Rezultatele 1 - 25 din 31 pentru "masuri fiscale"

Pachetul de măsuri fiscale pregătit de către Guvern ar aduce venituri la bugetul statului reprezentând circa 1% din PIB, au declarat, pentru Profit.ro, surse guvernamentale. Aproximativ jumătate din această sumă provine din taxa pe cifra de afaceri, numită și taxa de solidaritate, asupra căreia sunt disensiuni între principalele două partide de guvernare, PSD și PNL. FMI, la finalul unei misiuni anuale de evaluare, recomandă autorităților române să crească veniturile statului cu cel puțin 2% din PIB prin măsuri fiscale cum ar fi eliminarea scutirilor de impozite pentru unele categorii de persoane, a impozitării speciale la nivel redus pentru unele venituri, cum sunt cele din dividende, precum și închiderea unor breșe în legislația fiscală, inclusiv utilizarea excesivă a sistemului de microîntreprindere. La acestea s-ar putea adăuga taxarea mai aproape de valoarea reală a proprietăților, precum și taxarea emisiilor de carbon.

Guvernul a adoptat astăzi o ordonanță importantă, cu măsuri fiscal-bugetare necesare adoptării proiectului de buget pentru anul următor. Foarte importantă este și o măsură care nu se mai regăsește în ordonanță, majorarea pragului privind impozitul pe venitul microîntreprinderilor. Decizia de a exclude această măsură comparativ cu proiectul inițial al ordonanței, a fost anunțată de premierul Nicolae Ciucă înainte de începerea ședinței de guvern. Ordonanța aprobată aduce mai multe măsuri, printre care TVA de 5% pentru achiziția, o singură dată, a unei locuințe cu preț între 450.000 de lei și 700.000 de lei (până la 450.000 de lei se aplica deja), reincriminarea ca faptă penală a stopajului la sursă de contribuții și impozite fără virarea acestora la bugetul statului într-un anumit termen, precum și înghețarea salariilor bugetarilor, cu excepția angajaților din învățământ și a unor categorii din sănătate. Ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, a anunțat, după aprobarea ordonanței că, față de proiectul inițial, în privința stopajului la sursă se reincriminează doar reținerea și neplata, respectiv încasarea și neplata, termenul de aplicare fiind amânat la 1 martie 2022. Fapta de neîncasare și neplată, prevăzută în proiectul inițial, a fost exclusă din forma aprobată.

Cea mai eficientă măsură de sprijin a fost cea care a presupus ca statul să nu facă nimic. România a intrat în 2020 cu un deficit de 4,6% în anul anterior, în timp ce multe state UE aveau chiar excedente bugetare. O creștere substanțială a deficitului a avut loc în ultimele două luni din 2019, când PNL a preluat guvernarea, iar actualul premier (demis), Florin Cîțu, la acel moment ministru al Finanțelor, a declarat că plătește toate datoriile statului.

Cea mai eficientă măsură de sprijin a fost cea care a presupus ca statul să nu facă nimic. Ajutorul, care trebuia să fie acordat rapid, a ajuns la firme cu întârzieri mari.

Ce au făcut pentru economie în pandemie Marea Britanie, Grecia, Irlanda, Slovenia, Ungaria și alte state.

În timp ce statul român nu pare să mai fi făcut mare lucru în ultimul timp, alte țări și-au intensificat eforturile. Cea mai eficientă măsură de sprijin a fost cea care a presupus ca statul să nu facă nimic.

Sprijinul direct acordat de la buget firmelor și populației în contextul pandemiei plasează România în a doua jumătate a unui clasament global, în care Fondul Monetar Internațional analizează 191 de state. Astfel, pe baza datelor de la finele lunii decembrie, România se află pe locul 124 în lume, poziție deloc onorantă, cu o evoluție negativă față de situația de la mijlocul lunii septembrie, când se afla pe locul 114. Infograficul de mai jos, realizat de FMI, arată că România, cu măsuri directe de la buget de 2,3% din PIB, sub un prag de 2,5% din PIB luat în calcul de FMI, se află în compania statelor din Africa și a câtorva țări din Asia, relevă date analizate de Profit.ro.

Nu aduce anul ce aduce ultimul Monitor Oficial al anului. 1332 din 2020 e ultimul Monitor Oficial al anului 2020. În cadrul lui, Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 226/2020 implementează un proiect pe care nu-l așteptam, nu-l doream, dar îl bănuiam: amână pentru 2022 câteva din măsurile fiscale mult așteptate, printre care majorarea la 140.000 EUR a pragului până la care se aplică TVA de 5% la imobile precum și eliminarea pragului de 30% pentru deductibilitatea creanțelor neîncasate cesionate.

Anul 2020 a fost unul dificil din perspectiva legislației fiscale, în contextul în care măsurile adoptate de autorități pentru combaterea epidemiei de coronavirus au necesitat și foarte multe schimbări cu impact fiscal, de obicei anunțate și implementate foarte rapid. Situația a fost agravată și de disensiunile dintre Guvernul controlat de PNL și Parlament, unde Executivul nu avea suficientă susținere, astfel că legislația din Parlament a modificat repetat deciziile Guvernului. Foarte multe schimbări au fost adoptate, însă, pe final de an, inclusiv de către Parlament, cum ar fi două legi cu ample modificări ale Codului Fiscal și Codului de procedură fiscală, publicate în Monitorul Oficial în a doua jumătate a lunii decembrie.

Măsurile introduse de autorități pentru susținerea firmelor și a populației în contextul crizei economice cauzate de combaterea pandemiei de coronavirus plasează România pe ultimul loc în UE și în rând cu state din Africa, America Centrală și Asia, relevă date analizate de Profit.ro. În cele mai multe țări din aceste regiuni, guvernele au făcut un efort de la buget mai mic de 2,5% din PIB pentru susținerea firmelor și a populației prin cheltuieli cum ar fi cele pentru sănătate sau prin amânări și scutiri de taxe. În funcție de aceste cheltuieli, România, cu un efort bugetar de 2,17% din PIB, este ultima în UE și pe poziția 114 dintre 191 de state analizate de Fondul Monetar Internațional (FMI). În cazul în care adăugăm și programele pentru susținerea lichidității în economie, România urcă pe locul 74, iar măsurile ajung la 5,38% din PIB.

Rezultatul alegerilor parlamentare reflectă incertitudinea politică din România și evidențiază mediul dificil pentru elaborarea unor politici de consolidare fiscală, arată un raport al agenției de rating Fitch.

Ministrul britanic de Finanțe, Rishi Sunak, a prezentat, miercuri, un plan de măsuri în valoare de 30 miliarde de lire sterline (33,3 miliarde euro) pentru a susține economia puternic afectată de pandemia de coronavirus, inclusiv prin reducerea taxelor în sectoarele ospitalității și imobilar, precum și prin acordarea de bonusuri la reangajarea personalului aflat în șomaj tehnic.

Guvernul Elveției lucrează la sprijinirea directă a companiilor afectate de scăderea cererii, în urma epidemiei de coronavirus (Covid-19), dar nu va adopta un program amplu de stimulare, a afirmat Marie-Gabrielle Ineichen-Fleisch, directorul Secretariatului de Stat pentru Afaceri Economice (SECO), la postul de televiziune SRF, transmite Reuters, preluată de Agerpres.

Inspectorii ANAF de la direcțiile Antifraudă și Inspecție Fiscală au avut în prima jumătate a anului o activitate semnificativ mai redusă raportat la aceeași perioadă a anului trecut. Numărul de verificări derulate de Inspecția Fiscală a consemnat o scădere foarte redusă, iar la Antifraudă controalele, vizând în principal utilizarea caselor de marcat, au fost în prima jumătate a anului cu 30% mai puține după recordul de anul trecut, dar s-au menținut la un nivel foarte ridicat. Foarte important, însă, numărul de sancțiuni, valoarea prejudiciilor, obligațiile suplimentare, măsurile asigurătorii și sesizările penale au consemnat un recul important. Evoluția este parțial determinată de abordarea mai puțin draconică a ANAF în contextul aplicării Legii prevenirii.

Avizul de oportunitate pentru actele normative cu putere de lege adoptate de Guvern va fi emis de Secretariatul General al Guvernului și nu, ca până acum, de Ministerul pentru Relația cu Parlamentul, care în urma demisiei ministrului Viorel Ilie, de la ALDE, nu mai are un titular. În acest mod, Executivul va putea emite ordonanțe de urgență, în domenii care nu presupun aviz din partea ministerelor fără titulari sau interimari, dar chiar și în acest condiții ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, susține că nu va promova prin ordonanțe măsurile fiscale anunțate anterior, precum impozitarea pensiilor peste 7.000 lei, modificarea programului Prima Casă, fiscalizarea bacșișului, ci le va lăsa la decizia Parlamentului.

Acciza pe băuturi răcoritoare cu conținut ridicat de zaharuri va fi aprobată în Guvern doar după ce Ministerul Sănătății, inițiatorul măsurii, va discuta cu mediul de afaceri, asigură ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici. Celelalte măsuri care, alături de această acciză, completează un plan redatat la nivelul Guvernului precum reducerea cu 50% a posturilor de secretari de stat și blocarea angajărilor în amdinistrație, vor trebui la rândul lor aprobate de coaliția de guvernământ înainte să fie avizate de Executiv.

Agenția de evaluare financiară Moody's Investors Service a revizuit în creștere ratingul Rusiei, de la "Ba1" la "Baa3", în urma măsurilor de consolidare fiscală, transmit TASS și Reuters

Liberalii vor sesiza Comisia Europeană în legătură cu Ordonanța de Urgență 114/2018, care impune noi taxe în mai multe domenii și care, în opinia lor, ar putea genera declanșarea unei proceduri de infringement împotriva României.

Deputatul PSD Florin Iordache, căruia Liviu Dragnea i-a delegat atribuțiile de conducere la Camera Deputaților, respinge cererea opoziției pentru convocarea unei sesiuni extraordinare a Parlamentului a cărei agendă să includă propunerea de respingere a Ordonanței de Urgență a Guvernului 114/2018, care impune noi taxe în mai multe domenii. Iordache motivează repingerea prin faptul că proiectele la care se face referire în solicitarea opoziției au fost înregistrate în ultimele zile ale anului precedent sau în timpul vacanței parlamentare.

Opoziția a strâns 114 semnături de la deputații PNL, USR, PMP și Pro România pentru convocarea unei sesiuni extraordinare a Parlamentului a cărei agendă să includă propunerea de respingere a Ordonanței de Urgență a Guvernului 114/2018, care impune noi taxe în mai multe domenii, și în care să fie adoptat bugetul de stat pentru anul în curs. Președintele Camerei Deputaților este obligat să convoace o sesiune extraordinară atunci când cel puțin o treime din numărul deputaților solicită acest lucru.

USR solicită Avocatului Poporului să conteste la Curtea Constituțională ordonanța de urgență privind măsurile fiscale, adoptată vineri seara de Guvern.

Guvernul a aprobat plafonarea până în primăvara lui 2022 a prețului de vânzare al gazelor naturale din producția internă de la producători la furnizori, urmând să se aplice plafoane diferite în funcție de tipul de consumator final al acestor gaze, casnic sau industrial, a anunțat consilierul de stat Darius Vâlcov după ședința de Guvern în care s-a adoptat OUG ce conține această măsură.

Sistemul bancar acuză Guvernul, într-o scrisoare deschisă, că induce în eroare opinia publică prin declarațiile recente și că riscă să grăbească intrarea în recesiune economică a țării prin noua taxă pe activele bancare și inițiativele legislative adoptate de Parlament.

Pilonul II de pensii private riscă să fie distrus. Plafonarea prețului la gaze poate duce țara în situația de a se baza pe surse externe, la prețuri mai mari, în afara controlului guvernului. Taxarea cifrei de afaceri a companiilor din energie va provoca insolvențe și concedieri. Consumatorii finali vor fi mereu la capătul lanțului care va suporta costul măsurilor, iar economia și bugetul de stat vor avea de suferit. Sunt câteva din avertismentele transmise de Fondul Proprietatea după publicarea proiectului de Ordonanță de urgență privind o serie de măsuri fiscale și bugetare.

Asociațiile bancare, alături de alte 10 instituții din industria financiară, arată, într-o scrisoare deschisă, că sunt profund îngrijorate de modificările fiscale propuse de Guvern și de inițiativele legislative adoptate de Parlament, care vor afecta semnificativ dezvoltarea economică a României, vor duce la restrângerea creditării și la creșterea costurilor cu finanțarea. Semnatarii scrisorii cer realizarea unui studiu de impact prin care să fie evaluat impactul fiscalității, cumulat cu aplicarea legilor votate de Parlament, precum cele referitoare la plafonarea dobânzilor, limitarea sumelor recuperate din creanțe cesionate sau eliminarea titlului executoriu aferent contractelor de credit.