Scăderile mai accelerate ale cererii din restul statelor europene au redus presiunea pe prețurile spot din respectivele regiuni, în comparație cu România.
România a înregistrat în luna iunie unele dintre cele mai reduse prețuri medii zilnice spot la energie electrică din Europa, cu excepția statelor scandinave și Marii Britanii, prețul de pe piața autohtonă, operată de OPCOM, situându-se cu aproape 10 euro/MWh sub cel din Germania, cea mai importantă piață europeană, relevă datele analizate de Profit.ro. Producția în creștere și consumul în scădere, atât la nivel național, cât și regional, au contribuit la această evoluție.
56% din energia electrică produsă în prima jumătate a anului în România a fost “verde”, în creștere cu 9 procente față de ponderea din aceeași perioadă a anului trecut. Însă nu energia produsă din sursele regenerabile (eoliene și fotovoltaice), care a scăzut, a contribuit la această evoluție, ci creșterea spectaculoasă a producției de energie hidro, care s-a majorat de la 7,6 TWh în perioada ianuarie-iunie 2022, la 11 TWh în prima jumătate a acestui an.
Asta după ce cele 4 proceduri de achiziție anterioare, organizate din 2016 încoace, au eșuat, de cele mai multe ori din cauza neconformității ofertelor primite cu cerințele caietului de sarcini.
Explozia prețurilor la energie electrică, reflectat, într-o mai mică măsură ca urmare a plafonărilor impuse de guvern, și în facturile finale, dar și vremea mai caldă, a condus în 2022 la reducerea consumului de electricitate cu 8%, procent superior celui al reducerii producției, de 6%. Producția de energie regenerabilă a fost singura care a crescut anul trecut comparativ cu anul precedent.
Hidro Tarnița SA se judecă de peste 3 ani cu proprii angajați, care reclamă salarii neplătite pentru perioade care, în unele cazuri, potrivit acestora, depășesc 1 an.
Compania de stat înființată în 2013 pentru implementarea proiectului energetic-mamut de construire a hidrocentralei de acumulare prin pompaj de 1.000 MW de la Tarnița-Lăpuștești în parteneriat cu investitori din China, idee datând din regimul Ceaușescu și declarată ca abandonată anul trecut de către autorități, se judecă de peste 3 ani cu proprii angajați, care reclamă salarii neplătite pentru perioade care, în unele cazuri, potrivit acestora, depășesc 1 an.
După ce a inițiat luna trecută, din postura de senator, un amendament la Legea apelor menit să înlăture efectul modificării de către PSD a Legii în 2020, în urma căreia costul cu taxa pe apă al companiei de stat Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din România, s-ar fi majorat cu peste 600 milioane lei pe an, iar apoi pe cel al "reparării defectuoase" de către propriul Guvern a modificării respective, ministrul PNL al Energiei a propus acum din nou amendarea legislației în domeniu, într-o modalitate în care taxa pe apă datorată de Hidroelectrica ar crește cu 57%.
În pofida intenției de a-și vinde activele din România, grupul CEZ, prin compania TMK Hydroenergy Power, anunță că va investi până în 2022 aproape 700 de mii de euro în vederea amplasării unei noi centrale hidroelectrice Breazova 2, pe golirea de fund a barajului Văliug, accesând în acest sens o finanțare nerambursabilă de aproximativ 44,7% (300 mii euro) din valoarea totală a investiției.
Hidroelectrica va distribui 1 miliard lei către acționari, reprezentând surplus realizat din rezerve din reevaluare, decizia fiind aprobată astăzi în Adunarea Generală Ordinară a Acționarilor.
Statul român, care controlează, prin ministerul de resort, compania Hidroelectrica cu 80% din acțiuni, a respins, în Adunarea Generală Ordinară a Acționarilor, solicitarea Fondului Proprietatea, acționar minoritar, de plată a unor dividende suplimentare în cuantum de 1,25 miliarde lei. Fondul a cerut dividende suplimentare și de la Nuclearelectrica, în sumă de 512 milioane lei, iar o decizie este așteptată pentru finele săptămânii, anticiparea fiind însă pentru același rezultat.
Guvernul PNL condus de Ludovic Orban va trebui să decidă luna viitoare dacă va ceda tentației de a vota "pentru" încasarea la buget a unor dividende suplimentare de peste 1,4 miliarde lei din rezervele financiare ale celor mai eficiente companii energetice de stat, Hidroelectrica și Nuclearelectrica, în condiții de foame bugetară intensă, sau de a rămâne fidel programului său de guvernare și declarațiilor politice de dinainte de alegeri, care criticau politica fostului Executiv PSD, de a goli conturile de investiții ale acestor companii.
Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din România, controlat de stat prin Ministerul Energiei cu 80% din acțiuni, a intrat în linie dreaptă cu pregătirea achizițiilor de active românești ale grupurilor CEZ și Enel, intenție anunțată în premieră de Profit.ro, fiind în etapa finală a selecției consultanților care îl vor asista în procesul de achiziție.
Procedurile necesare listării la Bursă a Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din România, sunt într-o fază avansată, iar listarea ar putea avea loc în luna septembrie a anului viitor, a declarat directorul general al companiei, Bogdan Badea, la conferința "Focus Energetic".
Liderul ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, a anunțat astăzi, după o discuție cu premierul Viorica Dăncilă, noul președinte al PSD, privind susținerea în continuare a guvernării, că vrea vânzarea unui pachet de 15-20% din compania de stat Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din România, controlat de Ministerul Energiei cu circa 80% din acțiuni.
Hidroelectrica este obligată să vândă în 2019 pe piața reglementată peste 1,63 milioane MWh de energie, echivalentul a aproape 10% din producția de anul trecut a companiei, la un preț reglementat de 111,61 lei/MWh. În 2018, prețul mediu ponderat al energiei tranzacționate pe bază de contracte bilaterale la OPCOM a fost de 220-230 lei/MWh.
Compania de stat Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din România, controlat de Ministerul Energiei cu circa 80% din acțiuni, caută un consultant juridic internațional care să îi ofere asistență în procesul de listare la Bursă. Demersul confirmă informațiile publicate de Profit.ro în urmă cu o săptămână.
Compania de stat Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din România, și-a bugetat pentru 2019 un profit brut de 980,93 milioane lei, în scădere cu 56% față de anul trecut, proiectul de hotărâre de Guvern de aprobare a bugetului companiei trecând sub tăcere influența OUG 114/2018, care a impus Hidroelectrica vânzări la preț reglementat și i-a majorat contribuția bănească către ANRE de la 0,1 la 2% din cifra de afaceri anuală, asupra rezultatelor anticipate ale producătorului de energie hidro.
Compania de stat Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din România, acordă, pentru anul școlar/universitar 2018-2019, un număr de 50 de burse celor care aleg să urmeze o carieră în domeniul energetic, concomitent cu un eventual loc de muncă după finalizarea studiilor.
Compania de stat Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din România, a terminat primul semestru al anului cu un profit net de 962 milioane lei, în creștere cu 34% față de perioada similară din 2017, în principal ca urmare a majorării cu 20% a producției de electricitate, care a compensat prețurile mai mici de vânzare față de anul trecut consemnate pe piețele concurențiale administrate de OPCOM.
Compania de stat Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din România, vrea să cumpere servicii de prognoză meteorologică privind precipitațiile care urmează să cadă în zonele amenajărilor sale hidroelectrice, pentru estimarea cu cât mai mare acuratețe a producției sale de energie și a gradului de umplere al lacurilor sale de acumulare.
Proiectul de buget pe 2018 al Societății de Administrare a Participațiilor în Energie (SAPE), controlată integral de ministerul de resort, prevede alocarea sumei de 5 milioane lei la cheltuieli pentru investiții, sumă care va putea fi utilizată pentru majorarea capitalului social al Hidro Tarnița SA, compania însărcinată cu proiectul hidrocentralei cu acumulare prin pompaj Tarnița Lăpuștești.
Statul intenționează să reia proiectul construirii hidrocentralei cu acumulare prin pompaj Tarnița-Lăpuștești, după ce a întrerupt procedura de selecție a unui investitor străin partener în toamna anului trecut, iar primul pas ar urma să fie majorarea capitalului social al companiei de proiect Hidro Tarnița SA.
Producția de energie hidro din România s-a majorat săptămâna trecută cu 2,4% față de săptămâna precedentă, în pofida faptului că producția combinată a statelor din Balcani (România, Serbia, Slovacia și Bulgaria) se află, potrivit Platts, la cel mai redus nivel al ultimelor 10 săptămâni.