Rezultatele 1 - 12 din 12 pentru "parchetul european"

Noua instituție a Parchetului European (European Public Prosecutor’s Office - EPPO), condusă de fosta șefă a DNA-ului românesc Laura Codruța Kovesi, a atribuit un contract de furnizare de "servicii specializate de training în domeniul de lucru al EPPO", training care va include cursuri de legislație, jurisprudență și tehnici de investigație pentru personalul Parchetului, inclusiv pentru procurorii europeni. Inițierea licitației de atribuire a contractului a fost semnalată în premieră de Profit.ro în toamna lui 2020.

Șefa Parchetului European (EPPO), Laura Codruța Kovesi, s-a întâlnit cu procurorul-șef al Ungariei, considerat un apropiat al premierului Viktor Orban și al partidului său Fidesz, în aceeași zi în care Ungaria și Polonia, niciuna dintre ele membră a EPPO, au blocat prin veto adoptarea proiectului bugetului Uniunii Europene aferent perioadei 2021-2027 și a finanțărilor în curs, nemulțumite de condiționarea acordării fondurilor UE de așa-zisa "respectare a statului de drept".

Noua instituție a Parchetului European (European Public Prosecutor’s Office - EPPO), condusă de fosta șefă a DNA-ului românesc Laura Codruța Kovesi și care ar trebui să devină operațională cel mai devreme luna viitoare, a lansat în prima parte a lunii iunie o licitație publică pentru a achiziționa "servicii specializate de training în domeniul de lucru al EPPO", care vor include cursuri de legislație, jurisprudență și tehnici de investigație pentru personalul Parchetului, inclusiv pentru procurori.

Parchetul European (European Public Prosecutor’s Office - EPPO) condus de fosta șefă a DNA Laura Codruța Kovesi a scos la concurs postul de director de comunicare al instituției, termenul limită de depunere a candidaturilor fiind 5 ianuarie 2020.

Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) al UE și Direcția Națională Anticorupție (DNA) din România efectuează cercetări cu privire la o posibilă infracțiune de deturnare de fonduri europene în cadrul unui proiect al Primăriei Municipiului București, aprobat și demarat în mandatul de primar general al fostului președinte Traian Băsescu.

Statele membre UE care nu participă la EPPO s-au plâns deja de faptul că finanțarea Parchetului European din bugetul general al UE le pune practic în poziția de a contribui indirect cu bani la funcționarea unei instituții pe care au refuzat-o.

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a atacat cu recurs la instanța supremă hotărârea Curții de Apel București (CAB) din primăvară, prin care Consiliul a fost obligat să-i recunoască fostei șefe DNA Laura Codruța Kovesi gradul profesional corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PÎCCJ).

Ea a depus astăzi plângere la ÎCCJ împotriva măsurii preventive, în condițiile Codului de procedură penală. Cauza se află încă în procedură de cameră preliminară, nefiind stabilit deocamdată primul termen de judecată.

Laura Codruța Kovesi, fosta șefă a Direcției Naționale Anticorupție (DNA), favorită la ocuparea postului de procuror-șef al Parchetului European, ar putea câștiga, dacă va fi selectată pentru și numită în funcție, aproape triplu față de ultima sa remunerație lunară primită în România în calitate de conducătoare a DNA, respectiv un salariu net relativ egal cu cel al guvernatorului BNR și al președintelui ASF din România.

"Orice! Dragnea/Ghiță/Coaliția Penalilor/Ciuma Roșie/Iliberalii/Viktor Orban/Putin/Kim Jong Un sunt în stare de orice ca s-o blocheze!".

Ideea înființării instituției nu se bucură de suportul unanim al statelor membre UE, acesta fiind și motivul pentru care înființarea sa a fost întârziată. Soluția a fost găsită de Franța și Germania, care în decembrie 2016 au cerut, printr-o declarație comună, ca Oficiul Procurorului European să fie înființat prin așa-numitul mecanism al "cooperării lărgite" dintre mai multe state UE, prevăzut de tratatele de bază și care permite ocolirea regulii unanimității.

Consiliul UE și-a dat, joi, acordul pentru înființarea Parchetului European, instituție care va putea urmări în justiție cazurile cu caracter penal care aduc prejudicii bugetului Uniunii Europene, precum și fraudele transfrontaliere în materie de TVA, România fiind unul dintre cei 20 de membri fondatori.