Introducerea suprataxării contractelor de muncă cu timp parțial (part-time) la mijlocul anului trecut a determinat trecerea a 19% dintre contractele de acest tip la regimul de lucru cu normă întreagă, potrivit datelor raportate de angajatori către ANAF prin intermediul formularului fiscal D112. Autoritățile nu au furnizat până acum un impact al introducerii suprataxării contractelor part-time, dar, foarte probabil, pe lângă contractele care au fost transformate în normă întreagă, au fost numeroase și cele care efectiv au fost eliminate.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
23 mai - Maratonul Fondurilor Europene
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
La atenuarea impactului acestei măsuri a contribuit, probabil, și evoluția solidă a pieței muncii. Potrivit datelor de la mijlocul lunii aprilie, numărul total de contracte de muncă a atins un nou record, de 6,754 milioane (normă întreagă și parțială), față de 6,675 milioane la 1 ianuarie 2023 și 6,569 milioane la 1 ianuarie 2022.
Suprataxarea prevede că pentru contractele de muncă cu timp parțial, contribuțiile de asigurări sociale și asigurări sociale de sănătate nu pot fi mai mici decât cele care ar rezulta din aplicarea cotelor de CAS și CASS la valoarea salariului minim brut. Există și o serie de excepții aplicabile pentru anumite categorii de persoane (de exemplu: elevii sau studenții, cu vârsta până la 26 de ani, aflați într-o formă de școlarizare).
De ce este important: Măsura introdusă anul trecut de către autorități a determinat trecerea unui număr important de contracte cu timp parțial către normă întreagă în cazurile de muncă "la gri", în care angajatul, deși muncea mai mult, era plătit cu contracte de 1-2 ore, pentru reducerea taxelor datorate la stat. Pe de altă parte, criticii spun că măsura a dus la dispariția unui număr mare de contracte part-time. Adevărul este, probabil, la mijloc, deși măsura a fost eficientă în combaterea muncii subdeclarate, a condus și la dispariția unor contracte cu normă redusă oneste, angajarea unor astfel de persoane fiind mai costisitoare și, astfel, evitată de către angajatori.
Potrivit Ministerului Finanțelor, 19% dintre contractele part-time au trecut la normă întreagă. Finanțele nu au prezentat date desprec câte contracte au fost desființate.
"Analiza aplicării prevederilor OG16/2022 relevă faptul că 19% din contractele de muncă cu timp parțial au fost înlocuite de contracte de muncă cu normă întreagă", potrivit Ministerului Finanțelor.
Datele centralizate de ANAF, în baza formularului D112 depus de către angajatori, prezintă diferențe față de ce poate furniza Inspecția Muncii în baza sistemului Revisal, în care sunt înregistrate contractele de muncă.
Datele Inspecției Muncii - număr record de contracte de muncă
Potrivit datelor IM, numărul total de contracte de muncă a scăzut după introducerea suprataxării în vara anului trecut, ajungând de la 6,696 milioane la început de iunie la un minim de 6,578 milioane contracte la începutul lunii septembrie, moment de la care a revenit pe creștere inclusiv segmentul part-time. (datele de pe timpul verii au fost, cel mai probabil, afectate de întreruperea în această perioadă, cu revenire în toamnă, a unui număr mare de contracte part-time, cum este cazul celor din învățământ)
În timp ce la part-time direcția a fost una de scădere, de la 1,186 milioane contracte la început de iunie la un minim de 946.170 la început de septembrie, iar ulterior o recuperare parțială, numărul de contracte cu normă întreagă a crescut constant.
În prezent, numărul total de contracte de muncă este de 6,754 milioane, cu 57.748 mai multe față de începutul lunii iunie a anului trecut. În timp ce la normă întreagă este un plus de 229.442 contracte, la timp parțial este încă un minus de 171.694 contracte.
