investi într-un proiect grecesc de terminal plutitor de gaze naturale lichefiate (LNG) planificat a fi dezvoltat în Marea Egee și pentru care și-au mai anunțat interesul Bulgartransgaz, operatorul sistemului național de transport al gazelor din Bulgaria, dar și unul dintre principalii exportatori americani de LNG.
Luna trecută se avea în vedere doar prelungirea perioadei de explorare inițială a perimetrului Neptun Deep, cu încă două faze de extindere opționale suplimentare, fără prelungirea duratei acordului de concesiune ca atare. Asta după ce decizia finală de investiție în proiect a companiilor concesionare, care ar fi trebuit adoptată anul acesta, a fost amânată.
SUA, dar și destule state europene, în special din Europa Centrală și de Est, cum ar fi Polonia, văd proiectul gazoductului Nord Stream 2 al Gazprom nu ca pe unul comercial, ci ca pe o investiție politică a Rusiei lui Vladimir Putin, menită nu doar să sporească dependența Europei față de gazele rusești, ci mai ales să submineze veniturile bugetare ale regimului pro-euroatlantic al Ucrainei, cu care Kremlinul se află în conflict de la anexarea peninsulei Crimea în 2014.
Compania poloneză de stat PGNiG a semnat joi un acord pe termen lung pentru a beneficia de livrări de gaze naturale lichefiate din SUA, în cadrul eforturilor autorităților poloneze de a nu mai depinde de livrările de gaze din Rusia, transmite AP.
Multe voci publice au acuzat "înghesuirea" celor două chestiuni în cadrul aceluiași vot, de natură să producă confuzie în rândul electoratului, însă inițiatoarea amendamentului constituțional a justificat mișcarea prin aceea că ambele măsuri vizează protecția mediului și a sănătății publice, fiind vorba despre un amendament "ecologist", care urmărește prezervarea calității apelor și a aerului.
Reclamanții susțin că aceste companii exportă în Europa la prețuri de dumping, mult mai reduse decât cele practicate pe piețele lor interne. În plângere se arătă că producătorii de îngrășăminte chimice ruși și americani beneficiază de prețuri avantajoase la gaze naturale, în condițiile în care această materie primă are o pondere de peste 17% în totalul costurilor industriei.
În vara anului trecut, ExxonMobil a fost amendată cu 2 milioane dolari de către Trezoreria de la Washington pentru încălcarea în 2014, în mandatul de CEO al fostului secretar de stat american Rex Tillerson, a sancțiunilor dictate de SUA împotriva Rusiei după anexarea de către Kremlin a peninsulei Crimeea de la Ucraina, prin colaborarea cu o companie rusă al cărei șef este vizat direct și explicit de sancțiunile americane, ca oficial al statului rus care a contribuit la criza ucraineană.
Președintele SUA, Donald Trump, spune, într-un mesaj transmis participanților la Summitul Inițiativei celor Trei Mări, organizat luni și marți la București, că SUA rămân dedicate colaborării cu cele 12 state membre, pentru continuarea extinderii infrastructurii energetice, de transport și digitale, arătând că Inițiativa celor Trei Mări are un potențial enorm de a furniza rezultate în aceste domenii și în alte sectoare importante de cooperare. În vară, a fost convenit un acord între SUA și UE care prevede o creștere inclusiv a achizițiilor de gaze naturale lichefiate din SUA, în schimbul suspendării noilor tarifele vamale impuse de Washington. La acel moment, SUA și UE intraseră într-un conflict comercial.
Importurile UE de gaze naturale lichefiate din SUA au crescut de la zero la 2,8 miliarde metri cubi, de la sosirea în portul Sines din Portugalia a primei nave care transporta astfel de gaze, în aprilie 2016, și până astăzi, se arată într-un comunicat Comisiei Europene.
La finalul lunii trecute, un purtător de cuvânt al Ministerului Economiei de la Berlin a declarat că SUA au asigurat Germania că, indiferent ce sancțiuni va decide Washingtonul contra Rusiei, gazoductul Nord Stream 2 nu va fi afectat de acestea. Conducta ar urma să dubleze capacitatea de transport de gaze dinspre Rusia spre Germania, de la 55 la 110 miliarde metri cubi pe an, până în 2019.
Statele Unite au repetat miercuri avertismentul că ar putea sancționa firmele occidentale care participă la proiectul conductei de gaze Nord Stream 2, prevăzut să conecteze Germania direct la resursele Rusiei, informează Reuters.
Iulian Iancu a sugerat că fostul Guvern PSD-ALDE condus de Mihai Tudose a fost demis la inițiativa lui Liviu Dragnea pentru că prima formă a proiectui de lege privind operațiunile petroliere offshore din Marea Neagră, elaborată de respectivul Executiv, ar fi fost foarte defavorabilă statului român.
Ironia este că Transgaz implementează proiectul de gazoduct internațional BRUA și altele menite să reducă dependența Europei de importurile de gaze din Rusia inclusiv cu bani încasați de la Gazprom pentru tranzitul unei părți a acelorași importuri. Anul trecut, compania a încasat din operațiuni de transport internațional de gaze 333,29 milioane lei, adică peste 19% din totalul veniturile sale din exploatare.
Gazul din Marea Neagră creează tensiuni nu numai la București, ci și la Budapesta și, mai nou, la Washington, la Conferința Mondială a Gazelor, unde România nu are niciun speaker, la eveniment fiind prezent doar vicepremierul Ana Birchall, care urmează, potrivit Guvernului, “a avea întrevederi cu înalți oficiali ai SUA, având ca obiectiv aprofundarea Parteneriatului Strategic România-SUA, îndeosebi pe dimensiunea economică”. În acest timp, ministrul ungar al Afacerilor externe și al Comerțului va fi speaker principal alături de secretarul de stat american pentru Energie și de comisarul european pentru Uniunea Energetică și cere presiuni asupra României. Ambasada SUA la București a trimis deja un mesaj.
SUA, dar și destule state europene, în special din Europa Centrală și de Est, cum ar fi Polonia, văd proiectul gazoductului Nord Stream 2 al Gazprom nu ca pe unul comercial, ci ca pe o investiție politică a Rusiei lui Vladimir Putin. Una menită nu doar să sporească dependența Europei față de gazele rusești, ci mai ales să submineze veniturile bugetare ale regimului pro-euroatlantic al Ucrainei, cu care Kremlinul se află în conflict de la anexarea peninsulei Crimea în 2014.
Iranul a semnat în această săptămână un acord de peste un miliard de dolari cu un concern internațional, Pergas, pentru dezvoltarea zăcământului Karanj, la numai o săptămână după ce administrația Trump a anunțat o serie de noi sancțiuni impuse statului asiatic.
Americanii au în vedere oferirea de sprijin și expertiză la dezvoltarea capacității instituționale, de reglementare și supraveghere, a uneia dintre cele mai noi instituții din România, Autoritatea Competentă de Reglementare a Operațiunilor Petroliere Offshore la Marea Neagră (ACROPO), înființată în 2016 și care a devenit operațională în ultima parte a anului trecut.
Presa elenă speculează că SUA și UE sprijină din rațiuni geopolitice oferta consorțiului Transgaz-Reganosa de preluare a operatorului grec de transport de gaze DESFA, motivul fiind că o eventuală victorie a acestuia ar crește șansele de reducere a dependenței Europei de importurile de gaze de la gigantul rus de stat Gazprom.
British Petroleum (BP)., cel mai mare comerciant de gaze naturale din America de Nord va plăti statului California 102 milioane de dolari pentru a soluționa amiabil o acțiune deschisă în justiție potrivit căreia a supraîncărcat factura de gaze a statului de pe coasta de Vest a SUA.
Terminalul de LNG Yamal din Siberia este controlat de grupul Novatek, cel mai mare producător rus independent de gaze naturale, cu o participație de 50,1%, ceilalți acționari fiind francezii de la Total și compania petrolieră chineză de stat CNPC, cu câte 20%, precum și fondul de investiții de stat al Chinei Silk Road Fund (9,9%).