Obligația de plata “clawback”, aplicată fabricilor de medicamente din România, s-a dublat în ultimii 2 ani, de la 12,3% în T3 2015 la 19,8% în T1 2017, proiectându-se o creștere de până la 26% în T3 2017, fiind o taxă aplicată discriminator, care pericilitează accesul pacienților la medicamentele manufacturate în țară și viitorul unei ramuri economice cu valoare adăugată care trebuie să devină de importantă strategică pentru România, transmite Patronatul Producătorilor Industriali de Medicamente din România, PRIMER.
Majorarea exagerată a limitelor de pedeapsă în cazul falsificării alimentelor sau medicamentelor nu este o soluție eficientă pentru combaterea criminalității, a transmis Guvernul parlamentarilor, după ce un proiect de lege prevedea în multe cazuri dublarea acestor pedepse. Executivul arată că pedepsele respective au fos deja majorate în noul Cod Penal, iar în cazul efectelor cu vătămare corporală a falisificării, regimul sancționator este mult mai sever.
Un număr mare de medicamente generice, multe produse în România, riscă să dispară de pe piață, în contextul în care taxa claw-back, care afectează medicamentele ieftine disproporționat comparativ cu cele scumpe, din import, ar putea ajunge aproape de 30% în acest an. Deși Guvernul s-a arătat „deschis” în urmă cu câteva luni să introducă un nivel diferențiat al taxei, nu a făcut nimic în acest sens. Lipsa de acțiune a autorităților lovește astfel o industrie din România care anual plătește numai din taxele pe salarii 80 de milioane de euro pentru cei circa 8.000 de angajați.
Pragul de compensare a medicamentelor din sublista B, în proporție de 90%, va fi majorat de la 700 la 900 lei, începând de la 1 iulie, majorarea urmând a fi aplicată indiferent dacă pensionarii au și alte venituri pe lângă cele din pensie sau indemnizație socială.
Majorarea pragului pentru medicamente compensate de la 700 la 900 de lei până la 1 august este una dintre măsurile prevăzute în programul de guvernare, la capitolul sănătate. Noul guvern promite și soluții pentru a împiedica plecarea medicilor în străinătate, precum 0 % impozit pe venit pentru medici sau condiții mai bune pentru înființarea unor cabinete medicale în zonele defavorizate, dar și înființarea unui Catalog Național al Profesioniștilor din Sănătate.
Controalele desfășurate de Fisc în industria farma au stabilit în ultimii cinci ani sume suplimentare de plată de 563 milioane lei, în medie peste 100 de milioane de lei pe an. Pentru comparație, anul trecut vânzările de medicamente s-au situat în România la aproape 13 miliarde de lei.
Cele mai multe medicamente comercializate în mediul online sunt destinate pacienților care au cancer, care sunt cei mai expuși comerțului ilegal cu medicamente, arată un raport privind comerțul online cu medicamente din surse necontrolate din România.
România își va depune candidatura pentru a găzdui sediul Agenției Europene pentru Medicamente în București, dar surse guvernamentale au declarat pentru Profit.ro că atât Regia Patrimoniului de Stat, cât și Agenția națională de Administrare Fiscală, cu multe spații în portofoliu, au transmis Guvernului că nu dețin în proprietate vreo clădire adecvată în acest scop. Prin urmare, Executivul va căuta pe piața liberă să rezerve, iar apoi, în caz de reușită a candidaturii, să închirieze clădirea potrivită ca sediu.
Segmentul de piață OTC din România, incluzând medicamentele fără prescripție medicală, suplimentele alimentare și dispozitivele medicale pentru îngrijire personală, a înregistrat în primele trei luni ale anului 2017 o creștere de 22% față de aceeași perioadă a anului trecut, ajungând la o valoare de 780,3 de milioane de lei.
Lanțul de clinici de radioterapie oncologică Amethyst a înregistrat venituri facturate de 2,4 milioane euro în primele trei luni ale anului, dar arată că business-ul este afectat de o scădere a fluxului de numerar de 1,5 milioane de euro reprezentând rambursări întârziate de Casele Județene de Asigurări de Sănătate (CJAS) ale costurilor cu tratamentele.
Realitatea cu câte 6-7 farmacii la colț de intersecție ar urma să mai fie prezentă și pentru următorii ani, spun reprezentanți din industrie, ei înșiși considerând anormală această extindere. Lanțurile de farmacii vor să câștige cotă de piață și nu se gândesc să închidă niciun punct de vânzare către retail. Abia când va fi o preluare din partea unei companii puternice din exterior ar urma să vedem și farmacii mai puține.
Pe fondul unor afaceri în stagnare la T1, Antibiotice Iași și-a redus cu 25% profitul net la 5,30 milioane lei.
Stabilirea unui număr minim de asigurați/medic de familie poate genera restricționarea, pe o perioadă mare, a dreptului de acces la exercitarea profesiei pentru medicii de familie care vor să intre în sistem, iar denunțarea unilaterală de către casele de sănătate a contractelor încheiate cu cabinetele medicale care, 6 luni consecutiv, au un număr de persoane asigurate mai mic de 20% din numărul minim stabilit reprezintă eliminarea de pe piață a unor entități care desfășoară o activitate liberală, atenționează Consiliul Concurenței.
Principalii producători de medicamente cu facilități de producție în România anunță înființarea Patronatului Producătorilor Industriali de Medicamente din România - PRIMER - organizație profesională independentă.
Cel puțin 2 dintre membrii Consiliului de Administrație al producătorului farmaceutic Antibiotice Iași, față de unul singur în prezent, trebuie să aibă studii economice sau juridice și experiență în domeniul economic, juridic, contabilitate, audit sau financiar de cel puțin 5 ani, iar Adunarea Generală Extraordinară va putea autoriza administratorii să vândă bunuri ale companiei în valoare de peste 10% din valoarea activelor nete și dacă la ședință sunt prezenți acționari având 2/3 din numărul total de drepturi de vot.
Asociația Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR) solicită introducerea imediată a calculului diferențiat al taxei clawback pentru medicamentele generice, ca măsură provizorie până la 1 ianuarie 2019, după ce nivelul taxei clawback din primul trimestru al acestui an a crescut din nou, atingând un nivel nesustenabil pentru producătorii de medicamente generice.
Aproape 60 de producători și distribuitori angro care dețin autorizații de punere pe piață pentru medicamente au fost sancționați de Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale (ANMDM), anul trecut și de la începutul acestui an, după ce au fost descoperite mai multe nereguli, printre care raportări lunare incomplete sau eronate, nerespectarea legii sănătății sau a condițiilor de autorizare, dar și distribuție angro de medicamente cumpărate din farmacii, situație semnalată, vineri, de ministrul Sănătății, Florian Bodog.
În 2015 câștigurile Farmaceutica Remedia Deva s-au prăbușit de 4 ori și nu au revenit semnificativ nici în 2016. Este efectul separarării activității de distribuție de afacerile de retail pentru a corespunde unei reglementări asupra căreia statul revine considerând că a greșit. Compania va rămâne cu business-urile separate după un efort de reorganizare costisitor. „Nu cred că vrea nimeni să treacă prin așa ceva”, spune directorul general Robert Peloiu.
Compania farmaceutică israeliană Teva analizează vânzarea diviziei producătoare de medicamente oncologice, pentru reducerea datoriilor acumulate în urma achizițiilor, au declarat persoane apropiate situației, citate de Bloomberg.
Câteva mii de persoane au semnat deja o petiție online prin care i se solicită președintelui Iohannis să nu promulge legea adoptată recen de Parlament prin care farmaciile vor avea dreptul legal de a face distribuție en gros de medicamente, fără a se rezuma doar la eliberarea acestora către populație. Promotorii petiției, ca și mari distribuitori și lanțuri farmaceutice susțin că astfel există riscul lipsirii populației de medicamente de vreme ce farmaciile pot alege să exporte medicamentele la prețuri mai mari decât să vândă pacienților la un preț mai mic.
Ministerul Sănătății a primit 12 oferte în cadrul procedurii de atribuire a contractului de furnizare centralizată de medicamente oncologice în următorii doi ani. Valoarea licitației este estimată între 714,2 milioane de lei și 872,9 milioane de lei, fără TVA.
Farmaciile vor avea dreptul legal de a face distribuție en gros de medicamente, astfel încât să nu se rezume doar la eliberarea acestora către populație, potrivit unui proiect de lege aprobat miercuri de Parlament. Fostul Cabinet Cioloș s-a opus acestei inițiative, arătând că măsura poate conduce la lipsa unor medicamente de pe piață și chiar la introducerea de medicamente false pe piață.
Farmaciile ar putea avea dreptul legal de a face distribuție en gros de medicamente, astfel încât să nu se rezume doar la eliberarea acestora către populație, potrivit unui proiect de lege pregătit a fi votat de Parlament. Atât Cabinetul Cioloș, cât și actualul Executiv, condus de Sorin Grindeanu, se opun acestei inițiative, arătând că măsura poate conduce la lipsa unor medicamente de pe piață și chiar la introducerea de medicamente false pe piață.
Guvernul a aprobat, în ședința de miercuri, depunerea de către România a dosarului de candidatură pentru a găzdui, după ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, sediul Agenției Europene a Medicamentului, care în prezent se află la Londra. Reprezentanții Executivului nu țin însă cont că Institutul Cantacuzino nu mai produce vaccinuri de câțiva ani, fiind într-o situație critică, iar Institutul Ana Aslan a fost supus unor controale oficiale ale ministerului după acuze de corupție și nereguli la cheltuirea banilor publici.
Autoritățile au nevoie de know how în domeniu și de curaj pentru a opri dispariția medicamentelor de pe rafturile farmaciilor din România. Aceste calități lipsesc în acest moment, a atenționat Laurențiu Mihai, director executiv al Asociației Producătorilor de Medicamente Generice (APMGR), la PROFIT HEALTH.forum. Lipsa de acțiune face ca românii să fie privați nu doar de medicamentele inovative, scumpe, ci și de cele ieftine.