Tăierile de cheltuieli pregătite de către Guvern au un impact bugetar de 5,33 miliarde lei, potrivit proiectului de ordonanță de urgență pregătit de către Ministerul Finanțelor. Printre măsuri, se numără limite lunare de cheltuieli, aprobate de către Guvern, pentru ordonatorii de credite, o reducere cu 10% a cheltuielilor cu bunuri și servicii pentru 2023, interdicție la achiziția de mașini și mobilier, înghețarea angajărilor, cu unele excepția posturilor unice. De asemenea, sunt limitate la cel mult două posturi de persoană pozițiile care pot fi ocupate în consilii de administrație, precum și o reducerea cu 50% a numărului de posturi aferente cabinetelor la nivelul funcțiilor de demnitate publică din cadrul administrației publice centrale. Restricțiile privind achizițiile de mobilier și mașini se aplică și companiilor controlate de stat și regiilor autonome.
Guvernul va trebui să împrumute de pe piața externă eventuale sume pe care România nu reușește să le atragă în acest an din componenta de împrumut a PNRR, potrivit informațiilor obținute de Profit.ro. Ministerul Finanțelor a prevăzut, în planul de împrumuturi pentru anul acesta, în total de 160 de miliarde de lei, ca 2 miliarde de euro să fie asigurate din componenta de împrumut a PNRR. Deși scenariul de bază este ca statul să nu rateze fonduri din PNRR, tergiversarea de către coaliția de guvernare a unor reforme stabilite ca jaloane în cadrul PNRR ridică perspectiva ca România să piardă sume importante.
Arieratele bugetului general consolidat au crescut cu 1,68%, în martie 2023, comparativ cu luna precedentă, la 299,78 milioane de lei, de la 294,81 milioane de lei, conform datelor publicate pe site-ul Ministerului Finanțelor (MF).
Angajații din ANAF și Ministerul Finanțelor vor picheta, pe parcursul a două săptămâni, sediile Fiscului din țară, urmând ca pe 18 mai să organizeze acțiuni similare la sediile centrale ale ANAF și Finanțelor, în București. În aceste două săptămâni vor fi vizate sediile regionale ale ANAF și ale direcției Antifraudă. Angajații sunt nemulțumiți că nu sunt consultați în etapa de pregătire a noii legi a salarizării, dar și de alte probleme care nu au fost rezolvate de-a lungul anilor.
Împrumuturile Guvernului au ajuns la 84,1 miliarde de lei pentru primele patru luni ale anului, conform calculelor Profit.ro, după ce în aprilie statul a atras fonduri de 12 miliarde de lei în urma unor împrumuturi de la bănci și investitori mari de pe piața internă, prin titluri de stat vândute populației la bursă, dar și ca urmare unei emisiuni de titluri de stat pentru populație pe Bursa de Valori București. Cea mai mare parte a sumei de peste 84 miliarde de lei a fost împrumutată în ianuarie, 55,3 miliarde de lei, inclusiv prin ieșiri pe piețele externe. Pentru întreg anul este nevoie de împrumuturi de 160 miliarde lei - 68,4 miliarde lei pentru acoperirea deficitului, iar restul pentru plata de datorii vechi ajunse la scadență. Împrumuturile mari din primele luni ale anului au determinat și o concentrare consistentă de costuri cu dobânzi în cheltuielile statului în aceste luni, dar estimarea pentru întreg anul rămâne la 27,8 miliarde lei, similar cu anul trecut.
Bugetul are un minus față de programul stabilit de 17,2 miliarde lei, 13,1%, pe partea de venituri în primele trei luni ale acestui an, potrivit datelor Ministerului Finanțelor, analizate de Profit.ro. Deficitul a crescut la un nivel ridicat pentru primele trei luni ale anului, Finanțele au raportat deficit de 22,75 miliarde lei (1,42%) față de o țintă de 68 miliarde lei (4,4%) pentru tot anul, dar nu a scăpat de sub control deoarece și cheltuielile au fost limitate, cu 33,15 miliarde lei, 19,5%, mai mici decât se planificase prin legea bugetului. O bună parte din aceste minusuri pe venituri, dar și pe cheltuieli, vin din execuția puternic sub program a fondurilor UE. Statul nu a atras fonduri UE, care ar fi apărut la venituri, și, în consecință nici nu le-a cheltuit, deci și cheltuieli sub program.
Deficitul bugetar în primele trei luni din acest an s-a situat la 22,75 miliarde lei (1,42% din PIB), față de 15,7 miliarde lei (1,11% din PIB) în primele trei luni ale anului trecut, potrivit datelor publicate de către Ministerul Finanțelor. Deficitul este determinat în principal de creșterea volumului de investiții cu 56,5% față de aceeași perioadă a anului precedent, compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică și gaze naturale casnici și noncasnici în valoare de 2,5 miliarde lei, volumul mai mare de decontări de bunuri și servicii pentru medicamente, încetinirea ritmului de încasări ale veniturilor, precum și de influențele implementării etapei a doua a Programului Sprijin pentru România.
Deputatul PNL Raluca Turcan anunță că în comisia de Buget a Senatului a fost adoptat proiectul PNL pentru stoparea supra-impozitării part-time.
Guvernul pregătește tăieri de cheltuieli de 20 de miliarde de lei, însă deficitul de venituri la buget este, în prezent, estimat la numai 15 miliarde de lei, au declarat pentru Profit.ro surse apropiate situației. Restul de 5 miliarde de lei ar reprezenta o rezervă pe care autoritățile vor să o aibă pentru a doua jumătate a anului, utilă pentru cazul în care evoluția economică ar conduce la o gaură și mai mare în ce privește veniturile, dar și pentru susținerea unor măsuri de sprijinire a firmelor și populației, care ar urma să fie incluse în programul de guvernare actualizat.
Deficitul înregistrat în primul trimestru în ce privește colectarea veniturilor la bugetul statului a fost determinat în principal de o încasările sub program obținute de la marii contribuabili, a declarat premierul Nicolae Ciucă la începerea ședinței de guvern de astăzi. Premierul a făcut "un apel public către marii contribuabili să-și plătească datoriile către stat" și a dat sarcină Ministerului Finanțelor, dar și instituțiilor subordonate acestuia - ANAF, direcția de mari contribuabili (parte a ANAF) și Vămii, să asigure colectarea veniturilor.
Introducerea suprataxării contractelor de muncă cu timp parțial (part-time) la mijlocul anului trecut a determinat trecerea a 19% dintre contractele de acest tip la regimul de lucru cu normă întreagă, potrivit datelor raportate de angajatori către ANAF prin intermediul formularului fiscal D112. Autoritățile nu au furnizat până acum un impact al introducerii suprataxării contractelor part-time, dar, foarte probabil, pe lângă contractele care au fost transformate în normă întreagă, au fost numeroase și cele care efectiv au fost eliminate.
Statele Unite au adăugat Banca Internațională de Investiții (BII), la care Federația Rusă are o participație de 45,4%, pe o listă de sancțiuni, argumentând că "prezența IIB la Budapesta permite Rusiei să își sporească prezența serviciilor de informații în Europa, deschide ușa pentru activitățile de influență malignă ale Kremlinului în Europa Centrală și în Balcanii de Vest și ar putea servi drept mecanism pentru corupție și finanțare ilicită, inclusiv pentru încălcări ale sancțiunilor". România este încă acționar al BII, deși Trezoreria SUA afirmă că, după invadarea Ucrainei de către Rusia, Bulgaria, Cehia, România și Slovacia au pus capăt participării lor la BII. Totodată, Banca are împrumuturi de 645 milioane lei luate de la investitori, în mare parte fonduri de pensii Pilonul II.
Începând de joi, 12 aprilie, românii pot investi în titlurile de stat TEZAUR, cu maturități de 1, 2 și 3 ani și dobânzi anuale de 6,70%, 7,30%, respectiv 7,70%. Titlurile de stat au valoare nominală de 1 leu și sunt în forma dematerializată.
Premierul Nicolae Ciucă a declarat, despre sistarea angajărilor la stat, că dacă în urma analizei de acum pe care o vor face la Guvern, vor ajunge la concluzia că este necesară o astfel de măsură, o vor discuta în coaliție și o vor asuma și la nivel guvernamental. Șeful Executivului a precizat că în anul 2022 discutăm de o diferență de locuri de muncă în plus, la nivelul instituțiilor statului, de aproximativ 17.774.
Numărul posturilor ocupate în instituțiile și autoritățile publice din România era, în februarie 2023, de 1.276.584, cu 2.411 mai puține comparativ cu luna precedentă, 63,8% dintre acestea fiind în administrația publică centrală, conform datelor publicate pe site-ul Ministerului Finanțelor (MF).
Ministerul Finanțelor a scos din nou în piață seria de obligațiuni în lei cu cea mai lungă scadență, pe o cerere bună din partea băncilor și randamente în scădere. Analiștii BCR apreciază că titlurile românești au randamente apropiate de valoarea justă, dar că deținerile mari de datorie de către investitorii internaționali au crescut și sensibilitatea obligațiunilor în lei la climatul de pe piețele globale.
Practica este ca aceste plasamente să nu fie anunțate public.
Mecanismele de eșalonare la plată a obligațiilor fiscale, în special cel de eșalonare simplificată, vor fi modificate substanțial, prevede un proiect de Ordonanță de Urgență pentru schimbarea Codului de Procedură Fiscală, publicat de către Ministerul Finanțelor. Proiectul vizează în principal excluderea restanțelor din accize de la eșalonare, atât simplificată, cât și clasică, precum și eliminarea de la eșalonarea simplificată a restanțelor rezultate din stopaj la sursă (preponderent contribuțiile sociale) și din taxe neachitate pentru jocuri de noroc. De asemenea, proiectul prevede majorarea dobânzii pentru eșalonarea simplificată de la 0,01% pe zi în prezent (3,64% pe an) la dobânda standard a ANAF de 0,02% pe zi (7,3% pe an).
Profit.ro a anunțat că veniturile la buget pentru primele două luni ale anului sunt cu aproximativ 5% sub nivelul programat de către Guvern. Profit.ro a anunțat totodată că Banca Națională a României a notificat autoritățile că trebuie să recupereze 2,3 miliarde de lei.
Plafonul maxim pentru emisiuni de obligațiuni ale Guvernului pe piețele externe, prin "Medium Term Notes" (MTN), va crește de la 56 miliarde de euro la 62 miliarde de euro. Majorarea plafonului de îndatorare pe extern se face periodic, în măsura în care și datoria acumulată crește treptat. Precedenta majorare a plafonului a avut loc spre finalul anului 2021, de la 46 miliarde de euro la 56 miliarde de euro.
Coaliția de guvernare a decis, marți, în ședința de la Palatul Victoria, reducerea cheltuielilor bugetare cu 20 de miliarde de lei, în urma colectării slabe la bugetul de stat, dar fără a tăia de la investiții. Astfel, printre măsurile discutate se află reducerea numărului de membri din Consiliile de Administrație ale companiilor de stat și reducerea valorii indemnizațiilor de ședință, pentru ca guvernul să se încadreze în deficitul bugetar.
Guvernul a împrumutat în martie 8,75 miliarde de lei, din care 7,45 miliarde lei de la investitori mari și 1,3 miliarde lei de la populație, potrivit calculelor Profit.ro. Totalul pentru primele trei luni a ajuns, astfel, la 71,3 miliarde lei, cea mai mare parte a acestei sume fiind atrasă în ianuarie, când statul a ieșit de două ori pe piețele externe pentru împrumuturi. Pentru întreg anul este nevoie de împrumuturi de 160 miliarde lei, 68,4 miliarde lei pentru acoperirea deficitului, iar restul pentru plata de datorii vechi ajunse la scadență.
Ministerul Finanțelor a pregătit un proiect de OUG prin care reintroduce sancționarea dură, cu amenzi și confiscare, iar în cazuri repetate și cu suspendarea activității, a activităților ilicite de producție, comerț sau prestări de servicii cu bunuri care nu sunt însoțite de documente de proveniență. O lege similară (Legea nr. 12/1990) a fost abrogată în 2020. O serie de autorități ale statului, ANAF și Autoritatea Vamală Română, precum și ofițerii și agenții Poliției Române și din cadrul Poliției de Frontieră Române și ofiterii și subofițerii din cadrul Jandarmeriei Române, vor putea constata contravențiile și vor putea aplica sancțiunile.
Profit.ro a scris recent, în baza unor informații obținute pe surse, că veniturile la buget pentru primele două luni ale anului sunt cu aproximativ 5% sub nivelul programat de către Guvern. Această nerealizare a veniturilor a generat un anumit nivel de preocupare în rândul autorităților.
Obligațiunile de tip Samurai revin pe agendele emisiunilor de obligațiuni ale țărilor din Europa de Est, în condițiile în care guvernele din regiune vor să își diversifice sursele de finanțare într-un moment de creștere a costurilor cu emisiunile de obligațiuni în euro și dolari, transmite Bloomberg.