Pe 9 noiembrie 2016 se împlinește un an de la semnarea Memorandumului de înțelegere între Nuclearelectrica și China General Nuclear Power Corporation cu privire la proiectul reactoarelor 3 și 4 de la centrala nucleară de la Cernavodă, estimat în prezent la 6,5 miliarde euro.
Compania Națională a Uraniului (CNU), controlată integral de Ministerul Energiei și pe care Guvernul vrea să o țină în viață încă 6 luni cu un împrumut de stat de 62 milioane lei, a terminat primul semestru al acestui an cu o cifră de afaceri de 5,44 milioane lei, cu aproape 90% mai mică decât în perioada similară a anului trecut.
Guvernul a anunțat, joi, Comisia Europeană că intenționează să acorde Companiei Naționale a Uraniului (CNU) un ajutor de stat constând într-un împrumut pe 6 luni în sumă de până la 62 milioane lei, printre argumentele invocate de Executiv pentru necesitatea și urgența acestui ajutor de stat numărându-se și "creșterea instabilității la granița de est a Europei".
Ministerul Energiei, acționarul unic al Companiei Naționale a Uraniului (CNU), i-a înlocuit din funcții pe toți cei 5 membri ai Consiliului de Administrație ai companiei, în urma demisiilor acestora, la doar câteva zile înainte ca peste 80 de mineri de la mina de uraniu Crucea a CNU să se blocheze în subteran și să intre în greva foamei.
"Reîncălzirea" subiectului vine la scurt timp după ce noul premier de la Londra, Theresa May, a anunțat amânarea proiectului de construire a centralei nucleare britanice Hinkley Point C, estimat la peste 21 miliarde euro, din cauza îngrijorărilor legate de implicarea Chinei în proiect, prin intermediul China General Nuclear Power, care ar urma să asigure o treime din finanțare.
În iulie anul trecut, guvernele român și canadian au semnat un protocol suplimentar la acordul dintre cele două state privind cooperarea în domeniul nuclear, acord aflat în vigoare, cu modificări și adăugiri, din 1977.
Consiliul de administrație al grupului Electricité de France (EDF), controlat de statul francez, a aprobat construcția a două reactoare nucleare de ultimă generație, model ERP, la Hinkley Point, în Marea Britanie, proiect în valoare de 18 miliarde de lire sterline (circa 21,5 miliarde euro), însă proiectul are nevoie de acordul guvernului britanic, care a anunțat că va lua o decizie la toamnă, potrivit Bloomberg.
Agenția Nucleară și pentru Deșeuri Radioactive (ANDR) a atribuit gigantului energetic nuclear francez Areva, la finalul lunii iunie, un contract în valoare de 130.000 euro plus TVA, în baza căruia francezii vor elabora un studiu de prefezabilitate pentru o fabrică de containere de beton care vor fi folosite la viitorul depozit final de deșeuri slab și mediu radioactive provenite de la centrala nucleară de la Cernavodă.
Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a decis să trimită spre rejudecare Curții de Apel București (CAB) o cerere de anulare a acordului de mediu al proiectului de construire a reactoarelor 3 și 4 de la centrala nucleară de la Cernavodă formulată de ONG-urile Greenpeace și Bankwatch.
Termenul-limită până la care Nuclearelectrica și China General Nuclear Power Corporation ar fi trebuit să ajungă la un acord cu privire la documentele investiției în proiectul comun de construire și operare a reactoarelor 3 și 4 de la centrala nucleară de la Cernavodă a expirat pe 9 mai, iar acționarii Nuclearelectrica au fost convocați pe 18 iulie pentru a aproba prelungirea acestuia cu 4 luni.
În decembrie 2014, după ce a demisionat din Guvernul Ponta, fostul ministru delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, afirma că este inacceptabil ca statul român să garanteze companiei chineze China General Nuclear Power o rată de rentabilitate internă de 15% pentru investiția în reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă.
Noul furnizor de uraniu al Nuclearelectrica, compania canadiană Cameco, a încheiat recent un acord de cooperare cu partenerul chinez al Nuclearelectrica la proiectul reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă, China General Nuclear Power. Unul dintre principalele zăcăminte de uraniu exploatate în prezent de către canadieni se află în Kazahstan, cu care România a semnat în 2010 un acord privind importul de uraniu.
Profitul net al Nuclearelectrica a crescut cu 88,68% în primul trimestru al anului, la 66,861 milioane lei, în condițiile în care reducerea cheltuielilor din exploatare ale companiei, inclusiv grație eliminării obligației de plată a impozitului pe construcții speciale, așa-numita "taxă de stâlp", pentru cele 2 reactoare ale centralei nucleare de la Cernavodă, a fost mai amplă decât scăderea veniturilor Nuclearelectrica.
Noua conducere a Companiei Naționale a Uraniului (CNU), numită în ianuarie anul acesta, a înaintat procuraturii 3 sesizări privind fapte de natură penală care ar fi fost comise de către fosta conducere, constând în ascunderea nejustificată a unor informații față de auditorul financiar al companiei și de Consiliul de Administrație al acesteia, precum și în raportări incorecte față de Curtea de Conturi
Scenariile de bază de la care va pleca elaborarea strategiei energetice a României includ închiderea termocentralelor care nu vor reuși să-și îndeplinească obligațiile de mediu până în 2020, precum și prelungirea prin retehnologizare a duratei de viață a reactoarelor 1 și 2, aflate în funcțiune, de la centrala nucleară de la Cernavodă.
Institutul de Cercetări Nucleare (ICN) Pitești, sucursală a Regiei Autonome Tehnologii pentru Energia Nucleară (RATEN), a primit autorizație de mediu după aproape 5 ani de la depunerea solicitării inițiale în acest sens, în iulie 2011, hotărârea de Guvern privind acordarea autorizației fiind publicată marți în Monitorul Oficial.
Șeful sucursalei Cernavodă a Nuclearelectrica, Ionel Bucur, a demisionat din funcție după ce a fost trimis în judecată de DNA la jumătatea lunii trecute pentru abuz în serviciu și conflict de interese, fapte care, potrivit procurorilor, ar fi dus la prejudicierea cu peste 3 milioane euro a Nuclearelectrica (SNN), prin acordarea preferențială a unui contract de protecție și pază a activelor centralei nucleare de la Cernavodă
Compania Națională a Uraniului, controlată integral de statul român și aflată într-o situație critică din punct de vedere financiar, va sista timp de 9 luni activitatea la exploatarea minieră Crucea-Botușana și la platforma de prelucrare Feldioara, perioadă în care se va decide ce activități vor fi menținute, cele declarate neviabile urmând a fi închise sau trecute în conservare, se arată într-un document guvernamental.
Guvernul a transmis răspunsuri la un chestionar trimis de autoritatea europeană din domeniul concurenței și ajutorului de stat, DG Competition, cu privire la proiectul construirii reactoarelor 3 și 4 de la centrala nucleară de la Cernavodă.
O centrală nucleară din Belgia, Tihange, din centrul țării, a fost evacuată, anunță postul de televiziune VTM citat de Reuters.
Franța va închide până la sfârșitul lui 2016 cea mai veche centrala nucleară - Fessenheim - aflată în centrul unei dispute cu statele vecine Germania și Elveția, a anunțat, duminică, secretarul general al Partidului Europe Ecologie - Les Verts (EELV), Emmanuelle Cosse, numit luna trecută ministru al Locuinței, transmite AFP.
Deși CNU are în vedere deschiderea de noi perimetre de extracție de uraniu în zona Carpaților Orientali, Guvernul va face o analiză economică pentru a decide dacă se vor deschide aceste perimetre sau se va aduce minereu de uraniu din import pentru necesarul centralei nucleare de la Cernavodă.
Nuclearelectrica, compania de stat care administrează centrala nucleară de la Cernavodă, și-a bugetat pentru 2016 un profit net de 41,12 milioane lei, cu 72% mai mic decât cel preliminat pentru anul trecut (149,841 milioane lei), dar și cheltuieli aferente contractelor de mandat ale directorilor în creștere cu 36%, la 2,8 milioane lei.
În România există, în prezent, un pericol iminent de apariție a unor avarii și accidente cu victime la diverse instalații sau echipamente ce funcționează în clădiri de locuințe sau de birouri, dar și în fabrici sau pe șantiere, avertizează Ministerul Economiei, situație pusă în principal pe seama unui număr insuficient de inspectori la Inspecția de Stat pentru Controlul Cazanelor.
Ministrul Energiei, Victor Grigorescu, îi răspunde fostului președinte Traian Băsescu și afirmă că "a aplica legea nu poate fi o ticăloșie", după ce Băsescu declarase că faptul că Nuclearelectrica a achiziționat combustibil nuclear de la o companie canadiană, renunțând la contractul cu Compania Națională a Uraniului (CNU), din cauza prețului mare cerut de aceasta, este o "ticăloșie".